Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 49/2008. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU -
SECȚIA CIVILĂ DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.49/
Ședința publică din 5 iunie 2008
PREȘEDINTE: Nemenționat
Judecător:
Grefier:
Pe rol pronunțarea asupra apelului declarat de reclamanta Asociația T-M, cu sediul în P-ța -, nr. 22, județul M, împotriva sentinței civile nr. 536 din 16 iunie 2003, pronunțată de Tribunalul Mureș, în dosarul nr. 9379/2002.
In lipsa părților.
dezbaterilor și susținerile în fond ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 22 mai 2008, care face parte integrantă din prezenta decizie pronunțarea fiind amânată pentru data de 29 mai 2008, apoi pentru data de astăzi 5 iunie 2008.
CURTEA DE APEL,
Asupra apelului declarat de reclamanta Asociația din T-M;
Prin sentința civilă nr. 536 din 18 iunie 2003, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr. 9379/2002, s-a respins ca nefondată acțiunea civilă formulată și precizată de reclamanta Asociația, cu sediul în T-M, în contradictoriu cu pârâții Primăria municipiului T-M, - România - Filiala Interjudețeană C, SA T-M, Organizația României, SRL, și, pentru desființarea Dispoziției nr. 1054 din 9 august 2002, emisă de Primarul municipiului T-M în temeiul legii nr. 10/2001.
S-a luat act și s-a constatat renunțarea reclamantei la judecarea acțiunii față de pârâții, și.
Reclamanta a fost obligată la plata sumei de 4.000.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea pârâților, Sarta,.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel reclamanta și a solicitat schimbarea hotărârii atacate în sensul admiterii acțiunii introductive, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea apelului s-a arătat că Asociația din T-M s-a înființat prin sentința civilă nr. 704/1998 a Tribunalului Mureș, fiind continuatoarea fostei meseriașe de cizmari, ciubotari, pantofari, conform sentinței civile nr. 3742/2001 a Judecătoriei Târgu - S-a mai arătat că reclamanta a depus în temeiul Legii nr. 10/2001 cerere de restituire a imobilului situat în T-M, P-ța - nr. 49.
Reclamanta a mai invocat faptul că prin sentința atacată s-a reținut că nu există continuitate în privința activității breslei, însă prin actul adițional din 23 februarie 1999 autentificat sub nr. 215/1999, s-a specificat textual că de -a lungul vremii breslașii au fost organizați în tot fel de entități juridice cu diferite denumiri, dar având același scop și păstrând proprietățile. Totodată, a fost înființată și asociația de întrajutorare, de înmormântare și ajutor a cizmarilor din T-M, aceasta fiind ultima întabulată înn cartea funciară cu privire la imobilul în discuție.
Reclamanta a susținut că împrejurarea că Asociația de ajutor de înmormântare a fost dizolvată în 10 iulie 1049 prin decizia Ministerului Justiției, este irelevantă, dat fiind faptul că în 7 iulie 1949, așadar anterior, a fost naționalizat imobilul de la fostul proprietar.
Referitor la continuitatea activității breslei, s- mai arătat că din vechile statute ale breslei reiese faptul că organismele au avut diferite denumiri, iar în domeniu nu au existat alte entități juridice și nici alți petiționari care să revendice casa. Pe de altă parte, cei care au reorganizat breasla au toate însemnele ei vechi sau le pot indica pe altele aflate la Muzeul de istorie al județului, iar la intrarea în imobil, pe zidul din gang se află o placă comemorativă care indică același fapt și anume că imobilul este al breslei.
Primăria municipiului T-M a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea apelului, invocând faptul că imobilul în litigiu a format proprietatea Asociației de înmormântare și ajutor a industriașilor cizmari din T-M care prin hotărârea Consiliului de miniștrii nr. 571/1949 a fost dizolvată, iar prin decizia Ministerului Justiției, din 7 iunie 1949 întregul patrimoniu al acesteia a fost atribuit Sfatului Popular T-
S- mai arătat că prin sentința civilă nr. 3742/2001 s-a constatat că asociația este continuatoarea cizmarilor vechi, fondată în anul 1629, care nu este una și aceeași asociație cu cea care este înscrisă în adresa nr. 69520/J/1949 a Ministerului Justiției, respectiv Asociația de înmormântare și ajutor a industriașilor cizmari din T-
În condițiile în care Asociația nu și-a dovedit calitatea de fost proprietar al imobilului revendicat, nefiind una și aceeași persoană juridică cu cea desființată, s-a apreciat că în mod justificat a fost respinsă contestația împotriva dispoziției emise în temeiul Legii nr. 10/2001. Totodată, hotărârea obținută de asociație la data de 7 iunie 2001, după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001 este încă o dovadă a faptului că apelanții doresc doar revendicarea imobilului în litigiu.
Pârâta SA a formulat, de asemenea, întâmpinare și a solicitat respingerea apelului, arătând că fondată în anul 1629 încetat să existe și chiar dacă reclamanta susține că este continuatoarea acestei bresle, nu a dovedit că are vreo legătură cu Asociația de înmormântare și ajutor a industriașilor din T-M, asociație care a reconstruit clădirea și care în anul 1949 fost dizolvată, patrimoniul fiind atribuit Sfatului Popular T- S-a mai relevat faptul că în apel reclamanta nu a adus noi dovezi în ceea ce privește identitatea dintre ea și Asociația de înmormântare și ajutor a industriașilor cizmari din T-
Pârâții, Irma, și, au formulat la rândul lor întâmpinare și au solicitat respingerea apelului, arătând că actul adițional autentificat sub nr. 215/1999 de care se prevalează reclamanta pentru a dovedi identitatea între persoana juridică desființată și asociația apelantă, a fost redactat de asociați astfel că este doar o afirmație a acestora. au fost organizați în bresle care au fost desființate încă din anul 1872 și în consecință, nemaiexistând organizația, s-a pierdut și denumirea foștilor membrii. În anul 1875 cizmarii și-au întocmit un nou statut, înființându-se asociația de întrajutorare care avea cu totul alt obiect de activitate și care cu unele modificări statutare a funcționat până în anul 1949, când a fost desființată.
S-a mai relevat că imobilul în litigiu nu a fost naționalizat, iar în statutul asociației din anul 1922 și apoi în cel din 1924, s-a prevăzut că oricare va fi cauza încetării personalității juridice patrimoniul acesteia va primi destinația indicată în statut, respectiv în favoarea comunității, comunitate care era administrată în acel timp de Sfatul Popular al orașului T-M.
Împrejurarea că imobilul nu a fost solicitat de alte entități juridice în domeniu sau de alți petiționari, astfel cum s-a arătat în apel, demonstrează faptul că imobilul a trecut în proprietatea comunității în baza prevederilor statutare precum și a Legii nr. 21/1924, care era aplicabilă până la desființarea vechi asociații. Cei care sunt actualii membrii ai asociației, nu au reorganizat breasla, având în vedere că în România la data înființării asociației era aplicabilă Legea nr. 21/1924, iar în sistemul de drept de atunci și în prezent organizarea breslelor nu este prevăzută. Pe de altă parte, deși asociația reclamantă există înregistrată, nu are nicio activitate din cele trecute în contractul de asociere.
Prin întâmpinarea formulată de pârâta - România - Filiala Interjudețeană C, s-a solicitat, de asemenea respingerea apelului, invocându-se faptul că în speță nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 3 alin. 1 lit. c din Legea nr. 10/2001, întrucât în anul 1998 când s-a înființat asociația reclamantă, nu s-a constatat printr-o hotărâre judecătorească definitivă că este una și aceeași persoană cu persoana juridică de la care s-a preluat imobilul în litigiu și al în doilea rând hotărârea judecătorească pronunțată la 7 iulie 2001, după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001, este o probă pro cauza menită să justifice doar revendicarea imobilului.
S-a mai arătat că nici prin sentința civilă nr. 3742/2001 a Judecătoriei Târgu -M nu s-a constatat că apelanta este continuatoarea Asociației de înmormântare și ajutor a industriașilor cizmari din T-M ci doar a cizmarilor înființată în anul 1629, or proprietara imobilului la data preluării de către stat era asociația și nu breasla.
Prin decizia nr. 126/A din 2 octombrie 2003, pronunțată de Curtea de APEL TÂRGU -M - Secția civilă în dosarul nr. 1164/2003/C, s-a respins ca nefondat apelul reclamantei Asociația " " T-M împotriva sentinței civile nr. 536 din 18 iunie 2003 Tribunalului Mureș, obligând-o pe reclamantă la 5.000.000 lei cheltuieli de judecată.
Prin decizia nr. 5399 din 1 iunie 2006 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală în dosarul nr-, s-a admis recursul declarat de reclamantă împotriva deciziei pronunțată de instanța de apel care a fost casată integral și s-a dispus trimiterea cauzei la Curtea de APEL TÂRGU -M pentru rejudecarea apelului.
În considerentele deciziei de casare s-a reținut că în cauză situația de fapt nu a fost pe deplin clarificată și se impune stabilirea istoricului evoluției breslei cizmarilor fondată în anul 1629, eventual printr-o consultanță acordată de organisme specializate pentru a se stabili dacă aceasta a fost transformată în asociație profesională care ulterior a purtat diferite denumiri până în 1949 când a fost dizolvată, astfel cum a susținut reclamanta. Din această perspectivă, se impune totodată a se stabili dacă Asociația de înmormântare și ajutor a industriașilor cizmari din T-M reprezintă cu adevărat ultima denumire sub care a fost înscrisă în registrul persoanelor juridice cizmarilor din 1629 și a cărei continuatoare a fost constatată a fi reclamanta. Pentru clarificarea acestor aspecte, s-a apreciat că se impune casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei la instanța de apel pentru rejudecare.
Procedând la rejudecarea apelului, în urma examinării actelor și lucrărilor dosarului, curtea de apel reține următoarele:
Prin Dispoziția nr. 1054 din 9 august 2002, emisă de Primarul municipiului T-M în temeiul Legii nr. 10/2001 s-a respins cererea formulată de Asociația, cu sediul în T-M, având ca obiect restituirea în natură a imobilului situat în T-M, P-ța -, nr. 49, județul M, înscris în CF nr. 90326 T-M,nr. top. 1170-1175.
În motivarea dispoziției s-a reținut că reclamanta a depus cu ocazia formulării cererii de restituire adresa nr. 69520/J/1949 din 1 iulie 1949 Ministerului Justiției prin care s-a constatat dizolvarea unor asociații, printre care și a Asociației de înmormântare și ajutor a industriașilor cizmari din T-M, însă nu a depus la dosar actul de naționalizare prin care imobilul în litigiu a fost trecut în proprietatea statului.
S-a mai reținut totodată că prin sentința civilă nr. 3742/2001 se constată că asociația este continuatoarea vechi fondată în anul 1629, care însă nu este una și aceeași asociație cu cea care este înscrisă în adresa sus-menționată a Ministerului Justiției, respectiv cu Asociația de înmormântare și ajutor a industriașilor cizmari din T-
În aceste condiții, s-a apreciat că, întrucât reclamanta nu și-a dovedit calitatea de fost proprietar a imobilului revendicat, condiție cerută imperativ de art. 3 alin. 1 lit. c din Legea nr. 10/2001 și de asemenea, nu a dovedit că este una și aceeași persoană cu cea desființată, cererea de restituire în natură a imobilului se impune a fi respinsă.
Prima instanță a respins contestația formulată de reclamanta Asociația din T-M, reținând că această asociație s-a înființat doar în anul 1998 ca organizație de sine-stătătoare și abia în anul 2001, când a intrat în vigoare Legea nr. 10/2001 s-a constatat că reclamanta este una și aceeași persoană cu cea de la care s-a preluat imobilul în litigiu, instanța apreciind că hotărârea judecătorească prin care s-a constatat această situație este o hotărâre pro cauza pentru a justifica doar revendicarea imobilului în litigiu. Pe de altă parte, prin sentința civilă nr. 3742 din 7 iulie 2001 Judecătoriei Târgu -M s-a constatat că reclamanta este continuatoarea din 1629, iar la data preluării de către stat a imobilului, proprietară era Asociația de înmormântare și ajutor a industriașilor cizmari din T-
Conform prevederilor art. 3 alin. 1 lit. c din Legea nr. 10/2001 sunt îndreptățite la măsuri reparatorii constând în restituire în natură persoanele juridice proprietari ai imobilelor preluate în mod abuziv de stat după data de 6 martie 1945, iar îndreptățirea la acordarea de măsuri reparatorii este condiționată de continuarea activității ca persoană juridică până la intrarea în vigoare a legii sau de împrejurarea ca activitatea lor să fi fost interzisă sau întreruptă în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, iar acestea să-și fi reluat activitatea după data de 22 decembrie 1989, dacă prin hotărâre judecătorească se constată că sunt aceeași persoană juridică cu cea desființată sau interzisă.
Pentru a justifica îndeplinirea condițiilor prevăzute de aceste prevederi legale reclamanta s-a prevalat de sentința civilă nr. 3742 din 7 iunie 2001, pronunțată de Judecătoria Târgu -M în dosarul nr. 3688/2001 prin care s-a admis acțiunea formulată de reclamanta din prezenta cauză și s-a constatat că asociația este continuatoarea vechi fondată în anul 1629. Instanța a reținut că ulterior anului 1629 când a fost înființată aceasta s-a regăsit de-a lungul timpului sub diverse denumiri, iar ultima dată apare înregistrată la Tribunalul Mureș sub nr. 2697/1924 cu denumirea de Asociația de înmormântare și ajutor a industriașilor cizmari din T- După anul 1924 această formă de organizare s-a păstrat, iar în anul 1998 s-a procedat la înscrierea Asociației în registrul persoanelor juridice ținut la grefa Tribunalului Mureș. În consecință, s-a apreciat că acțiunea în constatare formulată de reclamantă este admisibilă.
Având în vedere dispozițiile din decizia de casare pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în sensul de a se stabili istoricul fondată în anul 1629, respectiv dacă aceasta a fost transformată în asociație profesională care ulterior a purtat diferite denumiri până în anul 1949, când a fost dizolvată conform susținerilor reclamantei și dacă Asociația de înmormântare și ajutor a industriașilor cizmari din T- reprezintă ultima denumire sub care a fost înscrisă în registrul persoanelor juridice din 1629, cu ocazia rejudecării apelului s-a dispus efectuarea unei lucrări de specialitate cu aceste obiective.
Pentru efectuarea lucrării menționate au fost desemnați numiții dr. -, consilier arhivist și istoric, doctor în istorie și dr., doctor în istorie, consilier universitar la Facultatea de Istorie și din cadrul Universității - din C- Din cuprinsul raportului întocmit (filele 335-353 dosar apel) rezultă că stabilirea istoricului breslei și a asociațiilor succesoare s-a făcut pe baza documentelor arhivistice existente, sens în care s-au efectuat cercetări la Direcția Județeană a Arhivelor Naționale cu sediul în T-M, în arhiva comună a celor două asociații (profesională și de binefacere), cercetându-se de asemenea și alte fonduri documentare existente la Primăria municipiului T-M și colecțiile de evidențe cadastrale.
Din concluziile lucrării întocmită rezultă că din T-M fondată în anul 1629 activat neîntrerupt în T-M până la data de 15 aprilie 1872, când prin efectul Legii industriilor nr. 8/1872 a fost desființată, prin această lege fiind prevăzută desființarea breslelor și transformarea, respectiv reorganizarea lor în asociații profesionale. Anterior în anul 1852, respectiv în anul 1863 breasla a cumpărat intravilanul, situat în P-ța - nr. 49 de azi. Cu ocazia desființării breslei, în baza paragrafului 83 din Legea nr. 8/1872 membrii săi s-au constituit în asociația numită Asociația din T-M, actul în cauză fiind consemnat în registrul de procese-verbale al adunărilor generale a din 15 aprilie 1872. Această asociație, ca și succesoare de drept a breslei a preluat toate bunurile mobile și imobile ale fostei breslei, act atestat de adeverința nr. 3635/1872 a Primăriei orașului T-M și de statutul asociației, printre aceste bunuri fiind și imobilul cu clădiri din - nr. 49.
Întrucât atât breasla, cât și asociația industrială a cizmarilor puneau accent pe sprijinirea și ajutorarea membrilor lor și a familiilor acestora, în anul 1877 s-a înființat în cadrul său, ca organ intern, o Asociație de . și Ajutor, cu statut aparte. După introducerea cărților funciare, imobilul din -, nr. 49 fost întabulat în cartea funciară nr. 662 nr. top. 1170-1175, proprietar fiind Asociația din T-
Între anii 1889 și 1890 asociația a construit pe intravilanul sus-menționat o nouă clădire, care există și în prezent, iar în anul 1897 construit și o locuință. În anul 1884 Asociația a transferat averea sa Asociației de . și Ajutor, fără ca imobilul să fi fost întabulat în cartea funciară pe numele acesteia.
La data de 5 aprilie 1910 au fost aprobate noile statute ale celor două asociații și din acest an Asociația de . și Ajutor a funcționat ca o instituție de sine-stătătoare, cu statut separat și conducere proprie, dar identică cu conducerea Asociației și fără ca averea comună să fi fost divizată. În perioada următoare deși cele două asociații formal constituiau două corporații separate, în realitate erau două organe ale aceleiași comunități. În anul 1912 s-a încercat separarea averii între cele două asociații, dar cererea a fost respinsă de Primăria orașului T-
După unirea Transilvaniei cu România activitatea celor două asociații a continuat, dar a fost suspusă legislației românești în vigoare. celor două asociații au fost reînnoite, în anul 1922 cel al Asociației, iar în anul 1924 cel al Asociației de . și Ajutor. În anul 1924 amândouă asociațiile au fost luate în evidență ca persoane juridice române, cu denumirea de Societatea din T-M, respectiv Societatea de . și Ajutor a din T-M și sub aceste denumiri au funcționat până la desființarea lor în anul 1949.
Prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 571 din 10 iunie 1949 cele două asociații au fost dizolvate, împreună cu alte zece asociații din județul M, patrimoniul lor fiind preluat de sfaturile populare. Imobilul din T-M cu nr. top 1170-1175 fost transcris în CF nr. 3374/a T-M în favoarea Comunei T-
În concluziile raportului întocmit s-a mai reținut că în anul 1996 foștii membrii ai Asociației de . și Ajutor a, împreună cu urmașii foștilor membrii decedați între timp și alți meseriași cizmari au reînființat corporațiunile cizmarilor din T-M desființate în 1949 într-o asociație unică denumită Asociația Producătorilor de din T-M, care însă nu a fost recunoscută ca persoană juridică, motiv pentru care s-a desființat.
La data de 4 iunie 1998 aceiași membrii au reînființat asociația sub denumirea de Asociația din T-M și prin sentința civilă nr. 704 din 4 septembrie 1998 Tribunalului Mureșis -a acordat personalitate juridică.
În concluzie, față de aspectele arătate, s-a apreciat că actuala asociație denumită Asociația din T- este continuatoarea fondată în anul 1629 și implicit a Asociației și a Asociației de . și Ajutor, care i-au succedat, fiind necesar a se lua în considerare că Asociația a fost reînființată de foștii membrii și descendenții acestora, împreună cu alți meseriași, astfel că reclamanta poate fi considerată continuatoarea de drept a celor două asociații desființate în anul 1949.
Trebuie precizat de asemenea că pentru fiecare dintre constatările făcute în legătură cu înființarea și activitatea persoanelor juridice sus-menționate s-a făcut trimitere la acte care au fost anexate raportului întocmit (filele 354-538 dosar apel).
Față de lucrarea de specialitate întocmită s-au formulat observații pe marginea raportului și de către prof., numit în calitate de asistent la cererea pârâtei care a apreciat că Asociația de . nu poate fi considerată continuatoarea Asociației, ambele fiind desființate concomitent. S-a mai susținut că în lipsa dovezilor privind înrudirea biologică dintre membrii vechilor asociații și asociația nou înființată și în lipsa documentelor care să certifice că urmașii cizmarilor continuă meseria înaintașilor, nu se poate accepta continuitatea între vechile asociații și noua asociație.
Față de concluziile raportului întocmit de persoanele care au întocmit lucrarea de specialitate și care atestă faptul că după reorganizarea fondată în anul 1629 activitatea a fost continuată de Asociația și de Asociația de . și Ajutor a industriașilor cizmari din T-M, care au avut aceiași membrii și aceeași conducere cu asociația care au fost desființate în anul 1949 prin Hotărârea Consiliului de Miniștrii nr. 571 din 10 iunie 1949, patrimoniul lor fiind atribuit Sfatului Popular T-M (filele 485 - 486 dosar apel) și ținând cont și de dispozițiile sentinței civile nr. 3742 din 7 iunie 2001 Judecătoriei Târgu -M, instanța de apel apreciază că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 3 alin. 1 lit. c din Legea nr. 10/2001 pentru ca reclamanta să fie considerată persoană îndreptățită în sensul prevederilor acestei legi.
Referitor la dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu anterior preluării acestuia de către stat din cuprinsul raportului rezultă că în cartea funciară nu a fost întabulat dreptul de proprietate în favoarea Asociației de . și ajutor a industriașilor cizmari din T-M deși aceasta îl folosea în fapt, însă trebuie avut în vedere faptul că prin Hotărârea Consiliului de Miniștrii nr. 571/1949 ambele asociații care au continuat activitatea după reorganizarea au fost desființate, iar patrimoniul lor a fost preluat de stat, astfel că nu se poate susține că dreptul de proprietate la data preluării de către stat a imobilului în litigiu nu a fost dovedit.
În ceea ce privește descendența biologică a membrilor actualei asociații în raport cu membrii vechilor asociații și continuarea activității specifice prin actele depuse la filele 685-840 din dosarul instanței de apel (acte de studii, acte de stare civilă, carnete de muncă, acte referitoare la activitatea reclamantei) s-a dovedit faptul că unii membrii au făcut parte din vechile asociații sau sunt urmașii vechilor membrii, respectiv unii membrii sunt calificați în meseria de cizmar, atestându-se de asemenea faptul că noua asociație desfășoară activități conform statutului.
În consecință, reclamanta fiind persoană îndreptățită conform art. 3 alin. 1 lit. c din Legea nr. 10/2001, are calitate de a solicita restituirea imobilului în litigiu, trecerea imobilului în proprietatea statului fiind dovedită prin adresa nr. 69520/J/1949 - 1 iulie 1949 Ministerului Justiției, imobilul respectiv intrând sub incidența prevederilor art. 2 alin. 1 lit. i din Legea nr. 10/2001.
Prin urmare, instanța de apel reține că dispoziția contestată este nelegală și se impune anularea acesteia, și pe cale de consecință restituirea în natură a imobilului cu excepția apartamentelor nr. 4,5,7 și 8 din imobil care au fost înstrăinate chiriașilor. În acest sens trebuie avut în vedere faptul că pârâta SA T-M a comunicat instanței faptul că în imobilul în litigiu există 17 apartamente, din care 13 sunt închiriate, iar 4 au fost vândute în baza legii nr. 112/1995, (apartamentele nr. 4,5,7 și 8). De asemenea în imobil pârâta mai are în administrare trei spații cu altă destinație decât aceea de locuință din care două sunt închiriate către Organizația Cercetașii României - Filiala T-M și SRL, iar un spațiu este disponibil (filele 150 dosar tribunal, 558-643 dosar apel).
Față de cele ce preced, pentru considerentele arătate în temeiul art. 296 Cod procedură civilă instanța de apel va admite apelul declarat de reclamantă și va schimba în tot sentința atacată în sensul că va admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Asociația în contradictoriu cu pârâții Primăria T-M, reprezentată prin primar; Regia Autonomă - Filiala Interjudețeană C; SC SA; SC SRL; Organizația României, decedată, prin moștenitori și, va dispune anularea Dispoziției nr. 1054 din 9 august 2002 emisă de Primarul municipiului T-M; va dispune restituirea în natură, în favoarea reclamantei, a imobilului situat în municipiul T-M, P-ța -, nr. 49, înscris în CF 3374/a, nr. top. 1170 - 1175 și teren de 1730 mp. cu excepția apartamentelor nr. 4,5,7 și 8.
Totodată, instanța va respinge petitele având ca obiect radierea dreptului de proprietate înscris în favoarea Statului Român, restabilirea situației anterioare în cartea funciară - evacuarea necondiționată a chiriașilor și predarea imobilului liber de orice sarcini, având în vedere că potrivit prevederilor art. 25 din Legea nr. 10/2001 dispoziția de aprobare a restituirii în natură a imobilului face dovada proprietății persoanei îndreptățite asupra imobilului și constituie titlu executoriu pentru punerea în posesie, după îndeplinirea formalităților de publicitate imobiliară și totodată prin dispozițiile art. 9 din legea nr. 10/2001 se prevede că imobilele preluate abuziv se restituie libere de orice sarcini, astfel că petitele sus-menționate se apreciază a fi nefondate. În ceea ce privește evacuarea chiriașilor, acest aspect se impune a fi clarificat pe cale separată în funcție de situația care rezultă din fiecare contract de închiriere încheiat.
Celelalte dispoziții ale sentinței atacate urmează să fie menținute.
Cu aplicarea prevederilor art. 274 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de reclamanta Asociația cu sediul în T-M, P-ța -, nr. 22, județul M, cu sediul ales în municipiul T-M,-/1, județul M, la cabinet avocat, împotriva sentinței civile nr. 536 din 18 iunie 2003, pronunțată de Tribunalul Mureș, în dosarul nr. 9379/2002.
Schimbă în parte hotărârea atacată în sensul că admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Asociația în contradictoriu cu pârâții Primăria T-M, reprezentată prin primar; Regia Autonomă - Filiala Interjudețeană C; SC SA; SC SRL; Organizația României, decedată, prin moștenitori și.
Anulează dispoziția nr. 1054 din 9 august 2002 emisă de Primarul municipiului T-
Dispune restituirea în natură, în favoarea reclamantei, a imobilului situat în municipiul T-M, P-ța -, nr. 49, înscris în CF 3374/a, nr. top. 1170 - 1175 și teren de 1730 mp. cu excepția apartamentelor nr. 4,5,7 și 8.
Respinge petitele având ca obiect: - radierea dreptului de proprietate înscris în favoarea Statului Român; - restabilirea situației anterioare în CF. - evacuarea necondiționată a chiriașilor și predarea imobilului liber de orice sarcini.
Menține restul dispozițiilor.
Obligă pârâții, în solidar, să plătească reclamantei suma de 3.200 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în primă instanță și apel.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 5 iunie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
pentru, fiind în concediu de odihnă, semnează
Vicepreședintele instanței,
GREFIER,
Red.
Tehnored. BI/ 25 expropriată
Jud.fond:
-21.07.2008-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
