Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 60/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
decizia civilă nr.60/Ap Dosar nr-
Ședința publică din data de 04 mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniel Marius Cosma judecător
JUDECĂTOR 2: Maria Carmen Tică
Grefier: - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat dereclamantele șiîmpotriva sentinței civile nr.137/S din data de 14 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Brașov, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza civilă de față au avut loc în ședința publică din data de 13 aprilie 2009 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la 21 aprilie 2009, apoi la 27 aprilie 2009 și apoi pentru astăzi 4 mai 2009.
CURTEA:
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele;
Prin sentința civilă nr. 137/S/14.04.2008, Tribunalul Brașova respins contestația formulată de contestatoarele Ibike și în contradictoriu cu intimatul Municipiul B prin Primar.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că prin notificarea înregistrată sub nr. 3226/1.11.2001 la. " ", contestatoarele s-au adresat Primarului Municipiului B, solicitând restituirea în natură, pe un alt amplasament, a terenului în suprafață de 511,20 mp, situat în B,-, înscris în 26218 B, nr. top. 7403/17, preluat în anul 1989, cu mențiunea că imobilele construcții aflate pe teren au fost demolate.
Ulterior, prin notificarea înregistrată sub nr. 394/14.02.2002 la. " - - ", contestatoarele au solicitat să fie despăgubite și pentru cele două case de cărămidă cuprinse în corpul funciar identificat mai sus, care au fost demolate în anul 1989 și pentru care notificatoarele au primit ca despăgubiri suma de 60.000 lei.
Prin Dispoziția nr. 3596/25.09.2006 emisă de Primarul Municipiului B în calitate de reprezentant legal al unității administrativ-teritoriale s-a dispus respingerea cererii de restituire în natură a imobilului teren în suprafață de 511,20 mp, înscris în 26218 B, nr. top. 7403/17, cu motivarea că acesta este afectat de rețele și de amenajările exterioare ale blocurilor de locuințe din zonă, a fost respinsă cererea de acordare de despăgubiri bănești, din lipsă de temei legal, și s-a propus acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent sub forma titlurilor de despăgubire în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, pentru imobilul construcție și teren, cu mențiunea că, pentru imobilul construcție, s-au achitat despăgubiri în valoare de 55.800 lei, iar pentru imobilul teren, evaluat în momentul trecerii în proprietatea Statului la suma de 1150 lei, nu s-au achitat despăgubiri.
Prin aceeași dispoziție s-a mai reținut că valoarea actualizată la data de 15.05.2002 a despăgubirilor cuvenite pentru terenul în suprafață de 511,20 mp, aferent construcțiilor expropriate și demolate, potrivit raportului de expertiză tehnică nr. 23/15.05.2002, întocmit de expertul tehnic, este de 587.405.419 lei vechi.
A reținut prima instanță că obiectul criticilor dispoziției atacate vizează trei aspecte: în primul rând, în ceea ce privește nerestituirea în natură a terenului în suprafață de 511,20 mp, identificat mai sus, deși acesta este, potrivit susținerilor contestatoarelor, liber, în al doilea rând, în subsidiar, sub aspectul respingerii cererii de acordare a despăgubirilor sub formă bănească, și în al treilea rând referitor la valoarea imobilului ce a făcut obiectul notificării, reținută de intimat ca fiind aceea de la nivelul anului 2002.
Relativ la restituirea în natură a terenului solicitat de contestatoare, pe baza expertizei tehnice efectuate în cauză de ing., tribunalul a statuat că acest teren este parțial ocupat de blocurile de locuințe din str. -, precum și de accesele pietonale, restul reprezentând zone verzi, parcări și alei, existând rețele electrice aparținând Transilvania Sud, astfel încât, dând eficiență prevederilor art. 10.3 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001, a conchis că nu este posibilă restituirea în natură a terenului. S-a arătat în cadrul acestei analize că simplul fapt că anumite porțiuni din teren nu sunt ocupate de supraedificate, nu este de natură a conduce la restituirea în natură, fiind porțiuni de teren care fac parte dintr-un ansamblu de dotări tehnico-edilitare. În concret, s-a arătat că suprafețe libere de edificate sunt extrem de reduse (între parcela cu nr. top nou 7403/17/2, propusă retrocedării și blocul de locuințe nr. 114, există o distanță de numai 1 metru, iar parcela în suprafață de 129 mp, are o lățime de numai 4,30 ), fiind improprii unei utilizări normale și în conformitate cu reglementările urbanistice.
Prima instanță a apreciat că forma măsurilor reparatorii propuse contestatoarelor de către intimat, cea a titlurilor de despăgubire în loc de despăgubiri bănești, corespunde prevederilor în vigoare ale art. 11 alin. 8 din Legea nr. 10/2001, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 247/2005, forma bănească a măsurilor reparatorii în echivalent nemaifiind prevăzută la data emiterii dispoziției atacate.
Cât privește critica referitoare la luarea în considerare de către intimat a valorii imobilului de la nivelul anului 2002, tribunalul a respins-o ca nefondată, reținând că această valoare a rezultat din evaluarea extrajudiciară realizată de contestatoare în cadrul procedurii administrative, după cum, pe de altă parte, această valoare nu are caracter definitiv, urmând a fi actualizată la momentul stabilirii despăgubirilor de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Împotriva hotărârii au declarat apel contestatoarele Ibike și, solicitând schimbarea în tot a acesteia, în sensul admiterii contestației astfel cum a fost formulată.
În dezvoltarea criticilor căii de atac se învederează că argumentele care au condus prima instanță la respingerea contestației sunt infirmate de expertiza topografică efectuată în cauză, concluziile raportului tehnic identificând două parcele libere, care împreună formează terenul solicitat a fi restituit, în afara cărora existând suficient spațiu pentru amenajările edilitare.
O critică aparte vizează forma măsurilor reparatorii în echivalent, solicitându-se schimbarea sentinței prin recunoașterea drepturilor bănești în locul titlurilor de despăgubiri a căror aplicare este ineficientă.
În apel s-a dispus completarea raportului de expertiză tehnică, având ca obiective stabilirea modului de utilizare al parcelelor propuse restituirii conform reglementărilor urbanistice, precum și determinarea amenajărilor efectuate pe terenul în litigiu.
Verificând hotărârea atacată în limitele motivelor invocate, Curtea apreciază apelul ca nefondat.
Critica adusă soluției de respingere a solicitării de restituire în natură a terenului este neîntemeiată, actele probatorii administrate în cauză relevând legalitatea și temeinicia sentinței primei instanțe.
Operațiunile de dezmembrare realizate de expert, în evidență, după cum a reținut și tribunalul, formarea a două parcele disparate, situate între blocurile de locuințe edificate, extrasul planului cadastral al zonei, aflat la fila 243 din dosarul instanței investite individualizând cu culoare roșie amplasamentul fizic al acestor parcele. Evidența datelor tehnice referitoare la aceste parcele confirmă raționamentele pe care prima instanță și-a argumentat soluție, întemeiate pe considerentul că simplul motiv al naturii libere de orice edificat al acestor loturi nu este a conduce la restituirea în natură a imobilului. În sprijinul acestui argument pledează dispozițiile art. 10 alin. 2 din Legea nr. 10/2001 care se referă la situația în care pe terenurile preluate de stat s-au edificat noi construcții ori amenajări de utilitate publică. Înțelesul noțiunii amenajări de utilitate publică, desemnează suprafețele de teren destinate a deservi nevoile comunității - străzi, alei, trotuare, amenajări de spații verzi, parcuri, piețe pietonale - fiind împotriva scopului legii de reparație restituirea unor suprafețe improprii ca întindere pentru efectuarea unei construcții și care ar afecta destinația și amenajările de utilitate publică existente.
De altfel, suprafața redusă a celor două parcele și delimitarea de construcțiile învecinate nu permit ridicarea vreunui edificat, fapt pentru care prin adresa nr. 29020/2004 a Direcției Urbanism terenul nu este clasificat ca un imobil liber de construcții.
O dovadă în plus a naturii imobilului o reprezintă constatarea inserată de expert în completarea la raportul de expertiză depusă în apel, din care se desprinde că peste una din parcele în litigiu este amenajată o parcare.
În privința măsurilor reparatorii în echivalent, prima instanță a statuat legal că, față momentul emiterii dispoziției, sub imperiul modificărilor aduse prin Legea nr. 247/2005, contestatoarele sunt îndreptățite la măsuri reparatorii sub formă de titluri de despăgubire.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 296 Cod procedură civilă, urmează a respinge apelul și a păstra sentința atacată.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge apelul declarat de contestatoarele Ibike și împotriva sentinței civile nr. 137/S/14.04.2008 a Tribunalului Brașov, pe care o păstrează.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 04.05.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - - - - -
GREFIER
- -
Red./24.06.09
Tehnored.AN/30.06.09-5 ex.
Jud. fond
Președinte:Daniel Marius CosmaJudecători:Daniel Marius Cosma, Maria Carmen Tică
