Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 60/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 60/
Ședința publică din 11 Martie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Irina Tănase JUDECĂTOR 2: Lică Togan
Judecător: - -
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, apelul civil declarat de pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI PITEȘTI, cu sediul în P,-, județul A, împotriva sentinței civile nr.243 din data de 17.11.2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimată fiind reclamanta, domiciliată în P, str.-, -.16,.A,.2,.6, județul
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns: consilier juridic, pentru apelantul-pârâtă Primarul Municipiului P, în baza delegației de la dosar și intimata-reclamantă, asistată de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.20 din data de 11.03.2009, emisă de Baroul Argeș -cabinet individual.
Procedura este legal îndeplinită.
Apelul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Părțile prezente, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat în cauză.
Curtea constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Consilier juridic, pentru apelantul-pârât Primarul Municipiului P, solicită admiterea apelului, așa cum a fost formulat și desființarea sentinței instanței de fond, în sensul respingerii contestației.
Avocat, pentru intimata-reclamantă, solicită respingerea apelului, ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond, ca fiind legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată. Arată că a făcut dovada cu martori, în sensul că demolarea s-a făcut în mod abuziv, proprietarii fiind forțați să completeze și să semneze cereri de demolare. Depune la dosar concluzii scrise.
CURTEA:
Asupra apelului civil de față:
Constată că, prin cererea înregistrată la data de 17.01.2008, reclamanta a contestat dispoziția nr.7016/14.12.2007 emisă de Primarul Municipiul P, solicitând anularea acesteia și să constate că este îndreptățită la despăgubiri în condițiile speciale pentru imobilul construcție situat în- P, demolată abuziv în anul 1976.
În motivare s-a arătat că la apariția Legii nr.10/2001, reclamanta a formulat notificare prin care a solicitat despăgubiri bănești pentru casa în care a locuit până în anul 1976, care a fost demolată în același an, fără temei legal prin dispoziția organelor de stat locale din acea vreme, fără nici o despăgubire.
Notificarea a fost soluționată prin dispoziția nr.7016/14.12.2007 prin care s-a respins cererea de despăgubiri bănești pentru imobilul construcție cu motivarea că acesta nu a fost preluat în mod abuziv de către stat, fiind demolat la cerere în baza autorizației de demolare nr.2927/02.07.1976.
Contestatoarea a mai arătat că dispoziția este nelegală, deoarece a fost silită să facă cererea de demolare pentru a se justifica neacordarea despăgubirilor pentru acest imobil.
În drept, contestația a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr.10/2001.
Prin întâmpinare, pârâta Primăria Municipiului P - prin Primar a solicitat respingerea contestației ca nefondată.
Pârâta a depus la dosar înscrisurile care au stat la baza emiterii dispoziției ce face obiectul prezentei contestații ( fila 10-20).
La data de 03.03.2008, reclamanta și-a modificat cererea de chemare în judecată în sensul că a solicitat să fie conceptat în calitate de pârât Primarul Municipiului P și nu primăria, iar prin cererea depusă la fila 25 din dosar și-a precizat contestația.
Tribunalul Argeș, prin sentința civilă nr.243/17.11.2008, a admis acțiunea reclamantei, a anulat Dispoziția nr.7016/14.12.2007 și a constatat că reclamanta este îndreptățită să primească despăgubiri în condițiile legii speciale pentru imobilul construcție situat în-, Municipiul P, județul A, până la nivelul sumei de 25.002,2 lei.
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut următoarele:
Potrivit autorizației de demolare nr.2927/02.07.1976 (fila 17 dosar) și adresei nr.2251/14.06.2001 emisă de Canal 2000 (fila 16), reclamanta a deținut o casă de locuit situată în P, str.- nr.144.
Din depozițiile martorilor și, instanța a reținut că demolarea caselor de locuit din zona în care locuia și reclamanta a fost impusă de autoritățile locale din acea vreme, demolare cu care proprietarii nu au fost de acord.
Din aceleași declarații rezultă că reprezentanții autorităților locale veneau cu cererile tip pentru demolare și îi obligau pe proprietari să le semneze, aceștia fiind mutați în apartamente cu chirie la stat.
În acest context probator instanța a apreciat că demolarea casei ce aparține contestatoarei a fost abuzivă, familia acesteia fiind forțată de organele locale ale puterii de stat să semneze autorizația pentru demolare.
Așadar, instanța a apreciat că imobilul în litigiu a fost preluat fără titlu valabil și fără respectarea dispozițiilor legale în vigoare la data preluării, astfel că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.3 lit.c din Legea nr.10/2001.
Întrucât imobilul a fost demolat în întregime, iar reclamanta nu a primit nici despăgubire, instanța a apreciat că în temeiul art.11 alin.3 din același act normativ, reclamanta este îndreptățită să primească despăgubiri acordate în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv până la nivelul sumei de 25002,2 lei, sumă ce reprezintă valoarea de piață a imobilului în litigiu la data soluționării notificării, astfel cum a fost stabilită prin raportul de expertiză întocmit în cauză de exp..
Împotriva acestei sentințe a formulat apel, în termen legal, Primarul Municipiului P criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie arătând, în esență, următoarele:
- instanța de fond a reținut în mod greșit că proprietarii imobilului construcție au fost obligați să semneze actele ce au stat la baza demolării acestuia, astfel că imobilul a fost preluat fără titlu legal;
- temeiul de drept la care face referire tribunalul, respectiv art.3 lit.c din Legea nr.10/2001 este greșit, acesta reglementând situația persoanelor juridice proprietari ai imobilelor preluate abuziv de stat;
- referitor la situația de fapt, instanța a avut în vedere doar depozițiile de martori, nu și actele de la dosar din care rezultă că demolarea construcției casă s-a făcut la cerere, potrivit autorizației de demolare.
Apelul este nefondat.
Potrivit art.295 al.1 Cod procedură civilă instanța de apel va verifica, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță.
În ceea ce privește situația de fapt, instanța de fond a făcut o interpretare corectă a probelor administrate în cauză, în condițiile în care, cu depozițiile martorilor audiați în cauză s-a făcut dovada că proprietarii imobilelor, inclusiv reclamanta, au fost obligați de reprezentanții autorităților locale de la acea dată, respectiv 1976, să semneze cererile tip de demolare a construcțiilor pe care le aveau în proprietate.
Față de aceste depoziții, eliberarea autorizației de demolare, pe care își întemeiază pârâtul apărarea, nu poate conduce la concluzia preluării cu titlu legal a imobilului în litigiu, fiind cât se poate de clar că, la acea dată, respectiv în 1976 și față de regimul politic de atunci, reclamanta nu se putea opune preluării abuzive de către stat a imobilului proprietatea sa.
În ceea ce privește temeiul de drept al admiterii acțiunii, este evident că tribunalul a menționat greșit dispozițiile art.3 lit.c din Legea nr.10/2001, care se referă la persoanele juridice proprietari ai imobilelor preluate abuziv, temeiul legal, invocat și de reclamantă prin precizarea acțiunii, fiind art.2 al.1 lit.i din Legea nr.10/2001.
Potrivit acestui text de lege, prin imobil preluat abuziv se înțelege și acel imobil preluat fără temei legal prin acte de dispoziție ale organelor locale ale puterii sau ale administrației de stat.
În consecință, Curtea, în baza art.296 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat apelul de față, iar în baza art.274 Cod procedură civilă, va obliga pârâtul la 500 lei cheltuieli de judecată în apel reclamantei, la cererea acesteia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI PITEȘTI, cu sediul în P,-, județul A, împotriva sentinței civile nr.243/17.11.2008, pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-, intimată fiind reclamanta, domiciliată în P, str.-, - 16,.A,.2,.6, județul
Obligă pe apelantul-pârât să plătească intimatei-reclamante suma de 500 lei cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 11 martie 2009, la Curtea de Apel Pitești - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Ex.4/20.03.2009.
Jud.fond:.
Președinte:Irina TănaseJudecători:Irina Tănase, Lică Togan
