Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 406/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr-

(2242/2006)

ROMANIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A III A CIVILĂ

ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE

DECIZIA CIVILĂ NR.406

Ședință publică de la 24.06.2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Andreea Doris Tomescu

JUDECĂTOR 2: Ioana Aurora Herold

GREFIER -

* * * * * * * * * *

Pe rol se află soluționarea cererii de apel formulată de apelantele-reclamante și, împotriva sentinței civile nr.1072 din 13.06.2006, pronunțată de Tribunalul Călărași - Secția Civilă, în dosarul nr.227/C/RJ/2005, în contradictoriu cu intimata-pârâtă STAȚIUNEA DE CERCETARE PENTRU MEDICINALE ȘI.

Dezbaterile în cauză au avut loc la data de 10.06.2009 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie. Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 17.06.2009 și apoi la 24.06.2009, când a decis următoarele:

CURTEA,

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Călărași la data de 19.01.2005, reclamantele și au chemat în judecată pe pârâții Primarul orașului, și Stațiunea de Cercetare pentru Medicinale și, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligate pârâtele la restituirea în natură a imobilului compus din construcție în suprafață de 353,6 mp și teren în suprafață de 5402 mp. situat în orașul.

Prin sentința civilă nr. 328/10.05.2006 Tribunalul Călărașia respins ca inadmisibilă acțiunea formulată de reclamantele și în contradictoriu cu pârâtele Stațiunea de Cercetare pentru Medicinale și și Primarul orașului.

Prin decizia nr. 642/A/3.10.2005 Curtea de Apel Bucureștia admis apelul reclamantelor, a desființat sentința și a trimis cauza spre rejudecare Tribunalului Călărași.

În motivarea deciziei se reține că reclamantele au făcut dovada notificării, iar lipsa răspunsului unității pârâte conform legii 10/2001 echivalează cu un refuz ce trebuie cenzurat de instanțe.

În rejudecare cauza a fost înregistrată sub nr. 227/C/RJ/2006.

În ședința din 21.02.2006 reclamantele, prin avocat au înțeles să renunțe la judecarea litigiului în contradictoriu cu Primarul orașului.

Prin sentința civilă nr. 1072/13.06.2006 Tribunalul Călărașia respins acțiunea formulată de reclamantele și împotriva pârâtei Stațiunea de Cercetare pentru Medicinale și privind notificarea nr. 171/XI/29.10.2001 formulată de către autorul lor, în baza legii 10/2001.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că, decedat la 01.08.2003, autorul reclamantelor conform certificatului de moștenitor suplimentar nr. 117/2003 a notificat, în baza legii 10/2001 Primăria Orașului pentru restituirea în natură a magaziei pentru și a terenului aferent în suprafață de 5402 mp.

Această notificare a fost înaintată pârâtei Stațiunea de Cercetare pentru Medicinale și, care era unitatea deținătoare a ternului solicitat.

Tribunalul a reținut că reclamantele au depus dovezi la dosar pentru a-și susține dreptul de proprietate asupra imobilului revendicat, dar nu au făcut dovada că imobilul a ieșit în mod nelegal din patrimoniul autorului lor.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamantele și, criticând-o pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.

În susținerea motivelor de apel, apelantele arată că, în raport de dispozițiile legii 10/2001 se prezumă că orice imobil preluat de stat în perioada 1945-1989 ar fi fost preluat abuziv, astfel că nu este necesar să se producă dovezi cu privire la acest aspect.

Pe de altă parte, în condițiile în care terenul revendicat este liber, urmează conform prevederilor art. 2 din lege să fie restituit în natură, indiferent dacă a fost preluat cu titlu sau fără titlu.

Mai mult, art. 24 din lege prevede recunoașterea caracterului de proprietar avută la data preluării abuzive, situație în acre se impunea restituirea în natură.

Pentru aceste motive se solicită admiterea apelului, schimbarea sentinței în sensul admiterii cererii și restituirii imobilului în natură.

Examinând apelul prin prisma criticilor formulate curtea reține următoarele aspecte.

Conform actului de vindere autentificat de Tribunalul Ilfov secția notariat la nr. 2571/1931(fila 39 dosar fond) și, în calitate de soți au cumpărat moșia numită - de la vânzătoarea.

Conform actului de partaj voluntar din data de 31.03.1941, aflat la fila 7 din dosarul de fond, și, fiecare în calitate de proprietar asupra unei cote de din imobilul moșia -, au înțeles să partajeze acest imobil, prima devenind proprietară asupra părții de sud, iar cel de-al doilea asupra părții de nord, conform schițelor aflate la filele 54 și 55 din dosarul de fond.

Conform certificatului de moștenitor nr. 1.138/1974, decedată la data de 10.07.1974, a avut ca moștenitori pe - și. De pe urma defunctei - decedată al 09.06.1995 a rămas ca unic moștenitor fratele său, conform certificatului de moștenitor nr. 449/14.06.1996.

, autorul reclamantelor, în calitate de persoană îndreptățită potrivit legii 10/2001 a formulat notificarea înregistrată sub nr. 171/N/29.10.2001 adresată Primăriei orașului, înregistrată ce a fost înaintată pârâtei Stațiunea de Cercetare pentru Medicinale și, în calitate de unitate deținătoare conform legii 10/2001.

În apel, au fost depuse acte din care rezultă că proprietatea dnei. a trecut abuziv în proprietatea statului, în urma deciziilor 95/24.10.1947 și 977/12.07.1947 prin care au fost expropriate moșiile în urma înfăptuirii reformei agrare, astfel că este întemeiată critica apelatei referitoare la dovedirea preluării abuzive a imobilului de stat.

Din oficiu, instanța a pus în discuția părților necesitatea efectuării unei expertize tehnice pentru identificarea ternului în cauză, raportat la titlurile de proprietate prezentate de părți, expertiză ce a fost efectuată prin comisie rogatorie.

Se constată că, în cauză expertiza efectuată de expert nu a răspuns la toate obiectivele stabilite de instanță referitoare la stabilirea identității între terenul revendicat de reclamante și cel care rezultă din actele de proprietate ale reclamantelor, astfel că a fost numit expertul, tocmai pentru elucida acest aspect.

În condițiile în care curtea a constatat că nici acest expert nu a răspuns la obiectivul stabilit de instanță, din oficiu, în virtutea rolului său activ, a dispus completarea raportului de expertiză în acest sens, dar, apărătorul reclamantelor a apreciat că expertiza este completă, situație în care instanța, în raport de principiul disponibilității ce guvernează procesul civil și de faptul că sarcina probei revine reclamantelor a revenit asupra acestei probe.

Prin urmare, curtea constată că reclamantele nu au făcut dovada identității între terenul revendicat, care se află în posesia pârâtei, în calitate de unitate deținătoare și cel deținut anterior de autorul lor, conform actelor de proprietate, situație în care cererea reclamantei este neîntemeiată.

Având în vedere aceste considerente în baza art. 296. pr. civ. Curtea respinge apelul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, apelul formulat de apelantele-reclamante și, ambele cu domiciliul ales ca Cabinet Avocat "/", în B,-,.4,.11, sector 1, împotriva sentinței civile nr.1072 din 13.06.2006, pronunțată de Tribunalul Călărași - Secția Civilă, în dosarul nr.227/C/RJ/2005, în contradictoriu cu intimata-pârâtă STAȚIUNEA DE CERCETARE PENTRU MEDICINALE ȘI, cu sediul în,-.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24.06.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

- - - --- --

GREFIER,

Red.

Tehnodact. /

5 ex./02.07.2009

Tribunalul Călărași - Civ. -

Președinte:Andreea Doris Tomescu
Judecători:Andreea Doris Tomescu, Ioana Aurora Herold

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 406/2009. Curtea de Apel Bucuresti