Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 40/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILĂ Nr. 40/Ap
Ședința publică de la 26 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Pîrvulescu
JUDECĂTOR 2: Ligia Vîlcu
Grefier - -
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de intimat MUNICIPIUL PRIN PRIMAR, împotriva sentinței civile nr. 349/24.11.2009, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat consilier juridic pentru apelantul intimat Municipiul prin Primar și mandatar pentru intimatul contestator .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Reprezentantul în instanță al apelantului Municipiul F depune un nou exemplar al motivelor de apel, învederând instanței că din eroare în exemplarul depus la dosar s-a dactilografiat Primăria Municipiului F în loc de Municipiul F, apelul fiind declarat de acesta din urmă, iar motivele însușite.
Nemaifiind alte cereri de formulat, în baza art 150 Cod procedură civilă, instanța acordă cuvântul la dezbateri.
Reprezentantul în instanță al apelantului intimat solicită admiterea apelului așa cum fost formulat și motivat, motive pe care le susține în totalitate.
Consideră sentința pronunțată la fond ca netemeinică și nelegală, instanța acordând ce nu s-a cerut și interpretând eronat prevederile legale aplicabile.
Astfel, instanța reține că s-a formulat contestație împotriva deciziei de soluționare a notificării, prin care se solicită restituirea în natură a imobilului, ulterior aceasta fiind precizată în sensul că se solicită repunerea în termenul de revendicare, iar în subsidiar acordarea de despăgubiri, iar prin sentință se obligă la soluționarea pe fond a notificării, aspecte care nu a au fost solicitate.
De asemenea, în mod eronat instanța consideră că petentul a formulat cerere de reconstituire dreptului de proprietate în termenul prevăzut de L 10/2001, ori termenul a expirat la data de 14.02.2005.
Față de motivele pe larg exprimate în scris, solicită admiterea apelului.
Mandatarul intimatului contestator solicită respingerea apelului.
CURTEA
Constată că, prin sentința civilă nr. 349/2008, Tribunalul Brașova admis contestația formulată de către contestatorul, cu domiciliul ales în F, str. -,- 5, județul B, în contradictoriu cu intimatul Municipiul F prin Primar, cu sediul în F,-, și a obligat pe acesta din urmă să soluționeze în fond Notificarea depusă de către contestator sub nr. 18769/14.11.2005/2007 și să emită dispoziție motivată cu privire la cererea de restituire a imobilului identificat în CF 5053 F sub nr. top 108/1.
În considerentele acestei hotărâri s-a reținut că imobilul în litigiu a fost preluat prin decizia nr. 203/15.03.1989 a fostului Consiliu Popular al Județului B - Comitet Executiv - Biroul Permanent și trecut în proprietatea Statului, conform art. 2 alin. (1) din Decretul nr. 223/1974, privind reglementarea situației unor bunuri, cu plata sumei de 80.000 lei despăgubiri, urmare plecării definitive din țară a lui și soției acestuia
Contestatorul a fost proprietarul tabular al imobilului la data preluării înscris în CF 5053 F ( filele 66-67 ).
realității că notificarea a fost depusă abia în anul 2005, însă, Legea 10/2001 este o lege cu un profund caracter reparator, având ca obiect dreptul de proprietate asupra unor imobile preluate abuziv de stat, drept real, absolut și perpetuu, din acest din urmă caracter rezultând că el este imprescriptibil și că nu se pierde nici chiar prin neexercitare.
De asemenea este un drept deplin, conferind titularului său toate cele trei atribute ale sale: posesia, folosința și dispoziția, dar și un drept exclusiv în sensul că aceste atribute sunt independente de orice puteri ale altei persoane asupra bunului respectiv.
Procedura instituită de legea specială creează o cale facilă de restituire a proprietăților preluate abuziv, termenele instituite fiind de recomandare pentru procedura necontencioasă în fața comisiilor speciale, în vederea urgentării restituirilor, însuși legiuitorul prorogând succesiv termenele de depunere notificărilor, cererea de față fiind făcută în termen, din această perspectivă.
Prin art. 25 al legii se prevede obligația unității deținătoare de a se pronunța asupra cererii de restituire în natură în 60 zile de la înregistrarea notificării sau de la depunerea actelor doveditoare, potrivit art. 23.
Termenul de 60 zile se poate proroga cu acceptul expres sau tacit al persoanei îndreptățite, în situația unei documentații considerată insuficientă de unitatea deținătoare, conform art. 25.1 din Norme, cu condiția comunicării acestui fapt persoanei îndreptățite.
Cu toate acestea, abia după aproape doi ani, prin dispoziția atacată, s-a respins cererea de restituire în natură a imobilului, pe motiv că a fost depusă tardiv, în raport cu dispozițiile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, cum a fost modificată prin nr.OUG 105/2001 și nr.OUG 145/2001 și că nu s-a depus prin intermediul executorului judecătoresc (fila 9 ).
Pentru soluționarea în fond a notificării, intimata va analiza modalitatea de restituire din perspectiva prevederilor legale în materie, în raport de situația reală a imobilului, urmând a avea în vedere și dispozițiile art. 12 din Legea nr. 10/2001, privind situația persoanei care a primit o despăgubire pentru imobilul preluat.
nu da curs cererii contestatorului ar echivala cu o nesocotire prevederilor constituționale privind proprietatea, în concordanță cu cele ale Protocolului nr. 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, legislația europeană făcând parte din dreptul intern potrivit art. 20 din Constituția României, precum și o lipsire în continuare de proprietate care nu se justifică în condițiile inexistenței vreunei despăgubiri reprezentând valoarea imobilului preluat abuziv.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel intimatul, criticând-o pentru nelegalitate, întrucât termenul de notificare prevăzut de Legea 10/2001 este un termen de decădere, depășirea lui atrăgând pierderea dreptului de a solicita măsuri reparatorii în natură sau în echivalent.
În acest sens s-a pronunțat Înalta Curte de Casație și Justiție și CEDO, urmărind evitarea perpetuării stării de incertitudine și statuând că dreptul de acces la tribunale nu este un drept absolut, existând posibilitatea limitărilor și restrângerilor dreptului la un proces echitabil.
Apelul este fondat.
Contestatorul a formulat o acțiune civilă întemeiată pe dispozițiile L 10/2001 la data de 31.12.2007.
Prin precizarea de acțiune depusă în ședința publică din data de 20.10.2008 solicită repunerea în termen a solicitării de restituire în natură motivată de faptul că având domiciliul în Germania nu a avut posibilitatea cunoașterii legii.
Termenul de înregistrare a notificării prevăzut de art. 21 din Legea 10/2001, astfel cum a fost el prelungit este un termen de decădere, care curge ireversibil, nefiind susceptibil de întrerupere, suspendare sau repunere în termen.
Sancționarea nerespectării sale atrage pierderea dreptului de a solicita în justiție măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent ( art. 21 alin. 5).
Procedura judiciară este subsidiară procedurii administrative directe, obligatorii și prealabile.
Dreptul comun a fost înlocuit cu L 10/2001, cu norme speciale de drept substanțial care nu au diminuat accesul la justiție, ci l-au subordonat controlului judecătoresc prin norme de procedură cu caracter special.
Prin urmare, dreptul la un proces echitabil nu a fost încălcat, întrucât dreptul de acces la o instanță prevăzut de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu este un drept absolut, ci el reclamă prin însuși natura sa, o reglementare din partea statului ceea ce implicit, permite anumite ingerințe și proceduri cu condiția ca acestea să nu aducă atingere substanței dreptului și să nu împiedice exercițiul efectiv al său.
Dispozițiile art. 21 alin. 5 din Legea 10/2001 au fost de altfel declarate constituționale prin decizia 21/2004 a Curții Constituționale.
În consecință, hotărârea atacată a făcut greșit aplicarea Legii 10/2001 și spre acest final calea de atac va fi admisă față de cele mai sus expuse.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de Municipiul F prin primar împotriva sentinței civile nr. 349/2008 a Tribunalului Brașov pe care o schimbă în tot și în consecință:
Respinge cererea de repunere în termen.
Admite excepția tardivității formulării notificării și în consecință, respinge contestația formulată de contestatorul ca tardiv formulată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi 26 Martie 2009
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red 31.03.2009
Tehnored AG 5.04.2009
Jud fond /
Președinte:Anca PîrvulescuJudecători:Anca Pîrvulescu, Ligia Vîlcu
