Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 493/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(2490/2008)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A III A CIVILĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.493
Ședința publică de la 15 octombrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Ilie MARI -
JUDECĂTOR 2: Ionelia Drăgan
GREFIER - - -
* * * * * * * * * * *
Pe rol se află pronunțarea apelului declarat de apelanta - contestatoare -, împotriva sentinței civile nr.1068 din 9.06.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a Va Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul MUNICIPIUL B PRIN PRIMARUL GENERAL
are ca obiect - Legea 10/2001 - contestație.
Dezbaterile cauzei au avut loc în ședința publică de la 1.10.2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de la acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie.
Pentru a da posibilitate părților să depună note scrise și în vederea deliberării, Curtea a amânat pronunțarea la 8.10.2009, apoi la 15.10.2009, hotărând următoarele:
CURTEA,
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 07 aprilie 2008 pe rolul Tribunalul București - Secția a Va Civilă sub nr-, contestatoarea a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Municipiul B prin Primarul General, anularea dispoziției nr. 9417 din 16 ianuarie 2008, iar pe cale de consecință, obligarea pârâtului la restituirea în natură a imobilului teren proprietatea sa, în suprafață de 1.307,22 mp. situat în B,-, sector 1.
În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că autorul său a dobândit imobilul compus din teren și construcție în suprafață totală de 3.300 mp. prin
actul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 3917/1928 de Tribunalul Ilfov - Secția notariat și prin actul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 17108/1938 de Tribunalul Ilfov - Secția Notariat. Ulterior, imobilul a fost preluat în mod abuziv de către stat în urma procesului penal nr. 17/1953 al Tribunalului Ministerului Administrației și Internelor, prin care autorul său a fost condamnat politic pentru fapte privind securitatea statului, pronunțându-se în acest sens o decizie de confiscare a averii.
Ulterior, prin decizia nr. 19 din 07 iunie 2004 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție a fost admis recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, sentința de condamnare a fost casată și înlăturată pedeapsa complementară a confiscării averii, aplicată autorului său.
Contestatoarea a mai arătat că, după apariția Legii nr. 10/2001, a depus notificarea nr. 2287/2001 prin care a solicitat restituirea în natură a întregului imobil, emițându-se trei dispoziții în acest sens.
Prin aceste dispoziții a fost restituit în natură imobilul construcție și teren în suprafață de 249,8 mp. (dispoziția nr. 34/03.05.2006 emisă de SC SA), imobilul teren în suprafață de 664 mp. reprezentând curtea imobilului în litigiu (dispoziția nr. 9416/16.01.2008 emisă de Primăria Municipiului B), iar prin cea de a treia dispoziție (dispoziție nr. 9417/16.01.2008) a fost respinsă cererea privind restituirea în natură a imobilului teren în suprafață de 1.307,22 mp. de la aceeași adresă.
În motivarea acestei din urmă dispoziții, Comisia pentru analizarea notificărilor formulate în temeiul Legii nr. 10/2001 a constatat imposibilitatea restituirii în natură deoarece suprafața de 1307,22 este afectată de elemente de sistematizare, fiind incinta Școlii generale nr. 5, și întrucât municipalitatea nu dispune de bunuri și/sau servicii care pot fi acordate în compensare, s-a propus acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent.
Contestatoarea a solicitat emiterea unei dispoziții de restituire în natură pentru suprafața de teren ce poate fi retrocedată ca atare și măsuri reparatorii prin echivalent numai pentru suprafața efectiv afectată de elemente de sistematizare.
Prin sentința civilă nr. 1068 din 09 iunie 2008, Tribunalul București - Secția a Va Civilă a respins ca neîntemeiată, contestația formulată de, în contradictoriu cu intimatul Municipiul B prin Primarul General.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a avut în vedere cele susținute de contestatoare, raportat la probatoriul administrat.
Astfel, în ceea ce privește calitatea de persoană îndreptățită a contestatoarei în sensul prevederilor Legii nr. 10/2001, prima instanță a apreciat că nu se impune analizarea acestui aspect întrucât intimata nu a negat această calitate.
Instanța de fond a avut în vedere la soluționarea contestației expertiza efectuată de ing. expert, expertiză ce a fost solicitată de contestatoare în vederea completării documentației depuse conform prevederilor Legii nr. 10/20001.
Prin acest raport de expertiză s-a concluzionat că ar putea fi restituită suprafața de 1.291,50 mp. însă 627,50 mp. se află sub construcții și numai 664 mp. sunt liberi, sens în care a fost emisă dispoziția nr. 9416 din 16 ianuarie 2008, dispoziție cu privire la care nu s-a făcut dovada contestației, deși pentru diferența de teren nerestituită până la 1.219,50 mp. nu au fost acordate despăgubiri.
Cu privire la suprafața de 1.307,22 mp. care figurează în expertiză ca fiind curtea Școlii generale nr. 5 și care se află în continuarea celor 1.219,50 mp. a fost emisă dispoziția contestată, acordându-se despăgubiri.
Instanța de fond a apreciat că acest teren, reprezentând curtea unei școli și identificat ca atare de reprezentantul contestatoarei în fața instanței, în mod corect nu a fost restituit în natură întrucât este afectat utilității unei unități de învățământ, asigurând funcționarea normală a acesteia. În cauză, restituirea în natură a terenului - curte ar face imposibilă funcționarea ulterioară a școlii.
În această situație, în care restituirea în natură nu s-ar putea realiza și în condițiile în care municipalitatea nu dispune de bunuri și/sau servicii care pot fi acordate în compensare, în mod corect au fost propuse măsuri reparatorii prin echivalent.
Instanța de fond a apreciat că nu poate fi reținută susținerea contestatoarei în sensul că intimata nu s-a pronunțat cu privire la întreaga suprafață de teren.
La fila 190 dosar fond se află dispoziția de restituire nr. 34 din 03 mai 2006 emisă de SA prin care s-a restituit în natură imobilul compus din cotă parte indiviză de 249,8 mp. teren și 35,62 din construcție.
Adunate toate suprafețele de teren 1.219,50 mp. 1.307,22 mp. și 249,8 mp. totalizează 2.848,52 mp. teren cu privire la care au fost soluționate notificările, din totalul de 3.300 mp. Intimata nici nu se putea pronunța și pe altă suprafață de teren prin dispoziția contestată, în condițiile în care, în dispoziția emisă de SA s-a menționat că o parte din imobil clădire și teren este deținută de SC SA sens în care contestatoarea a depus notificare la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.
Împotriva sentinței civile nr. 1068 din 09 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a Va Civilă a formulat apel, la data de 03 noiembrie 2008,contestatoarea, prin care a solicitat, în contradictoriu cu Municipiul B prin Primarul General, admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței civile în sensul admiterii contestației și pe cale de consecință: anularea Dispoziției nr. 9417 din 16 ianuarie 2008 și obligarea intimatei la restituirea în natură a imobilului - teren în suprafață de 1.307,22 mp. situat în B,-, sector 1.
Apelanta a susținut că prima instanță și-a motivat soluția reținând că, potrivit raportului de expertiză, suprafața de teren solicitată face parte din curtea Școlii generale nr. 5, astfel că în mod corect această suprafață de teren nu a fost restituită în natură, întrucât este afectată utilității unei unități de învățământ, asigurând funcționarea normală a acesteia. Apelanta a criticat hotărârea atacată susținând că din cuprinsul acestei hotărâri nu rezultă care ar fi elementele de sistematizare din cauza cărora imobilul nu poate fi restituit în natură.
A mai arătat aceasta că prin notificare a solicitat restituirea în natură a suprafeței de 3.300 mp și, așa cum s-a învederat prin contestație, intimatul ar fi trebuit să se pronunțe pentru o suprafață de teren mai mare decât cea care figurează în cele două dispoziții.
Astfel, din raportul de expertiză a rezultat că terenul în litigiu are o suprafață totală de 2.882,5 mp. din care 664 mp. sunt situați în curtea imobilului, 627,50 mp. sunt situați sub construcții, iar 1.591 mp. sunt situați în curtea școlii. Din această suprafață totală i s-a restituit prin Dispoziția nr. 9416 din 16 ianuarie 2008 suprafața de 664 mp. teren liber de construcții. De asemenea, prin Dispoziția nr. 34 din 03 mai 2006 emisă de SA, i s-a restituit suprafața de 249 mp. situat sub construcții. Conform raportului de expertiză, terenul rămas sub construcție și care nu a fost restituit este în suprafață de 627,50 mp. - 249 mp. = 378,5 mp. Prin urmare rămâne de restituit suprafața de 2.882,5 mp. - 664 mp. - 249 mp. = 1.969,5 mp. din care 378,5 mp. teren situat sub construcții. Pentru suprafața de teren situată sub construcții nu a fost emis nici un certificat de atestare al dreptului de proprietate asupra terenurilor în baza HG nr. 834/1991 sau altui act normativ, în favoarea unităților deținătoare, acestea având doar un drept de folosință.
Din acest total, intimatul s-a pronunțat doar pentru suprafața de 1.307,22 mp. rezultând o diferență de 662,28 mp. care nu este cuprinsă în nici una din cele două dispoziții.
Apelanta contestatoare a susținut că instanța de fond în mod greșit a respins proba cu expertiză topografică, întrucât prin această expertiză s-ar fi putut identifica cu precizie suprafața de teren care a mai rămas de restituit și care poate fi restituită în natură, cu atât mai mult cu cât din cuprinsul dispoziției nu rezultă care este suprafața de 1.307,22 mp. pentru care s-a pronunțat intimatul.
În al doilea rând, apelanta a învederat instanței faptul că, potrivit Legii nr. 10/2001, imobilele preluate în mod abuziv în perioada 06 martie 1945 - 22 decembrie 1989, se restituie în natură, iar în cazurile când restituirea în natură nu este posibilă, se vor stabili măsuri reparatorii prin echivalent.
Potrivit modificărilor aduse art. 16 din Legea nr. 10/2001, prin Legea nr. 247/2005, în situația imobilelor necesare și afectate exclusiv și nemijlocit activităților de interes public, de învățământ, sănătate ori socio-culturale, foștilor proprietari li se restituie imobilul în proprietate, cu obligația de a-i menține afectațiunea pe o perioadă de până la trei ani, sau după caz, de până la cinci ani, de la data emiterii deciziei ori dispoziției.
În considerarea acestor dispoziții legale, apelanta contestatoare a susținut că respingerea contestației este nefondată, în condițiile în care terenul situat în curtea școlii nu este ocupat de construcții sau alte utilități.
În speță, din probele administrate în cauză rezultă că o parte a terenului în litigiu nu este ocupat de construcții sau de utilități publice, fiind o parte din curtea Școlii generale nr. 5, iar cealaltă parte este teren situat sub construcții, ambele suprafețe putând fi restituite în natură.
Intimata nu a formulat întâmpinare în calea de atac a apelului.
La data de 05.02.2009, la solicitarea apelantei, instanța de apel a încuviințat proba cu acte și expertiză tehnică topometrică, având ca obiective: identificarea terenului în litigiu, stabilirea elementelor de sistematizare care fac imposibilă restituirea, având în vedere că suprafața solicitată, rămasă nerestituită, face parte din curtea Școlii Generale nr. 5.
Curtea, analizând apelul prin raportare la cele susținute de apelanta contestatoare în contestație și motivele de apel, față de probatoriul administrat, constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
Prin dispoziția nr. 9417/16.01.208 emisă de Primăria Municipiului B, s-a dispus respingerea notificării formulată de notificatoarea privind restituirea în natură a terenului în suprafață de 1307,22 mp. situat în B, - - nr. 116, sector 1. Prin aceiași decizie, pentru terenul sus-menționat, s-a propus acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent.
În cuprinsul dispoziției de restituire se menționează că la baza imposibilității restituirii în natură stă faptul că terenul în suprafață de 1307,22 este situat în incinta Școlii Generale nr. 5 B, este afectat de elemente de sistematizare, iar municipalitatea nu dispune de bunuri și/sau servicii care pot fi acordate în compensare.
Analizând petitul contestației, rezultă fără putință de tăgadă faptul că aceasta se referă numai la dispoziția nr. 9417/16.01.2008 emisă de către Primăria Municipiului B, a cărei anulare se cere, contestatoarea solicitând pe cale de consecință restituirea în natură a terenului în suprafață de 1307,22 situat în B, - - nr. 116, sector 1.
Deși în considerentele contestației, contestatoarea învederează faptul că suprafața totală asupra căreia unitatea deținătoare ar fi trebuit să se pronunțe este de 2386 mp. petitul contestației, întârit de solicitarea făcută în mod identic în finalul considerentelor care stau la baza solicitării anulării contestației, se referă doar la 1307,22 mp. teren situat în B, - - nr. 116, sector 1.
Totodată, la termenul la care au avut loc dezbaterile în fond în fața primei instanțe, contestatoarea a arătat că terenul a cărui restituire în natură o apreciază ca fiind posibilă este terenul pe care în prezent se află Școala Generală nr. 5, astfel cum rezultă din raportul de expertiză aflat la dosar și pe care nu îl contestă, acesta fiind efectuat la solicitarea sa.
Mai mult, în concluziile pe fond formulate în fața primei instanțe, contestatoarea a solicitat admiterea contestației astfel cum a fost formulată și obligarea intimatei care a emis dispoziția la restituirea în natură a imobilului teren în suprafață de 1307,22 mp.
Ca urmare, toate susținerile apelantei făcute în cuprinsul motivelor de apel în sensul că intimatul pârât s-a pronunțat doar pentru suprafața de 1307,22 mp, rezultând o diferență de 662,28 mp. care nu este cuprinsă în nici una din cele două dispoziții, exced solicitărilor făcute în fața instanței de fond privitoare la întinderea suprafeței de teren.
Așa cum s-a reținut anterior, la termenul la care au avut loc dezbaterile în fond în fața primei instanțe, contestatoarea a arătat că terenul a cărui restituire în natură o apreciază ca fiind posibilă este terenul pe care în prezent se află Școala Generală nr. 5, astfel cum rezultă din raportul de expertiză aflat la dosar și pe care nu îl contestă, acesta fiind efectuat la solicitarea sa.
Față de petitul contestației, o expertiză tehnică topografică având ca obiectiv identificarea suprafeței de teren care a mai rămas de restituit apare ca neutilă cauzei, instanța de fond în mod corect respingând această probă având un asemenea obiectiv.
Prin motivele de apel s-a susținut că din cuprinsul dispoziției nu rezultă care este suprafața de 1307,22 pentru care s-a pronunțat intimatul pârât.
Referitor la această susținere, Curtea urmează să o constate nefondată având în vedere că în preambulul dispoziției s-a precizat de către intimată faptul că terenul cu privire la care s-a pronunțat este în suprafață de 1307,22 mp. situat în incinta Școlii Generale nr. 5, De altfel, așa cum s-a mai arătat, chiar contestatoarea, la data la care au avut loc dezbaterile, a precizat că terenul a cărui restituire în natură o apreciază ca fiind posibilă este terenul pe care în prezent se află această unitate de învățământ.
În ce privește celelalte critici formulate în apel legate de nerestituirea în natură a terenului în suprafață de 1307,22 mp. situat în B, - - nr. 116, sector 1, aflat în incinta Școlii Generale nr. 5, B, ce face obiectul dispoziției nr. 9417/16.01.2008, a cărei anulare se solicită, Curtea constată următoarele:
Prin expertiza tehnică judiciară efectuată în calea de atac a apelului, la solicitarea apelantei contestatoare, s-a stabilit că terenul situat în incinta Școlii generale nr. 5 este de 1207 mp. și nu 1307 mp. cum eronat a fost înscris în dispoziția 9417/16.01.2008.
În legătură cu această suprafață de teren expertul a concluzionat în sensul că este afectată de detalii de sistematizare și utilități publice, exprimându-și părerea în sensul că nu poate fi restituită în natură.
La termenul de judecată din 1 octombrie 2009, apelanta contestatoare a învederat că a luat cunoștință de raportul e expertiză și nu are obiecțiuni de formulat față de conținutul acestei lucrări. Aceasta a precizat la aceiași dată că nu mai contestă faptul că terenul care este folosit de școala respectivă este afectat de elemente de sistematizare. Mai mult, prin notele scrise depuse la data de 06.10.2009, a solicitat omologarea raportului de expertiză, iar în ceea ce privește suprafața de 1207 mp. astfel cum a fost identificată prin raportul de expertiză, acordarea de despăgubiri, ceea ce, de altfel, urmează să și primească contestatoarea.
Referitor la suprafața de 250 mp, aflată în imediata apropiere terenului situat în incinta Școlii Generale nr. 5, identificată de expert ca reprezentând teren asfaltat cu destinația parțială teren baschet și parcare, în raportul de expertiză se menționează că "de această suprafață nu se vorbește în nici o dispoziție de retrocedare a Primăriei Municipiului B", aspect necontestat de către apelanta contestatoare.
Cum această suprafață de teren nu a făcut obiect al contestației deduse judecății, față de poziția exprimată în legătură cu raportul de expertiză efectuată în apel, astfel cum s-a arătat mai sus, Curtea apreciază că solicitarea apelantei contestatoare în legătură cu această suprafață de teren făcută direct în apel nu poate fi primită.
De asemenea, în ce privește suprafața de 90 mp. identificată ca făcând parte din imobilul construit situat în - - nr. 112, expertul a menționat că nu face obiectul cauzei, cu privire la care apelanta contestatoare nu a formulat nici o obiecție. Cum nici această suprafață de teren nu a făcut obiect al contestației, având în vedere și poziția exprimată în legătură cu raportul de expertiză efectuată în apel, astfel cum s-a arătat mai sus, Curtea apreciază, în aceleași condiții, că solicitarea apelantei contestatoare în legătură cu această suprafață de teren făcută direct în apel nu poate fi primită.
Cât privește suprafața de 377,2 mp. teren sub construcție și 64,38% din construcția existentă în interiorul parcelei notate pe schița anexă cu nu face obiectul prezentei dispoziții a cărei anulare s-a solicitat. În legătură cu această suprafață, în Dispoziția nr. 34 din 03.05.2006 emisă de SC SA, la art. 2, se menționează că imobilul din B, - - nr. 116 sector 1 este proprietatea comună SC SA (, Restaurantul ) și SC SA Pentru partea deținută de SC SA solicitanții au depus notificare la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, aceasta urmând să se pronunțe asupra suprafeței de 377,2 mp. teren sub construcție și 64,38% din construcția existentă deținute de SC SA.
În consecință, față de obiectul contestației, în raport de probele administrate, de susținerile și solicitările făcute în calea de atac a apelului, având în vedere considerațiile expuse mai sus, Curtea, în temeiul art. 296 Cod procedură civilă, va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul formulat de apelanta - contestatoare domiciliată în B,-,. 5,. 20, sector 5, împotriva sentinței civile nr. 1068 din 09 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a Va Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul Municipiul B prin Primarul General cu sediul în B,-, sector 5,
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 15 octombrie 2009.
Președinte, Judecător, Grefier,
Mari
Red.
.
4ex./29.10.2009
-5.-
Președinte:IlieJudecători:Ilie, Ionelia Drăgan
