Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 45/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 45
Ședința publică de la 16 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Emilian Lupean
JUDECĂTOR 2: Alexandrina Marica
Grefier: - - -
Pe rol judecarea apelului formulat de pârâții PRIMARUL MUNICIPIULUI TG J, PRIMARIA MUNICIPIULUI TG J și CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI TG J - Tg J,-, G împotriva sentinței civile nr. 227 din data de 9 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatele reclamante, ambele cu domiciliul în Tg J,-, G și intimații pârâți SC SA - SUCURSALA G, cu sediul în Tg J,-, G, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G - Tg J,-, G, STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - B, sector 5,-, SA Tg J - Tg J,-, G și PREFECTURA JUDEȚULUI G - Tg J,--4, G, având ca obiect legea 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelanții pârâți PRIMARUL MUNICIPIULUI TG J, PRIMARIA MUNICIPIULUI TG J, CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI TG J, reprezentați de consilier juridic, intimatele reclamante și, reprezentate de avocat, lipsind intimații pârâți SC SA - SUCURSALA G, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G, STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, SA Tg J și PREFECTURA JUDEȚULUI G.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței concluziile scrise formulate de intimata pârâtă SA Tg J precum și cererea de aderare la apel formulată de intimatele și, după care;
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța a apreciat cauza în stare de soluționare și a acordat cuvântul asupra apelului și a cererii de aderare la apel.
Consilier juridic pentru apelanții pârâți PRIMARUL MUNICIPIULUI TG J, PRIMARIA MUNICIPIULUI TG J, CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI TG J, a susținut oral motivele de apel întemeiate pe dispozițiile art. 282 - 298 Cod procedură civilă, în raport de care a solicitat admiterea apelului, schimbarea sentinței în sensul de a se constata că reclamantele sunt îndreptățite la măsuri reparatorii în echivalent, respectiv la despăgubiri în condițiile Titlului VII din Lg. 247/2005, pentru întregul imobil compus din construcții și suprafața de teren de 828 mp. situat în Tg J, str. -, nr. 19-21-23( foste 21-23-25).
Față de cererea de aderare la apel formulată de intimatele și, a lăsat la aprecierea instanței.
Avocat pentru intimatele și, a pus concluzii de admitere a apelului, fără cheltuieli de judecată. Cu privire la cererea de aderare la apel a lăsat la apreciere.
După strigarea dosarului, s-a prezentat în instanță avocat cu de pentru avocat, apărător al intimatei pârâte SC SA - SUCURSALA A depus la dosar, note scrise și copie după decizia civilă nr. 219 din data de 18 iunie 2008 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosar nr-.
CURTEA
Prin cererea înregistrată la instanță la data de 14.10.2004, ulterior precizată, reclamantele și au solicitat în contradictoriu cu pârâții Primăria Municipiului Tg-J, Primarul Municipiul Tg-J, Consiliul Local Tg-J, Prefectura G, SA- Sucursala G, SA Tg-J, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice reprezentat de DGFP G să se dispună restituirea în natură a terenului în suprafață de 377 mp concesionat pârâtei SA- Sucursala G din proprietatea autorilor reclamantelor, a reclamantelor în locul concedentului și obligarea pârâtelor la despăgubiri bănești reprezentând contravaloarea diferenței de teren până la 1000 mp și a 3 apartamente demolate ce au fost situate în Tg-J,-.23 și 25 construite pe acest teren.
În motivarea acțiunii au arătat că sunt moștenitoarele autorilor - și care au fost proprietarii imobilelor naționalizate în anul 1950 și trecute în administrarea Sfatului Popular al Orașului Tg-J, construcțiile fiind ulterior demolate.
Că, deși au solicitat retrocedarea terenului rămas după demolarea construcțiilor, Consiliul Local al municipiului Tg-J le-a comunicat că nu li se poate reconstitui dreptul de proprietate, stabilindu-se prin hotărârea nr. 35/29.03.1994 concesionarea terenului pentru construirea sediului SA- Sucursala
În baza legii nr. 10/2001 au solicitat despăgubiri bănești reprezentând contravaloarea terenului în suprafață de 1000 mp și a apartamentelor ce au fost naționalizate conform notificării nr. 132/E/2001, până la formularea cererii de chemare în judecată neemițându-se nici o dispoziție de către primarul Municipiului Tg-
Cu privire la această notificare în dovedirea acțiunii, reclamantele au depus la dosar notificarea nr. 132/E/2001, adresa nr. 2813/27.10.1994 a Consiliului Local al Municipiului Tg-J prin care s-a solicitat inițial restituirea în natură a terenului, actele de filiație ale părților și de deces al autorilor acestora, fișele matricole ale imobilelor, fișa imobilului, contractul de vânzare cumpărare din 27 martie 1934, contractul de concesionare nr. 3945/18.05.1994, actul de vânzare din 26 noiembrie 1915, decretul nr. 92/1950.
SA- Sucursala Gai nvocat prin întâmpinarea excepția lipsei calității procesuale pasive, susținând că deține terenul ocupat în baza contractului de concesiune nr. 3945/18 mai 1994, teren ce a fost deja revendicat de moștenitorii lui -, rămânând în discuție doar suprafața de 131 mp, teren ce a aparținut autorilor reclamantelor.
Prin întâmpinare, Prefectura Gai nvocat de asemenea excepția lipsei calității procesuale pasive, iar Consiliul Local Tg-J și Primăria Tg-J, prin Primar a invocat excepția prematurității introducerii acțiunii și a lipsei calității procesuale pasive.
Prin sentința civilă nr. 417/21 iulie 2005 au fost respinse excepțiile invocate, a fost respinsă cererea față de prefectura G și admisă acțiunea în contradictoriu cu Primăria Municipiului Tg-J, Primarul Municipiului Tg-J, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, SA- Sucursala
S-a constat că reclamantele sunt îndreptățite la măsuri reparatorii în echivalent în sumă de 2 169 683 570 lei reprezentând contravaloarea ternului în suprafață de 377,84 mp ocupat de SA- Sucursala
S-a constat că reclamantele au dreptul la măsuri reparatorii sub formă de titluri de valoare nominală în sumă de 1 272 091 836 lei reprezentând contravaloarea terenului în suprafață de 194,688 mp ocupat de Primăria Tg-
A fost obligat Ministerul finanțelor să emită titluri de valoare pentru această sumă.
A fost obligată Primăria Tg-J către reclamante la plata sume de 1 464 399 681 lei măsuri reparatorii în echivalent sub formă de despăgubiri bănești reprezentând contravaloare imobilelor cu destinația locuințe demolate.
S-a constat că reclamantele au dreptul la măsuri reparatorii sub formă de titluri de valoare nominală în sumă de 633 236 003 lei reprezentând contravaloarea imobilelor cu destinația spații comerciale demolate.
A fost obligat Ministerul Finanțelor să emită titluri de valoare nominală pentru această sumă.
Prin decizia nr. 198/2 martie 2006 Curții de APEL CRAIOVAa fost respins apelul declarat de apelantele reclamante și pârâții SA- Sucursala G, Ministerul Finanțelor Publice pentru Statul Român, reprezentat de DGFP G și a fost admis apelul declarat de pârâții Consiliul Local Tg-J și Primăria Municipiului Tg-J, schimbată în parte sentința în sensul că se constată măsuri reparatorii în echivalent valoric de 1 464 399,681 lei, menținându-se restul dispozițiilor sentinței.
Pentru a ajunge la această soluție, instanța de apel a reținut că reclamantele sunt persoane îndreptățite la măsuri reparatorii pentru imobilele compuse din teren în suprafață de 827,761 mp și 3 apartamente situate în Tg-J,-,23 și 25, care au fost proprietatea autorului lor - și naționalizate prin Decretul lege nr. 92/1950
S-a mai reținut că imobilele construcții au fost demolate, iar terenul este ocupat parțial de sediul pârâtei SA- Sucursala G, parțial de trotuare, situație în care competența instanțelor s-a limitat doar la constatarea calității de persoane îndreptățite și a cenzurării legalității modului de preluare a imobilelor de către stat, fără a se stabili modalitatea de reparație, de care urmează să beneficieze persoanele îndreptățite avându-se în vedere dispozițiile Titlului VII al legii nr. 247/2005.
Împotriva acestei decizi au declarat recurs reclamantele și pârâtele SA- Sucursala G, DGFP G ca reprezentant al Ministerului Finanțelor Publice în numele Statului Român.
Prin decizia civilă nr. 4950/15 iunie 2007 Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Civilă și de Proprietate Intelectuală a admis recursurile, a casat sentința și decizia și a trimis cauza spre rejudecare la același tribunal.
S-a reținut de către instanța de recurs că suprafața de teren solicitată de reclamantă pe care se aflau cele trei construcții a fost preluată de către stat prin decretul nr. 92/1950, poziția nr. 169 din anexa la decret.
Cu privire la terenul rămas după demolarea construcțiilor, Consiliul Local al Municipiului Tg-J a comunicat reclamantelor cu adresa nr. 2813/27.10.1994 că acesta nu poate fi restituit, deoarece prin hotărârea nr. 35/29.03.1994 s-a aprobat concesionarea terenului pentru construirea sediului SA- Sucursala
Referitor la suprafața de 458 mp pe care se află amplasat sediul băncii, s-a reținut că a constituit obiectul unei acțiuni în justiție promovată de în calitate de moștenitoare a autorului -, acțiune soluționată prin decizia nr. 2376/09 iulie 2004 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA - Secția Civilă prin care s-a constată că este îndreptățită la măsuri reparatorii pentru terenul indicat.
Că, împrejurările relevate au fost omise de către cele două instanțe care au lăsat nelămurită situația în fapt în speță și se impune suplimentarea probatoriului administrat în cauză și completarea, sau, eventual efectuarea unei noi expertize de specialitate, în scopul identificării și individualizării terenului, a delimitării terenului ce poate fi restituit în natură cu respectarea prevederilor art. 11 alin. 3 cu referire la art. 10 alin.3-6 din Legea nr. 10/2001 care se aplică corespunzător.
În acest scop, se va proceda la identificarea terenului cu privire la care se susține că a aparținut autorului - astfel cum este identificat în actul de vânzare cumpărare din 17 martie 1934 încheiat de -, - și, precum și la valoarea construcțiilor demolate conform art. 10 alin. 9 din legea nr. 10/2001, dispoziții aplicabile și pentru terenul imposibil de restituit și care va fi evaluat conform aceleiași metodologii.
Cu prilejul rejudecării s-a depus la dosar decizia nr. 219/18 iunie 2008 Curții de APEL CRAIOVA, reprecizarea acțiunii de către reclamante care au solicitat introducerea în cauză și a SA Tg-J, actul de vânzare din 26 noiembrie 1915, certificatul nr- emis de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Civilă și de Proprietate Intelectuală.
Prin întâmpinare, Tg-J a invocat lipsa calității procesuale pasive, susținând că este proprietara terenului în baza Ordinului prefectului nr. 175/30 mai 2002 și a depus în acest sens ordinul nr. 175/2002, instanța unind excepția cu fondul, având în vedere că pentru soluționarea excepției au fost necesare probatorii, respectiv depunerea la dosar a planului de situație ce face parte integrantă din Ordinul prefectului nr. 175/2002 și individualizarea terenului din aceste acte printr-o expertiză.
Având în vedere considerentele deciziei de casare, instanța în rejudecare, după casare, a dispus efectuarea unei expertize de către un expert topograf și un expert constructor, având ca obiective: să se identifice terenul menționat în notificarea aflată la fila 7, cu suprafață, dimensiuni vecinătăți; în funcție de actele de proprietate existente la dosar, depuse în primul ciclu procesual, privind pe - și actul de vânzare din 26.11.1915 aflat la fila 69 din dosar, precum și actul de vânzare-cumpărare încheiat între vânzător - și cumpărători - și la 27.03.1934 aflat la fila 36 din dosar, să se determine în teren și pe schiță, prin suprafață, dimensiuni și vecinătăți, suprafața deținută în proprietate de -; să se precizeze cine sunt deținătorii terenului în litigiu și cât ocupă fiecare din fosta proprietate a defunctului -, arătând suprafața, dimensiuni și vecini, indicându-le pe schiță pe fiecare deținător în parte, cu culori distincte; să se precizeze ce construcții sau lucrări există pe acest teren, dacă au fost sau nu autorizate, dacă pot sau nu să fie ridicate și cine sunt deținătorii fiecărei construcții în parte; să se precizeze ce suprafață din terenul în litigiu a fost concesionată pârâtei SC Post SA, având în vedere contractul de concesiune aflat la fila 37 în primul ciclu procesual, dar și decizia nr. 219/18.06.2008 a Curții de APEL CRAIOVA aflată la fila 18 din dosarul în rejudecare, privind pe moștenitorii defunctului -; să se precizeze dacă mai există vreo porțiune de teren neocupată cu, construcții ce poate fi restituită în natură conform Legii 10/2001, individualizând-o prin suprafață, dimensiuni și vecini; să se precizeze ce suprafață din terenul în litigiu a fost constituită în proprietate pârâtei având în vedere Ordinul nr. 75/2002 al Prefectului G, planul de situație și actele emise în baza acestui ordin existente la filele 72-75 și la filele 96-98 din dosar, individualizând-o cu, culoare distinctă pe schiță și în raport cu suprafață, dimensiuni și vecinătăți; să se precizeze de către expertul topograf, dacă terenul concesionat pârâtei SC Post SA, din terenul în litigiu se suprapune total sau parțial și în acest caz cât anume, sau nu se suprapune cu cel indicat în dispozitivul deciziei nr. 219/2008 a Curții de APEL CRAIOVA, privind pe moștenitoarea defunctului -; să se evalueze de către expertul topograf, fiecare suprafață de teren din terenul în litigiu ce nu poate fi restituită în natură, pe fiecare din actualii deținători conform art. 10 alin. 9 din Legea nr.10/2001 și separat și terenul din cel în litigiu ce a făcut obiectul concesiunii pe care se află sediul SC Post SA; să se evalueze de către expertul constructor, construcțiile demolate, naționalizate conform Decretului nr. 92/19.04.1950 ce au fost în proprietatea defunctului -, din str. -, nr. 21,23 și 25 ( fila 19 din dosar), având în vedere și fișa imobilelor, matricolelor existente în dosar privind aceste imobile și dispozițiile art. 10 alin. 9 din Legea nr.10/2001.
În acest scop au fost numiți - expert tehnic specialitatea construcții și - expert tehnic specialitatea topo.
Pe baza raportul de expertiză întocmit în rejudecare, după casare, de către expert se reține sub aspectul stării de fapt că autorul reclamantelor a deținut în proprietate după efectuarea vânzării din 27.03.1994 suprafața de 828 mp, având ca vecini: la nod - Strada -, la sud - Strada - -, la est - sediul și blocul nr. 6 (fosta proprietate a lui -) și la vest - Strada -. Din acesta terenul ocupat de pârâta este de 377 mp, învecinat la nord cu și bloc 6, la sud - strada - -, la est - fosta proprietate C-tin și la vest - strada -; terenul ocupat de din fosta proprietate a defunctului - este în suprafață de 229 mp cu vecinătățile la nord - strada -, la sud -, la est - fosta proprietate C-tin și bloc 6, la vest - strada -; terenul ocupat de trotuar din fosta proprietate a lui - este în suprafață de 195 mp având ca vecini la nord - și strada -, la sud - strada - -, la est - și, la vest - strada -; terenul ocupat de blocul 6 (8) din fosta proprietate a lui - este în suprafață de 27 mp având ca vecini la nord -, la sud -, la est - Bloc 6 (fosta proprietate C-tin) la vest -.
Deși prin notificare reclamantele au precizat o suprafață de 1000 mp, expertul a stabilit având în vedere planurile cadastrale din 1950-1954 care evidențiază situația reală după efectuarea tranzacției dintre - și C-tin și din 27.03.1934, că suprafața reală a terenului deținut de către vânzător după această tranzacție este de 828 mp.
Rezultă din raportul de expertiză că pe terenul din litigiu deținut de (377mp) (229 mp) și Primăria Tg-J cu trotuare și blocul 6 (195 mp + 27mp =222 mp) se află amplasate sediul, și blocul 6, construcții autorizate ce nu pot fi ridicate.
A mai constatat expertul că prin contractul de concesiune nr. 3945/18.05.1994 s-a concesionat de către Primăria Municipiului Tg-J către suprafața de 458 mp, iar prin decizia nr. 219/18.06.2008 a Curții de APEL CRAIOVAs -a dispus restituirea suprafeței de 224,21 mp către din terenul concesionat, astfel că se reține de către tribunal că diferența până la 458 mp concesionați, respectiv 233,79 mp fac parte din fosta proprietate a defunctului -.
Prin sentinței civile nr. 227 din data de 9 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr-, s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de SA- Sucursala G, Primăria Municipiului Tg-J și Consiliul Local al Municipiului Tg-
A admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei SA Tg-J, Prefecturii G și a Statului Român și respinge acțiunea față de acești pârâți.
A admis în parte acțiunea ulterior precizată formulată de reclamantele, cu domiciliul în Tg-J,- și cu domiciliul în Elveția,--3005 - și reședința în Tg-J,-, județul G față de pârâții Primăria Municipiului Tg-J, Primarul Municipiul Tg-J, Consiliul Local Tg-J, cu sediul în Tg-J,-, județul G și SA- Sucursala G, cu sediul în Tg-J,-, județul G,
A dispus restituirea în natură reclamantelor a terenului în suprafață de 233,79.p situat în Tg-J, strada -, concesionat prin contractul nr. 3945/18.05.1994 pârâtei SA - Sucursala G, reclamantele subrogându-se în drepturile concedentului.
A constatat că reclamantele sunt îndreptățite la despăgubiri conform titlului VII din Legea nr.247/2005 în cuantum de -,38 lei pentru diferența de 594,21.p teren ce nu poate fi restituit în natură și în cuantum de - lei pentru construcțiile demolate, sume ce vor fi reactualizate la data plății în raport de 24.03.2009 pentru construcții și de 21.05.2009 pentru terenuri.
S-a luat act că reclamantele nu solicită cheltuieli de judecată.
S-a respins cererea pârâtei SA - Sucursala G privind cheltuielile de judecată.
Din motivarea acestei hotărâri se poate reține că în raport de probatoriul administrat după casarea cu trimitere, rezultă că pârâta ocupă efectiv de la reclamante o suprafață de 233,79 mp, iar această suprafață poate fi restituită în natură. Restul terenului de 594,21 mp nu poate fi restituit fiind ocupat de clădirea, trotuare, bloc, alei de acces, urmând ca reclamantele să fie despăgubite prin echivalent bănesc, atât pentru teren cât și pentru construcția demolată.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel Primarul Municipiului Tg. J, Primăria Tg. J, Consiliul Local Tg. J, solicitând schimbarea ei ca nelegală și netemeinică.
S-a criticat arătându-se că în mod greșit instanța a apreciat că pârâta SA Tg. J nu are calitate procesuală pasivă, ea fiind unitate dobânditoare. Apoi restituirea în natură este greșită, dat fiind că întreg terenul este ocupat și deci imposibil de restituit în mod efectiv fizic, și totodată s-a mai arătat că acțiunea este prematur introdusă, reclamantele având obligația să aștepte în primul rând rezolvarea problemei pe cale administrativă.
La rândul lor reclamantele și au solicitat prin aderare la apel schimbarea sentinței atacate în sensul majorării terenului restituit în natură cu încă 143 mp pe care apreciază că pot fi restituiți și de asemenea mai pot fi restituiți și cei 229 mp deținuți de.
Apelurile sunt nefondate.
Decizia de casare cu trimitere a Înaltei Curți este cât se poate de clară și neechivocă. Instanța de trimitere avea obligația să suplimenteze probatoriul pentru a determina ce porțiune de teren poate fi restituită în natură ca fiind liberă, și ce suprafață nu poate fi restituită în natură ca fiind afectată, ocupată de construcții. Expertizele efectuate în rejudecare sunt cât se poate de elocvente și edificatoare.
În primul rând s-a constatat că terenul solicitat pentru restituire ca fiind proprietatea reclamantelor, are în realitate doar 828 mp, iar nu 1000 mp cât au solicitat acestea prin cererea lor.
Din acest teren poate fi restituit efectiv în natură o suprafață de 233,79 mp deținuți efectiv de pârâta. Restul de 594,21 mp sunt efectiv ocupați cu clădirile și, un bloc de locuințe, alei, drum de acces, iar pentru acest teren ocupat fizic și imposibil de restituit, reclamantele primesc despăgubirile calculate de experți. De asemenea, reclamantele mai beneficiază și de plata de despăgubiri pentru casa care a existat pe teren și a fost demolată.
În atare situație este irelevantă critica reclamantelor legată de suplimentarea restituirii în natură cu restul de teren deținut de - 143 mp, cât și terenul ocupat de.
Esențial în cauză este nu atât suprafața deținută de pârâte sau temeiul de drept al deținerii acesteia, dat fiind că expertiza a relevat că ocupat fără titlu mai mult teren decât i-a fost repartizat.
Important este așadar determinarea porțiunii libere și posibil de restituit în natură, iar această parcelă care din punct de vedere tehnic și juridic este aptă de a fi restituită este de 234 mp și este deținută de.
Expertiza tehnică stabilește clar acest lucru care de altfel nici nu a fost contestat de către părțile din litigiu.
Așadar, această pârâtă are obligația să se conformeze dispozițiilor instanței în măsura în care hotărârea va rămâne irevocabilă. În plus nu s-a mai evidențiat nici o parcelă liberă și posibil de restituit. Orice alte susțineri sunt irelevante și inutile legat de scopul, finalitatea acțiunii, precum și conținutul deciziei de casare.
De altfel, restul criticilor exced conținutul deciziei instanței supreme. nu poate avea calitate procesuală pasivă, el fiind un simplu deținător al terenului atribuit de Prefectura G, iar atât timp cât terenul nu este restituit în natură, dreptul de dispoziție juridică nu poate aparține pârâtei. Pentru acest teren reclamantele primesc despăgubiri. În ce privește invocarea de către apelantele pârâte a prematurității cererii reclamantelor, și această critică este nefondată.
Reclamantele au fost obligate să se adreseze justiției tocmai pentru că organele administrative locale nu au soluționat situația conflictuală, iar cum reclamantele au dreptul constituțional de a se adresa justiției, iar justiția are obligația să se pronunțe, instanțele au soluționat cauza, legal și perfect întemeiat pe probatoriul administrat în dosar.
În consecință apelurile părților sunt nefondate, Curtea urmând a dispune respingerea lor conform celor arătate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate apelurile formulat de pârâții PRIMARUL MUNICIPIULUI TG J, PRIMARIA MUNICIPIULUI TG J și CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI TG J - Tg J,-, G împotriva sentinței civile nr. 227 din data de 9 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatele reclamante, ambele cu domiciliul în Tg J,-, G și intimații pârâți SC SA - SUCURSALA G, cu sediul în Tg J,-, G, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G - Tg J,-, G, STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - B, sector 5,-, SA Tg J - Tg J,-, G și PREFECTURA JUDEȚULUI G - Tg J,--4,
Respinge cererea de aderare la apel formulată de, ambele cu domiciliul în Tg J,-,
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 16 Februarie 2010
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. Jud.
2 ex/18.02.2010
Tehnored.
Jud. fond
Președinte:Emilian LupeanJudecători:Emilian Lupean, Alexandrina Marica
