Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 59/2009. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 59/

Ședința publică din 11 Martie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Irina Tănase JUDECĂTOR 2: Lică Togan

Judecător: - -

Grefier: - -

S-a luat în examinare, pentru soluționare, apelul civil declarat de pârâții PRIMARIA MUNICIPIULUI P, MUNICIPIUL P - PRIN PRIMAR și PRIMARUL MUNICIPIULUI, cu sediul în Pitești,-, județul A, împotriva sentinței civile nr.178 din data de 19 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimați fiind reclamanta, domiciliată în Pitești, strada -,.27,.A,.1,.6, județul A și pârâtele DISTRIGAZ B-PRIN SUCURSALA P, cu sediul în Pitești,--9, județul A și DISTRIGAZ SUD REȚELE, cu sediul în B, sector 4,--6, corp

La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns consilier juridic, pentru apelanții-pârâți, în baza delegației de la dosar, lipsind intimata-reclamantă și intimații-pârâți.

Procedura este legal îndeplinită.

Apelul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Consilier juridic, pentru apelanții-pârâți, solicită completarea raportului de expertiză, în sensul de a se identifica rețelele de apă aflatre pe terenul în litigiu, precizate în motivele de apel.

Față de probatoriul administrat la instanța de fond, Curtea apreciază că nu se impune completarea raportului de expertiză, motiv pentru care urmează a respinge această probă.

Consilier juridic, pentru apelanții-pârâți, arată că nu mai are cereri de formulat în cauză.

Curtea constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.

Consilier juridic, pentru apelanții-pârâți, solicită admiterea apelului, așa cum a fost formulat și motivat în scris.

CURTEA:

Asupra apelului civil de față:

Prin acțiunea înregistrată la data de 06.03.2006, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții Primăria Municipiului Pitești, prin Primar, Primarul Municipiului Pitești și "Distrigaz", solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să desființeze dispoziția nr.212 din 02.02.2006, să dispună restituirea în natură a terenului în suprafață de 663. situată în Municipiul Pitești,-, județul

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că prin Decretul nr.843/25.10.1966 i-a fost expropriată suprafața de 900. teren-curți construcții, precum și casa situată pe acest teren, situat în Pitești,-, județul Până în prezent, Primarul Municipiului Pitești i-a restituit suprafața totală de 237. alcătuită din două parcele a câte 140. și respectiv 97. însă pârâtul refuză să-i restituie și diferența până la 900. deși aceasta nu este afectată de amenajări publice. Mai solicită reclamanta, în situația în care pe teren nu se mai regăsește în întregime suprafața de 663. pentru diferență, să fie despăgubită în echivalent bănesc.

Reclamanta a arătat că a înțeles să cheme în judecată și "Distrigaz" întrucât se pretinde că parcela de 27. este afectată de amenajări de utilitate publică, respectiv este traversată de o conductă de gaze proprietatea "Distrigaz"

Cu privire la imobilul casă, reclamanta a arătat că aceasta era construită din cărămidă, finisată, învelită cu țiglă, fiind compusă din 3 camere, hol, baie, și verandă. A mai arătat că nu mai este în posesia vreunui document privind suma încasată și pe care urmează să o restituie și nu este de acord decât cu despăgubiri bănești.

La data de 06 mai 2008, pârâta "Distrigaz" a solicitat să fie conceptată și citată în cauză în locul său "Distrigaz Sud Rețele", întrucât a avut loc un proces de divizare, constituindu-se două societăți, iar aceasta din urmă are ca activitate principală distribuția gazelor naturale prin conductele de gaz, iar la data de 17 iunie 2008 reclamanta a solicitat introducerea în cauză a "Distrigaz Sud Rețele".

Prin întâmpinarea formulată, pârâta "Distrigaz Sud Rețele" a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive în ceea ce o privește.

În motivare, pârâta a susținut că nu are calitate procesuală întrucât acțiunea are ca obiect plângere la Legea nr.10/2001, respectiv contestația formulată de reclamanta împotriva dispoziției emisă de Primarul Municipiului Pitești, privind restituirea în natură a unui imobil teren situat în Pitești,-, județul A, preluat abuziv în anul 1966.

Tribunalul Argeș, prin sentința civilă nr.178 din 19 septembrie 2008, a dmis excepția lipsei calității procesuale pasive a "Distrigaz Sud Rețele" B și a constatat că această pârâtă nu are calitate procesuală.

A admis în parte plângerea formulată de reclamantă, a anulat în parte Dispoziția nr.216/02.02.2006 emisă de Primarul Municipiului Pitești și a constatat că petenta este îndreptățită la restituirea în natură a terenului în suprafață de 107, respectiv 3 - în mărime de 57 și 4 în mărime de 50, conturate cu portocaliu pe schița anexă la raportul de expertiză întocmit de expert tehnic, aflat la filele 108-110 la dosarul cauzei, ce face parte integrantă din dispozitivul sentinței.

Totodată, a fost menținută în rest Dispoziția nr.216/02.02.2006.

În adoptarea acestei soluții, nalizând cu prioritate, potrivit art.137 alin.1 Cod procedură civilă, excepția lipsei calității procesuale pasive a "Distrigaz Sud Rețele", instanța de fond a reținut că reclamanta a formulat contestație împotriva dispoziției nr.212 din 2 februarie 2006 emisă de Primarul Municipiului Pitești, privind restituirea în natură a imobilului - teren în suprafață de 663. situată în Pitești,-,județul

Cum pârâta "Distrigaz Sud Rețele" nu este proprietara terenului în litigiu și cum dispoziția contestată nu este emisă de această pârâtă, ci de Primarul Municipiului Pitești, instanța a constatat că "Distrigaz Sud Rețele" nu are calitate procesuală pasivă în cauză.

Analizând probatoriul administrat în cauză, instanța a reținut în fapt următoarele:

În temeiul Legii nr.10/2001 reclamanta a formulat notificare (75) prin care a solicitat restituirea în natură a unei părți din terenul în suprafață de 900. și despăgubiri bănești pentru restul terenului afectat de construcții, precum și pentru imobilul casă demolat, situat în Pitești,-, județul

Prin dispoziția nr.212/02.02.2006 emisă de Primarul Municipiului Pitești a fost respinsă cererea de restituire în natură a imobilului teren situat în Pitești,-, pe motiv că acesta este ocupat de construcții noi și alte amenajări de utilitate publică, respectiv blocul 44, zona funcțională a acestuia și conducte cu gaze și canalizare. A fost respinsă cererea de acordare de despăgubiri bănești pentru imobilul teren și construcții, întrucât această măsură reparatorie excede prevederilor legale.

S-a propus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent, constând în despăgubiri acordate în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, pentru suprafața de 363. ce reprezintă diferența dintre terenul expropriat de 600. și terenul de 237. cu cât reclamanta a fost pusă în posesie, precum și pentru construcția în prezent demolată în suprafață de 73.

Dispoziția nr.212/2006 a fost emisă după intrarea în vigoare a Legii nr.247/2005.

S-a reținut că reclamanta are calitatea de persoană îndreptățită la reconstituire, în sensul cerut de dispozițiile art.3 din Legea nr.10/2001, întrucât prin Decretul nr.843/25.10.1966 a fost expropriată cu suprafața de 600. teren și 73. construcții, imobile situate în Pitești,-, județul A (70-71).

Reclamanta a fost pusă în posesie pe vechiul amplasament cu suprafața totală de 237. formată din două parcele de 140. și respectiv 97.

Expertul cauzei, a identificat, după stabilirea limitei și aliniamentului de expropriere, suprafața de 600. ce a făcut obiectul măsurii de preluare a imobilului de către stat și a concluzionat că, în afară de cei 140 ce i-au fost restituiți reclamantei, acesteia i se mai poate restitui și suprafața de 107. compusă din două parcele de 57. și respectiv 50. conturate cu portocaliu în planul de situație și notate cu 3 și 4.

Atât din schița anexă la raportul de expertiză tehnică cât și din schița efectuată în completarea acestui raport de expertiză, efectuată de expert, a rezultat că terenul de 27. ce desparte parcela 1 de 140. de parcela 2 de 97. este traversată de o rețea de alimentare cu gaze ce deservește blocurile 44 și 45.

Potrivit art.10 alin.2 din Legea nr.10/2001, "în cazul în care pe terenurile pe care s-au aflat construcții preluate în mod abuziv, s-au edificat noi construcții autorizate, persoana îndreptățită va obține restituirea în natură a părții din teren rămasă liberă, iar pentru suprafața ocupată de construcții noi, cea afectată servituților legale și altor amenajări de utilitate publică ale localităților urbane și rurale, măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent".

Deci, pentru suprafața ocupată de construcții noi și cea afectată de servituți legale și alte amenajări de utilitate publică, se acordă despăgubiri în condițiile legii speciale.

În art.10.3 din nr.HG250/2007 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare unitară a Legii nr.10/2001 se arată că, sintagma amenajări de utilitate publică ale localităților urbane și rurale are în vedere acele suprafețe de teren afectate unei utilități publice, respectiv suprafețele de teren supuse amenajării destinate a deservi nevoilor comunității, și anume, căile de comunicații, dotări tehnico-edilitare, subterane (conducte de alimentare cu apă, gaze, petrol, etc.), amenajări de spații verzi din jurul blocurilor de locuit, etc.

Având în vedere că suprafața de 27. situată între parcela 1 și parcela 2 este traversată de o rețea de alimentare cu gaze ce deservește blocurile nr.44 și 45, precum și dispozițiile legale mai sus menționate, instanța a constatat că această suprafață nu poate fi restituită în natură reclamantei.

La ultimul termen de judecată, reclamanta a depus la dosarul cauzei un set de înscrisuri, printre care și un act de vânzare din care rezultă că autorii săi și au deținut în strada - din Pitești suprafața de 900.

Întrucât acest înscris nu a fost transpus în teren în cadrul unei expertize tehnice de specialitate, iar reclamanta a arătat instanței că nu mai solicită alte probe în dovedirea dreptului său, precum și faptul că exproprierea s-a realizat pe numele reclamantei pentru suprafața de 600. instanța nu a reținut acest înscris.

Cererea reclamantei de acordare a despăgubirilor bănești pentru imobilul - construcție și pentru terenul ce nu poate fi restituit în natură a fost privită ca neîntemeiată, întrucât dispoziția atacată a fost emisă după intrarea în vigoare a Legii nr.247/2005, iar legea specială reparatorie, în forma republicată și modificată, reglementează doar două categorii de măsuri reperatorii în echivalent: compensarea cu alte bunuri sau servicii și respectiv despăgubiri acordate în condițiile Titlului VII din Legea nr.247/2005 și a Normelor Metodologice de aplicare a Titlului VII aprobate prin nr.HG1095/2005.

Având în vedere că, art.1 alin.2 din Legea nr.10/2001 republicată, consacră principiul reconstituirii în natură a imobilelor preluate abuziv și numai în cazul în care această măsură nu este posibilă se acordă despăgubiri, iar apartenența terenurilor la domeniul public nu împiedică reconstituirea în natură a acestora, precum și constatările expertului, că cele două parcele 3 și 4 în suprafață totală de 107. sunt libere și pot fi restituite reclamantei imediat, instanța, conform acestor dispoziții legale și în baza art.26 alin.3 din Legea nr.10/2001, a admis în parte plângerea formulată de reclamantă, în modalitatea mai sus prezentată.

Pe cale de consecință, observând că în conformitate cu dispozițiile art.11 alin.7 din Legea nr.10/2001, în cazul exproprierii măsurile reparatorii constau în compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către entitatea investită cu soluționarea notificării, cu acordul persoanei îndreptățite sau despăgubiri acordate în condițiile legii speciale, privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, s-a constatat că pentru diferența de teren până la 600. respectiv suprafața de 256 și construcția demolată, reclamanta este îndreptățită la despăgubiri în condițiile Legii nr.247/2005.

Împotriva sentinței civile nr.178/19 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș, au formulat în termen apel pârâții Municipiul Pitești prin primar, Primarul Municipiului Pitești și Primăria Municipiului Pitești, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea apelului se arată că în mod greșit s-a admis acțiunea reclamantei și s-a dispus restituirea în natură a terenului de 107, format din două trupuri de 57 și 50 Terenul nu poate fi restituit în natură, întrucât acesta nu este teren liber, fiind afectat de traversarea unei conducte de gaze, existând posibilitatea să fie și conducte de apă, situație neverificată însă. Această stare de fapt este confirmată de probele administrate în cauză, așa încât se impune admiterea apelului și pe fond respingerea acțiunii.

Reclamanta a depus întâmpinare, solicitând pentru cele arătate în cuprinsul acesteia, că solicită respingerea apelului.

De asemenea, a depus întâmpinare pârâta Distrigaz Sud Rețele B, parte față de care s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive.

Examinând criticile formulate se constată că nu sunt întemeiate, iar apelul nu este fondat.

Potrivit dispozițiilor art.7 (1) din Legea nr.10/2001 republicată, "De regulă imobilele preluate în mod abuziv se restituie în natură". Principiul înscris în acest articol trebuie să guverneze restituirea în natură a terenurilor libere, care se află într-una din situațiile prevăzute de alin.2 și 3 ale art.10 din Legea nr.10/2001.

Cu expertiza efectuată în cauză de expert (108, 110), instanța a stabilit porțiunile de teren ce pot fi restituite în natură și care nu sunt afectate de utilități publice, pe schiță fiind arătat traseul conductei de gaze (110). Această stare de fapt este confirmată și de expertiza efectuată în cauză de expert ing. (200-202), părțile nefăcând obiecțiuni la această lucrare. De aceea a și fost restituită în natură doar o parte de teren, respectiv suprafețele de 50 și 57, întrucât pentru restul instanța a apreciat în raport de probele dosarului, că nu sunt îndeplinite condițiile cerute de lege pentru restituirea în natură.

Așa fiind, în considerarea celor de mai sus se apreciază că hotărârea pronunțată de tribunal este legală și temeinică, apelul nu este fondat și în baza art.296 Cod procedură civilă va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de pârâții PRIMĂRIA MUNICIPIULUI P, MUNICIPIUL P - prin primar și PRIMARUL MUNICIPIULUI P, cu sediul în Pitești,-, județul A, împotriva sentinței civile nr.178 din 19 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimați fiind reclamanta, domiciliată în Pitești, strada -,.27,.A,.1,.6, județul A și pârâtele "DISTRIGAZ" B - prin Sucursala Pitești, cu sediul în Pitești,--9, județul A și "DISTRIGAZ SUD REȚELE", cu sediul în B,--6, corp B, sector 4.

Definitivă.

Cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 11 martie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.

,

Grefier,

Red.

Tehnored.

8 ex./27.03.2009

Jud.fond:

Președinte:Irina Tănase
Judecători:Irina Tănase, Lică Togan

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 59/2009. Curtea de Apel Pitesti