Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 454/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(548/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.454 A
Ședința publică de la 01 octombrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Claudiu Marius Toma
JUDECĂTOR 2: Daniela Adriana Bînă
GREFIER - - -
* * * * * * * * * *
Pe rol se află soluționarea apelului formulat de apelantul pârât MUNICIPIUL B PRIN PRIMARUL GENERAL, împotriva sentinței civile nr. 1814 din 5.12.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în contradictoriu cu intimata reclamantă și cu intimata pârâtă PREFECTURA MUNICIPIULUI B - COMISIA DE APLICARE A LEGII NR. 10/2001.
are ca obiect -. Legea nr. 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apelantul - pârât Municipiul B prin Primarul General, reprezentat de consilier juridic -, în baza delegației aflată la dosar fila 13, avocatul pentru intimata reclamantă, în baza împuternicirii nr. -/2009, eliberată de Baroul București, lipsind intimata pârâtă Prefectura Municipiului B - Comisia de aplicare a Legii nr. 10/2001.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Curtea, având în vedere că nu sunt probe de solicitat și administrat, și nici cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea motivelor de apel.
Consilierul juridic al apelantului - pârât solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat.
Apărătorul intimatei - reclamante învederează faptul că, prin contestația prin care a investit tribunalul nu a făcut altceva decât să obțină soluționarea notificării prin care a solicitat acordarea de despăgubiri bănești, ca echivalent pentru terenul în suprafață de 103. și construcțiile ce au fost demolate.
Apărătorul intimatei - reclamante, mai arată că aceasta s-a conformat dispozițiilor Legii nr.10/2001 și a depus notificare, cerând în mod direct despăgubiri bănești, renunțând la beneficiul de a obține alte bunuri sau servicii pentru a nu greva patrimoniul public și instituțiile publice cărora le sunt mult mai utile bunurile aflate în proprietate sau administrare. Totodată, învederează faptul că a așteptat timp de aproape trei ani să-i fie soluționat dosarul și nu a obținut nici o dispoziție în sensul dorit.
Apărătorul intimatei - reclamante mai arată că, deși instanța a obligat autoritatea administrativă să emită dispoziție în baza Legii nr.10/2001, a fost în mod greșit interpretat dispozitivul hotărârii, apelantul făcând confuzii de natură normativă, dar și din punct de vedere al interpretării dispozitivului.
Apărătorul intimatei - reclamante solicită respingerea apelului, ca nefundat, menținerea sentinței apelate, ca fiind legală și temeinică. Cu cheltuieli de judecată pe cale separată.
CURTEA,
Asupra apelului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 1814 din 05 decembrie 2008 Tribunalul București - Secția a IV Civilă, a admis acțiunea reclamantei, așa cum a fost precizată, în contradictoriu cu pârâtul Municipiul B prin Primarul General; a obligat pârâtul să emită dispoziție de acordare de despăgubirilor în echivalent pentru terenul în suprafață de 103 mp. și construcția demolată, situată în B,-, ulterior devenită-, sector 3, la valoarea de piață, în funcție de standardele internaționale în aceeași materie, cu indicele de inflație, calculat până la plata efectivă a despăgubirilor bănești.
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut că, prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a IV Civilă sub nr-, la data de 01 septembrie 2008, reclamanta, a chemat în judecată pârâții Municipiul B prin Primarul General, Prefectura Municipiului B - Comisia de aplicare a Legii nr. 10/2001și Prefectura Municipiului B, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtelor să emită dispoziția de acordare de despăgubiri, așa cum a solicitat prin notificarea nr. 143 din 28 mai 2001, înregistrată la registratura Prefecturii Municipiului B sub nr. 5512 din 22 mai 2001 și înregistrată sub nr. 40255 din 26 noiembrie 2002 la Primăria Municipiului B, prin stabilirea de despăgubiri bănești în echivalent pentru terenul în suprafață de 103 mp. și construcțiile demolate, obligarea pârâtelor la plata despăgubirilor bănești în conformitate cu valoarea de piață a terenului și contracțiilor demolate, și în funcție de standardele internaționale în această materie, la care să se adauge și indicele de inflație, calculat până la plata efectivă a despăgubirilor bănești.
În motivarea cererii s-a arătat că părinții reclamantei, și (a căror unică moștenitoare este), au cumpărat în anul 1952 un teren și construcțiile aflate pe acesta, situate în B,-, ulterior devenită-, sector 3.
În baza Decretului nr. 79/1988, construcțiile au fost demolate și terenul a fost expropriat, fără ca părinții săi să primească despăgubiri bănești.
Conform Legii nr. 10/2001 a depus o notificare către Prefectura Municipiului B, sub nr. 143 din 22 mai 2001, înregistrată la registratura prefecturii cu nr. 5512 din 22 mai 2001, apoi trimisă cu adresa nr. 3177 E din 05 noiembrie 2002 către Primăria Municipiului B - Comisia de aplicare a Legii nr. 10/2001, primind un nou număr de înregistrare nr. 40255 din 26 noiembrie 2002.
Cu toate acestea, deși dosarul de notificare conține documentele necesare soluționării favorabile a cererii de acordare de despăgubiri bănești, nu a fost emisă o dispoziție în acest sens.
Prin urmare, s-a solicitat pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună emiterea unei dispoziții de stabilire a despăgubirilor bănești, în funcție de valoarea de piață (calculându-se și indicele de inflație) pentru terenul expropriat, în suprafață de 103 mp. și pentru construcțiile demolate, compuse din trei camere, bucătărie, magazie și grup sanitar.
Analizând actele și lucrările dosarului în raport de cererea precizatoare, tribunalul a reținut următoarea situației de fapt.
Reclamanta în calitate de persoană îndreptățită potrivit art. 3 din Legea nr. 10/2001, a declanșat procedura administrativă prealabilă impusă de Legea nr. 10/2001 depunând notificare în termenul prevăzut de art. 21 cest act normativ.
Municipiul B nu a răspuns notificării formulate de către reclamantă și a comunicat Tribunalului București împrejurarea că dosarul nu este complet.
Având în vedere că în fața instanței de judecată dosarul a fost completat tribunalul a constatat că potrivit dispozițiilor Legii nr. 10/2001, așa cum au fost interpertate de Înalta Curte de Casație și Justiție, dacă persoana notificată nu a răspuns în termen legal de la sesizarea persoanei îndreptățite și nici ulterior prin decizie sau dispoziție motivată, tribunalul a putut să se pronunțe asupra fondului pretențiilor reclamantei.
Tribunalul, în temeiul dispozițiilor art. 173 - 175 din Codul d e procedură civilă, a admis acțiunea reclamantei așa cum a fost precizată, întrucât chiar dacă notificarea a fost depusă la Prefectura Municipiului B aceasta avea obligația de înaintare spre competentă soluționare Municipiului B potrivit art. 25 din Legea nr. 10/2001.
Tribunalul a dispus obligarea Municipiului B de a emite dispoziție de acordare a măsurii reparatorii prin echivalent pentru imobilul teren și construcție situat în B,-, devenită-, sector 3, care a fost expropriat și numai poate fi restituit în natură precum și pentru construcțiile demolate potrivit dispozițiilor art. 10 pct. 6 - 7 din Legea nr. 10/2001 cu aplicarea Normelor Metodologice ale acestei legi.
Împotriva aceste decizii a formulat apel Municipiul B prin Primarul General.
În esență și-a motivat apelul în sensul că, greșit au fost obligați la emiterea dispoziției, deoarece este un termen de recomandare (așa cum este prevăzut în Legea nr. 10/2001 modificată și republicată), respectiv art. 22 din Legea nr. 10/2001 (filele 2 - 3 dosar curte).
Apelul este nefondat.
Așa cum sa mai arătat (și în vedere Legea nr. 10/2001, modificată ulterior) și în modificarea adusă prin Legea nr. 247/2005, termenul de 60 de zile în care entitatea căreia i-a fost adresată notificarea nu este un termen de recomandare, aceasta pe baza actelor depuse fiind obligată să emită dispoziție/decizie după caz, fiind culpa cărui care a depus notificarea incompletă să suporte consecințele.
Nu se mai reiau argumentele deja consacrate de practica judiciară, dar prin nesoluționarea notificărilor se tergiversează cauza iar ulterior cererea de reducere a cheltuielilor de judecată în temeiul art. 274 alin. 3 Cod de procedură civilă este nejustificată pentru această întârziere, culpa procesuală a celui care a soluționat notificarea fiind evidentă.
Ca atare, motivele de apel nu pot di primite și fiind neîntemeiate, conform art. 296 Cod de procedură civilă apelul va fi respins ca nefondat.
Văzând și art. 298 Cod de procedură civilă;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelantul - pârât Municipiul B prin Primarul General cu sediul în B,-, sector 5, împotriva sentinței civile nr. 1814 din 05 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - reclamantă domiciliată în B, șos. - - nr. 434, - 16,. 1,. 11, sector 3, și cu intimata - pârâtă Prefectura Municipiului B - Comisia de aplicare a Legii nr. 10/2001cu sediul în B,-, sector 5, ca nefondat.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 01 octombrie 2009.
Președinte, Judecător, Grefier,
Red.
.
5ex./15.12.2009
-4.-
Președinte:Claudiu Marius TomaJudecători:Claudiu Marius Toma, Daniela Adriana Bînă
