Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 52/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 52/Ap
Ședința publică de la 22 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dorina Rizea
JUDECĂTOR 2: Roxana Trif
Grefier șef secție
Pentru astăzi a fost amânată pronunțarea asupra apelului declarat de reclamanții și împotriva sentinței civile nr.41 din 17 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Covasna, în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa apelanților reclamanți și și a intimatului pârât Primarul Municipiului Sf.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în cadrul ședinței de judecată din 15.04.2008, când instanța a rămas în pronunțare asupra actelor și lucrărilor dosarului, având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă și a amânat pronunțarea pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise la data de 22.04.2008.
CURTEA:
Asupra apelului civil de față.
Constată că prin sentința civilă nr. 41/17.01.2008 Tribunalul Covasnaa respins cererile formulate de reclamanții și în contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului Sf. G pentru anularea dispoziției comunicate cu scrisoarea nr. 183/2007, repunerea în termenul legal de depunere a notificării și obligarea la restituirea în natură a imobilului apartament, situat în mun. Sf. G,-,. 6,. A,. 6.
Prima instanță a reținut că notificare reclamanților, pentru restituirea imobilului trecut în proprietatea statului de la antecesorul lor, a fost depusă, prin intermediul executorului judecătoresc, la data de 02.06.2006, cu nerespectarea termenului de 6 luni impus de dispozițiile art. 22 din Legea nr. 10/2001, termen prelungit ulterior prin alte acte normative. Acest termen imperativ nu a fost însă modificat sau prelungit prin dispozițiile Legii nr. 247/2005. De asemenea se reține că cererea de repunere în termen formulată de reclamanți nu a fost probată, starea de fapt a necomunicării nici în prezent a deciziei de preluare a imobilului nefiind singură în măsură să constituie o împrejurare mai presus de voința părții, așa cum impune textul art. 103 alin. 1 Cod procedură civilă. În consecință instanța a constatat că decizia emisă de pârâtă este legală și temeinică.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții.
În dezvoltarea motivelor de apel se arată că soluția primei instanțe este netemeinică și nelegală întrucât apartamentul a fost preluat de la autorii reclamantului în temeiul Decretului nr. 223/1974, ca urmare a rămânerii lor în Germania, iar decizia de preluare nu a fost niciodată comunicată autorilor săi. Data la care s-a luat cunoștință de acest fapt este cea de 01.06.2006, când la cererea sa i s-a eliberat extrasul de carte funciară în care este trecută această mențiune, motiv pentru care în ziua imediat următoare a și introdus notificarea. Se consideră că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 102 alin. 1 Cod procedură civilă, potrivit cărora termenele încep să curgă de la data comunicării deciziei. Se solicită a se avea în vedere că imobilul a trecut fără titlul, în mod abuziv în proprietatea statului, fără plata vreunei despăgubiri, ceea ce face ca titlul de proprietate al autorilor săi să nu fi fost niciodată desființat.
Intimata a depus întâmpinare solicitând respingerea apelului.
La dosar s-au depus precizări, de către apelanți, cu privire la modul de preluare al imobilului și practica judiciară în materie, însoțite de o copie a extrasului de carte funciară.
Examinând cauza, prin prisma motivelor invocate, curtea constată că apelul este neîntemeiat.
Termenul de depunere a notificării, cuprins în dispozițiile Legii nr. 10/2001, este un termen de decădere care nu poate fi suspendat sau întrerupt.
Dispozițiile art. 102 alin. 1 Cod procedură civilă, invocate de apelanți ca fiind aplicabile în speță, se referă numai la comunicarea actelor de procedură. Or ceea ce apelanți spun că li s-a comunicat la data de 01.06.2006 este o decizie administrativă care nu este supusă acestui text de lege, nefiind un act de procedură.
În ceea ce privește repunerea în termen, așa cum corect a reținut și prima instanță, nu există nici o probă din care să reiasă existența unei împrejurări mai presus de voința părților care să îi fi împiedicat să își exercite dreptul de notificare în termenul legal. Susținerea că nu au avut cunoștință de decizia de preluare nu poate fi primită atâta timp cât era de notorietate, nu numai pentru autorul lor, ci și pentru ei că imobilele celor care au părăsit țara anterior lui decembrie 1989, erau preluate de către stat, iar legile de reparație și impactul lor asupra proprietății au început să fie adoptate încă de la începutul anilor 1990, timp suficient pentru ca apelanții să se intereseze de soarta proprietății autorului lor.
Așa fiind, în temeiul art. 296 Cod procedură civilă, apelul va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de reclamanții și împotriva sentinței civile nr. 41/17.01.2008 a Tribunalului Covasna, pe care o păstrează.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 22.04.2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Grefier șef sectie, |
Red. -/14.05.2008
Dact. /15.05.2008
Jud. fond:
Președinte:Dorina RizeaJudecători:Dorina Rizea, Roxana Trif
