Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 64/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA Nr. 64
Ședința publică din 25 februarie 2008
PREȘEDINTE: Andra Corina Botez
JUDECĂTORI: Andra Corina Botez, Veronica Grozescu
Grefier - - --
Pe fiind judecarea apelului declarat de contestatoarea domiciliată în B, sector 5, str. -. - nr. 34 împotriva sentinței civile nr. 1240 din 1 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații domiciliată în B, sector 2,-,.3,.G,. 258 și Primăria orașului
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apelanta contestatoare prin procurator și avocat din Baroul București în baza împuternicirii avocațiale aflată la fila 21 dosar, lipsind intimații în contestație și Primăria orașului
Procedura legal îndeplinită
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că apelul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
Avocat pentru apelanta contestatoare solicită cuvântul în fond.
Instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Avocat pentru apelanta contestatoare solicită a se avea în vedere că în dosarul de fond, filele 11 și 12 sunt notificările din anul 2001 prin care s-a solicitat restituirea în natură a imobilului.
Solicită admiterea apelului, modificarea sentinței și obligarea intimatei Primăria M să emită o nouă decizie. Cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Prahova sub nr- contestatoarele și în contradictoriu cu intimata Primăria Orașului M au solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea dispoziției nr. 648 emisă în data de 02.06.2006 și obligarea Primăriei Orașului M să emită o nouă dispoziție în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/2001.
În motivarea cererii, contestatoarele au arătat că autorul lor de profesie comerciant a dobândit de la numitul un imobil compus din construcție si teren cu lățimea de 15 m si lungimea de 53
situat in M,-, conform actului de vânzare - cumpărare transcris sub nr. 7948 din 13.10.1930, iar după anul 1945 acest imobil a fost trecut in proprietatea statului fără a exista nici un act de preluare a sa.
Ca urmare a apariției Legii 10/2001 au formulat notificare către Primăria Orașului M solicitând restituirea în natură a imobilului în litigiu din M, notificare ce a fost respinsă pe considerentul că nu s-a făcut dovada preluării abuzive după data de 06.03.1945 și, cu toate că au făcut nenumărate demersuri pentru a afla istoricul bunului identificat în anul 1930 ca fiind - - nr. 102, autoritățile nu au înțeles să dea nici un răspuns.
Au învederat contestatoarele că printr-o interpretare teleologica a prevederilor legale, instituțiile implicate în aplicarea Legii nr. 10/2001, daca ar fi avut dubii in privința veridicității celor solicitate ar fi trebuit să facă cercetări pentru a stabili daca proprietatea a fost a persoanei notificate sau a altei persoane, în prezenta cauza Primăria Orașului M neputând stabili nici măcar care este numărul poștal actual al imobilului din anul 1930 ceea ce cu greu poate fi acceptat.
În baza art. 115 Cod pr.civilă, intimata a formulat întâmpinare la contestația formulată, solicitând respingerea acesteia ca netemeinică, menținerea dispoziției nr. 648 /02.06.2006 emisă de primarul orașului M iar în susținerea demersului său s-au depus la dosar actele care au stat la baza emiterii deciziei contestate.
În motivarea întâmpinării s-a arătat că în cauză contestatoarele nu au depus nici un act din care să rezulte preluarea abuziva de către Statul Român a imobilului notificat si nici în arhiva Primăriei orașului M nu s-au identificat înscrisuri care să ateste această situație.
n cauză au fost administrate probatorii cu acte si s-a dispus efectuarea unui raport de expertiza tehnica în specialitatea topografie
La data de 1.09.2007 contestatoarea a formulat concluzii scrise, prin care a solicitat anularea dispoziției nr. 648/02.06.2006 de respingere a notificării nr. 100/2001 si obligarea Primăriei orașului M să emită o nouă dispoziție în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/2001 motivat de faptul că în conformitate cu actele aflate la dosar, autorul său a fost proprietarul imobilului situat în orașul M,- si că acesta a fost trecut în proprietatea statului român fără titlu.
Contestatoarea a menționat că solicită restituirea bunurilor în natură, conform art.l (1) din Legea nr. 10/2001, teren în echivalent în zona B-dul -, în suprafață de 795,00, iar dacă nu este posibilă restituirea în natură, conform art. 1(2) din Legea nr. 10/2001 este de acord cu acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent.
Prin sentința civilă nr.1240 din 1 octombrie 2007 Tribunalul Prahovaa respins ca neîntemeiată contestația formulată, reținând că prin actele depuse la dosar contestatoarele au făcut proba faptului că sunt moștenitoarele lui, precum și a împrejurării că acesta din urmă a cumpărat în anul 1930 imobilul situat în M,-.
Totodată a reținut instanța că terenul în litigiu în suprafață de 795 a fost în perioada comunistă proprietate de stat, iar ulterior, a fost atribuit în folosință unor persoane fizice care au obținut titlul de proprietate în baza Legii 18/1991, la nivelul primăriei neexistând planuri sau acte de la preluarea imobilului până în anul 1970 când s-au acordat deciziile de dare în folosință.
Tribunalul a procedat la respingerea ca neîntemeiată a contestației formulate, considerând că în cauză nu se poate stabili dacă sunt aplicabile dispozițiile Legii 10/2001 deoarece nu s-a probat de contestatoare faptul preluării imobilului de la autorul acestora, data la care ar fi avut loc această preluare, precum și faptul dacă a fost o preluare abuzivă.
Hotărârea mai sus menționată a fost atacată cu apel d e către contestatoarea, pe considerentul că din moment ce imobilul solicitat a fi atribuit a fost dat în folosință de către stat în anul 1971, iar în anul 1991 autoritățile administrative l-au atribuit unei alte persoane, o atare situație dovedește clar că statul era cel care deținea bunul înaintea împroprietăririi persoanei indicate în sentință.
În continuare, s-a învederat că statul nu își poate legitima proprietatea asupra terenului printr-un act translativ de proprietate încheiat cu autorul său și în acest context rezultă, în mod evident faptul că a fost vorba de o preluare abuzivă, fiind incidente disp.art.1 din Legea 10/2001.
Considerând că a făcut dovada dreptului de proprietate al autorului său asupra imobilului în litigiu, a calității sale de moștenitoare a acestuia, precum și a faptului că terenul s-a aflat în patrimoniul statului cel mai târziu în anul 1971 când a fost dat în folosință, apelanta a solicitat admiterea căii de atac promovate, modificarea în tot a sentinței, iar pe fond admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel formulate de contestatori, a dispozițiilor legale incidente în prezenta speță, precum și a actelor și lucrărilor dosarului, curtea reține următoarele:
Legea nr. 10/2001 constituie un act normativ cu caracter reparatoriu al preluărilor abuzive a imobilelor, care stabilește acordarea de măsuri specifice foștilor proprietari și moștenitorilor acestora.
Având în vedere dispozițiile cuprinse în acest act normativ contestatoarele au formulat notificare prin care au solicitat restituirea în natură a imobilului situat în localitatea M,-.
Cert este că în baza actelor de stare civilă și a certificatelor de moștenitor depuse la dosar, contestatoarele au făcut dovada calității lor de moștenitoare ale proprietarului imobilului, deci de persoane îndreptățite la măsuri reparatorii conform art. 4 din lege, probând totodată împrejurarea că autorul lor a cumpărat în anul 1930 un imobil situat în M,-, compus din teren în suprafață de 795m.p., împreună cu construcția aflată pe acesta (alcătuită din prăvălie și două camere - bun care este descris în detaliu la fila 22 dosar fond).
În speță, notificarea contestatoarelor a fost respinsă prin dispoziția nr. 648/2.06.2006 de Primarul Orașului M pe considerentul că nu s-a făcut dovada preluării abuzive a imobilului la data de 6.03.1945 de către statul român sau alte persoane juridice prevăzute în art. 1 al. 1 din Legea nr. 10/2001, iar acest punct de vedere a fost însușit de Tribunalul Prahova prin sentința apelată.
Lucrarea de expertiză topografică (fila 85 dosar fond) întocmită de inginer a atestat împrejurarea că pentru terenul în litigiu intimata nu deține acte sau planuri de preluare până la nivelul anului 1970, situație confirmată de altfel și de întâmpinarea aflată la fila 35 dosar.
În art. 1 lit.e din Normele Metodologice de aplicare a Legii 10/2001 s-a stabilit că în cazul în care pentru un imobil nu se poate face dovada formală a atribuirii către
stat (de exemplu decizia administrativă nu este găsită, iar imobilul respectiv se regăsește în patrimoniul statului după data invocată ca fiind data preluării bunului) soluționarea notificării se va face și în funcție de acest element, faptul că imobilul se regăsește în patrimoniul statului constituind o prezumție relativă de preluare abuzivă.
În condițiile în care contestatoarele prin actele depuse la dosar au făcut dovada proprietății autorului lor asupra imobilului în litigiu și a faptului că deși nu există decizia de preluare, bunul s-a regăsit în patrimoniul statului ulterior preluării (care începând cu anul 1970 l-a dat în folosință către diverse persoane particulare ) o atare împrejurare reprezintă, conform celor menționate mai sus, o prezumție relativă de preluare abuzivă.
Având în vedere considerentele expuse anterior, curtea apreciază ca fiind întemeiată contestația formulată, și, fiind persoane îndreptățite să beneficieze de măsuri reparatorii pentru bunul mai sus menționat.
Din acțiunea introductivă coroborată cu notele scrise depuse la dosar (fila 147 dosar fond) rezultă că s-a solicitat de către contestatoare potrivit principiului disponibilității restituirea în natură a bunului ce a făcut obiectul notificării, iar în subsidiar, acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent.
În ceea ce privește situația imobilului, expertul a învederat (fila 144 dosar fond) că terenul în suprafață de 795m.p. nu este liber, el fiind atribuit altor persoane în perioada regimului comunist, persoane care ulterior au obținut acte de proprietate pentru acesta, iar o atare împrejurare reiese și din lucrarea expertului. Prin urmare, în acest caz nu sunt incidente prev. art.9, art.10 alin.1 sau art.11 alin.3 din Legea 10/2001, care stabilesc obligația restituirii în natură a bunului preluat abuziv.
Din moment ce restituirea în natură a imobilului nu este posibilă conform celor mai sus expuse, contestatoarele sunt îndreptățite potrivit art. 26 din Legea 10/2001 republicată să beneficieze de măsuri reparatorii prin echivalent pentru acesta, întrucât numai într-o asemenea modalitate se poate acoperi prejudiciul suferit de ele ca urmare a preluării abuzive a bunului.
În raport de considerentele expuse mai sus art. 296 pr. civ. Curtea va admite apelul declarat de împotriva sentinței civile nr. 1240/2007 a Tribunalului Prahova și va schimba în tot această hotărâre, în sensul admiterii contestației.
Pe cale de consecință se va anula dispoziția nr. 648/2.06.2006 emisă de Primarul Orașului și se va constata dreptul contestatoarelor de a beneficia de măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul situat în M,- compus din teren în suprafață de 795 și construcția ce s-a aflat pe acesta la data preluării (construcție astfel cum a fost identificată în contractul de vânzare-cumpărare din 1930).
Deoarece se află în culpă procesuală în baza art. 274 Cod pr. civilă intimata va fi obligată la 961,20 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorarii experți, onorariu avocat în apel și cheltuieli pentru eliberarea procurii, restul sumelor menționate în borderoul de la fila 148 dosar fond, nefiind dovedite.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de contestatoarea domiciliată în B, sector 5, str. -. - nr. 34 împotriva sentinței civile nr. 1240 din 1 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații domiciliată în B, sector 2,-,.3,.G,. 258 și Primăria orașului
Schimbă în tot sentința în sensul că admite contestația.
Anulează dispoziția nr. 648/2.06.2006 emisă de Primarul Orașului M și constată dreptul contestatoarelor de a beneficia de măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul situat în M,- compus din teren în suprafață de 795 și construcția situată pe acesta.
Obligă intimata Primăria orașului M să plătească apelantei suma de 961,20 lei cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 25 februarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR 2: Veronica Grozescu
- - - - -
GREFIER,
- - -
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120
Red. VG/VM
3 ex./19.03.2008
nr- Tribunalul Prahova
Președinte:Andra Corina BotezJudecători:Andra Corina Botez, Veronica Grozescu
