Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 62/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 62/
Ședința publică din 06 Martie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Florinița Ciorăscu JUDECĂTOR 2: Mariana Stan
Judecător: - -
Grefier: -
Pe rol fiind soluționarea apelurilor civile declarate de reclamantul, domiciliat în Pitești, str.-, -.C,.18, județul A și de către pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI PITEȘTI, cu sediul în Pitești,-, județul A, împotriva sentinței civile nr.332 din 10 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
Apelurile sunt scutite de la plata taxelor judiciare de timbru și timbru judiciar.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 28 februarie 2008, în încheierea din această dată fiind consemnate susținerile părților, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar în urma soluționării s-a pronunțat următoarea soluție.
CURTEA:
Asupra apelurilor civile de față:
Prin cererea înregistrată la data de 10 august 2006, contestatorul a formulat contestație împotriva dispoziției nr.2279/05.07.2006 emisă de Primarul Municipiului Pitești, solicitând anularea acesteia ca netemeinică și nelegală.
În motivarea contestației se arată că în temeiul Legii nr.10/2001 contestatorul a formulat notificări prin care a solicitat restituirea în natură sau despăgubiri pentru terenul în suprafață de 300, situat în Pitești,-, județul
Prin dispoziția nr.2279/05.07.2006, emisă de Primarul Municipiului Pitești, cererea contestatorului a fost respinsă, cu motivarea că acesta nu a făcut dovada preluării imobilului de către stat din proprietatea sa și a calității de moștenitor după și.
A mai arătat că dispoziția este nelegală, deoarece cu actele anexate notificărilor a făcut dovada că imobilul compus din casă și teren în suprafață de 600, din care face parte și terenul solicitat, a fost expropriat prin Decretul nr.31/08.02.1988, invocând procesul-verbal de predare al imobilului în vederea demolării din 08.10.1988 de autorul său, și actul de partaj voluntar nr-, certificatul de moștenitor nr.S 362/03.06.1966 și actele civile depuse la dosar.
De asemenea, a mai arătat că pentru o parte din acest teren i s- reconstituit în temeiul Legii nr.18/1991 și a fost pus în posesie alături de alți doi moștenitori, și. Terenul solicitat nu este afectat de detalii de sistematizare.
Tribunalul Argeș, prin sentința civilă nr.332 din 10 decembrie 2007, a admis în parte cererea formulată de reclamant, a dispus anularea dispoziției nr.2279/5.07.2006 emisă de Primarul Municipiului Pitești, precum și reconstituirea în natură, în favoarea reclamantului, pentru suprafața de 139, situată în Pitești,- (identificată în schița raportului de expertiză tehnică cu culoare galbenă).
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, în esență, că, prin actul de partaj voluntar (8) și cu certificatul de căsătorie (41), contestatorul a făcut dovada că este nepot de frate al defunctei, soția defunctului.
Contestatorul a făcut dovada că autoarea sa, a fost expropriată cu suprafața de 597, situată în str.- (38 și 50 dosar).
Mai mult decât atât, potrivit proceselor-verbale de punere în posesie din 07.06.1999 și respectiv 16.04.1999, contestatorului i s-a recunoscut alături de și calitatea de persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate pentru o parte din terenul expropriat din- de către aceeași primărie a Municipiului Pitești.
În consecință, contestatorul a făcut pe deplin dovada că este persoană îndreptățită la reconstituirea terenului din-, cât și a faptului că terenul pentru care a solicitat reconstituirea a fost preluat de stat prin expropriere.
Din concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză (106-109), s-a reținut că suprafața totală a terenului expropriat măsoară 538, din care în temeiul Legii nr.18/1991 contestatorului i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 214 și respectiv 185, rămânând o diferență de 139, suprafață care nu este afectată de detalii de sistematizare.
Împotriva acestei sentințe au formulat apel atât reclamantul, cât și intimatul.
În apelul său, reclamantul, susține că se impunea admiterea în totalitate a cererii și atribuirea în natură a suprafeței de 249. așa cum a fost stabilită de expert, terenul fiind preluat în mod greșit de la chiriașul, deși aparținea autorilor săi.
În dezvoltarea criticii se arată că expertul, din proprie inițiativă, a făcut o nouă măsurătoare și a redus suprafața inițială la 129. fără a justifica această măsură.
Municipiul Pitești, prin primar, a invocat următoarele critici:
- Lipsa calității procesuale active a reclamantului, întrucât terenul solicitat provine de la, dobândit prin partajul voluntar, care a predecedat soțului său, moștenitor testamentar, la decesul căruia moștenirea a revenit lui, sora sa, decedată și ea în prezent, cu un moștenitor, fiica sa,.
Se susține, față de actele dosarului, că reclamantul nu are calitate de moștenitor, chiar dacă, în anul 1999, Comisia Locală de aplicare a Legii nr.18/1991 i-a recunoscut calitatea de moștenitor al autorilor și, întrucât reclamantul a solicitat restituirea dreptului de proprietate pentru autorul său, și ceilalți frați.
- Cealaltă critică se referă la împrejurarea că terenul este ocupat de detalii de sistematizare, fiind cuprins în inventarul Municipiului Pitești, potrivit nr.HG447/2002, cu destinația de dotări edilitare și zonă de protecție a imobilelor din vecinătate.
În dezvoltarea criticii se arată că situația juridică a terenului a fost analizată în mod corect de către Comisia Locală de aplicare a Legii nr.18/1991.
La data de 28 februarie 2008, intimatul a depus concluzii scrise, arătând că terenul litigios este ocupat integral de construirea unei parcări și căile de acces din vecinătatea blocului de locuințe, că regimul juridic al acestuia a fost stabilit urmare aplicării Legii nr.213/1998, prin proprietatea publică.
S-a concluzionat în sensul că, urmare aplicării ordinului nr.155/1999, emis de Prefectul județului A, reconstituirea dreptului de proprietate al reclamantului s-a făcut pe amplasamentul deținut anterior de autorul său, restul terenului fiind ocupat de investiții de interes public, motiv pentru care s-a solicitat respingerea apelului formulat de reclamant.
Apelul declarat de Municipiul Pitești, prin primar, este fondat pentru considerentele ce se vor prezenta:
Legea recunoaște dreptul la restituirea bunurilor preluate abuziv nu numai în favoarea foștilor proprietari, ci și în beneficiul moștenitorilor legali sau testamentari ai foștilor proprietari persoane fizice.
Restituirea este însă condiționată de dovada calității de moștenitor legal sau testamentar, probă care se poate realiza prin acte de stare civilă care atestă rudenia sau filiația cu titularul inițial al dreptului de proprietate, certificat de moștenitor, testament sau certificat de calitate de moștenitor.
Totodată, este necesar a se dovedi împrejurarea că antecesorul solicitantului a fost proprietar al bunului la momentul preluării abuzive.
Potrivit Legii nr.36/1995, dovada calității de moștenitor se face cu certificatul de moștenitor sau cu certificatul de calitate de moștenitor, dispoziții ce se coroborează cu cele ale pct.23.1 lit.b) din Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr.10/2001.
Din aceste dispoziții legale rezultă preeminența puterii doveditoare a certificatului de moștenitor sau de calitate de moștenitor față de celelalte mijloace de probă, actele de stare civilă nefiind considerate probe care atestă vocația utilă, concretă a unei persoane la moștenirea autorului, ci doar dovezi ale unei vocații succesorale generale potențiale la această moștenire.
Din actele dosarului nu rezultă că terenul litigios a fost preluat de la autorul reclamantului.
Conform partajului voluntar autentificat sub nr-, a fost împărțită suprafața de 693. între cei trei moștenitori ai defuncților și, astfel: 308,20. au fost atribuiți lui, 308,20. lui și 77,06. lui, teren ce se învecina la apus, pe o lungime de 9,17. cu restul proprietății soțului său,.
Ulterior, potrivit certificatului de moștenitor nr.362/1965, a fost dezbătută succesiunea autorului, masa succesorală fiind alcătuită din terenul de 392. și casa de locuit, situate în Pitești,-, succesorii autorului fiind descendenții și, cu cote egale.
Terenul în litigiu a fost expropriat de la, în suprafață de 597. (51, dosar fond), preluarea făcându-se de la chiriașul.
, reclamantului, s-a căsătorit cu la 25 noiembrie 1934 (41, dosar fond), proprietățile lor alcătuind un trup comun, așa cum rezultă din partajul voluntar.
Aceasta a decedat la 26 august 1979, moștenirea sa fiind culeasă de soțul supraviețuitor, care a rămas unic moștenitor, calitate în care a dobândit proprietatea terenului din- și a fost expropriat în anul 1988.
La data de 27 martie 1990 s-a deschis succesiunea acestuia, moștenitoare fiind sora sa, născută în anul 1907 (44, dosar fond), căsătorită cu. Din această căsătorie a rezultat, născută la 25 iunie 1940.
Este cert că, fostă, a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, în temeiul Legii nr.18/1991, așa cum rezultă și din procesul-verbal de punere în posesie din 31 mai 1999 (12, dosar fond), aceasta a decedat la data de 31 mai 2000.
Prin urmare, reclamantul nu avea calitatea să solicite moștenirea mătușii sale, sora tatălui, întrucât nepoata din partea soțului supraviețuitor a înțeles să accepte moștenirea sa și ulterior să o transmită fiicei sale,.
Din cele ce preced rezultă că reclamantul nu are calitatea de moștenitor al lui, ce a fost expropriat cu o suprafață mai mare de teren în care este inclusă și cea din litigiu și în consecință nu justifică nici calitatea procesuală activă în formularea acțiunii, nefiind persoană îndreptățită.
Așa cum rezultă din art.3 alin.(1) lit.a) și art.4 alin.(2) din Legea nr.10/2001, persoana îndreptățită să solicite restituirea imobilului este numai proprietarul deposedat de stat și moștenitorii săi, or reclamantul nu îndeplinește această calitate.
Pentru aceste considerente, excepția formulată de intimat privind lipsa calității procesuale active a reclamantului este privită ca întemeiată, cu consecința admiterii apelului declarat de intimat, în temeiul art.296 Cod procedură civilă, în sensul schimbării în tot a sentinței, urmând ca pe fond să fie respinsă acțiunea.
Față de soluția adoptată, nu se mai impune analizarea celeilalte critici formulată de intimat.
Pentru aceleași considerente, apelul declarat de reclamant este privit ca nefondat și va fi respins ca atare, în temeiul art.296 Cod procedură civilă, dispoziția emisă de intimat, sub nr.2279/2006 fiind legală și temeinică, urmând a fi menținută.
Pentru terenul moștenit de la tatăl său, reclamantul a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate alături de fratele său, în acest sens fiind și procesul-verbal de punere în posesie din 08 aprilie 1999 (14, dosar fond).
Se impune a se preciza că apelantul deține în coproprietate cu suprafața de 399 dobândiți cu certificatul de moștenitor nr.362/1965, ce a aparținut defunctului, autorul lor, teren învecinat cu cel în litigiu, așa cum s-a menționat în actele primare de proprietate deținute de părți.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul formulat de pârâtul MUNICIPIUL PITEȘTI - prin primar, cu sediul în Pitești,-, județul A, împotriva sentinței civile nr.332 din 10 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr- (număr în format vechi 3933/Cv/2006).
Schimbă în tot sentința, în sensul că respinge acțiunea.
Respinge, ca nefondat, apelul formulat de reclamantul, domiciliat în Pitești, str.-, -.2,.C,.18, județul
Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 06 martie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
6 ex./14.03.2008
Jud.fond:
Președinte:Florinița CiorăscuJudecători:Florinița Ciorăscu, Mariana Stan
