Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 66/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ
DOSAR NR-
COMPLETUL - I/b/
DECIZIA CIVILĂ NR. 66/2009 -
Ședința publică din 7 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Roman Florica R - - judecător
- - - - JUDECĂTOR 2: Bocșe Elena
- - - - grefier
Pe rol fiind pronunțarea asupra apelurilor civile declarate de reclamanții, domiciliați în O,-, - 15,. 8, județul B, și de pârâții DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B, cu sediul în O,-/B, județul B, în reprezentarea MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR cu sediul în B,-, sector 5, respectiv PRIMARUL MUNICIPIULUI O și PRIMĂRIA MUNICIPIULUI O, ambii cu sediul în O, nr. 1, județul B, în contradictoriu cu intimații pârâți CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI O cu sediul în O, nr. 1, județul B, PREFECTURA JUDEȚULUI B cu sediul în O, Parcul, nr. 5, județul B și intimata intervenientă domiciliată în O,-, - 6,. A,. 2,. 6, județul B, în calitate de moștenitoare a defunctei Teaha, împotriva sentinței civile nr. 245 din 26 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect: plângere în baza Legii nr. 10/2001.
Se constată că dezbaterea în fond a cauzei a avut loc la data de 31 martie 2009, când părțile prezente au pus concluziile consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta, dată la care s-a amânat pronunțarea hotărârii la 7 aprilie 2009.
CURTEA DE APEL
deliberând,
Constată că, prin sentința civilă nr. 245 din 26 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâtul Consiliul Local O; s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, în reprezentarea Statului Român; s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâții Primarul Municipiului O, Consiliul Local O, Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor și Prefectura Județului B; s-a admis cererea de intervenție formulată de intervenienta Teaha, prin tutore; a fost obligat Primarul Municipiului O să emită dispoziția de acordare de măsuri reparatorii prin echivalent în favoarea reclamanților pentru imobilul - construcție, situat în O,-,. 3 și teren aferent în suprafață de 337 mp. înscris în col. nr. 25856 O și ind. nr. 25859 O, nr. top. 3414/1, 3415/1/III; s-a constatat că intervenienta Teaha are calitate de proprietar al imobilului situat în O,-, în natură construcții și teren în suprafață de 674 mp. dobândit în temeiul Legii nr. 112/1995; reclamanții au fost obligați să plătească intervenientei suma de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată; s-a respins cererea reclamanților de acordare a cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
În temeiul contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 1062/1981, reclamanții și au dobândit dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 3, compus din două camere și dependințe, din imobilul situat în O,-, înscris în col. nr. 25856 O și ind. nr. 25859 O, cu nr. top. 3414/1 - 3415/1/III, terenul aferent în suprafață de 337 mp. trecând în proprietatea Statului R, în baza Legii nr. 58/1974, atribuindu-li-se cumpărătorilor în folosință suprafața de 100 mp. teren pe durata existenței construcțiilor.
Prin Convenția de donație încheiată la data de 1.08.1989, reclamanții au donat Statului Român întregul teren cuprins în ind. nr. 25859 O, obligându-se să demoleze construcțiile existente pe teren în termen de 30 de zile de la data punerii la dispoziția lor a unui apartament corespunzător.
Așa cum rezultă din adresele nr. 59036/1993, nr. 5542/1993 și nr. 27982/1993 emise de Primăria Municipiului O (filele 61-63 la dosar), apartamentul nr. 3 fost demolat, din acesta rămânând doar o parte din ziduri, fără acoperiș, uși, geamuri, pardosea.
În aceste condiții, Primăria Municipiului Oas olicitat Serviciului de carte funciară radierea din col. nr. 25856 O și ind. nr. 25859 Oaa partamentului nr. 3, întrucât acesta a fost demolat de către foștii proprietari.
În anul 1996 Statul Român, prin unitatea specializată B - O, a încheiat cu intervenienta Teaha contractul de vânzare - cumpărare nr. 188/26.08.1996, pentru apartamentele 1 și 2 din imobilul situat în O,- și terenul aferent în suprafață de 678 mp.
Conform adresei nr. 672/6.06.1997 emisă de B - O, obiectul contractului de vânzare - cumpărare nr. 188/1996 l-a constituit întregul imobil situat în O,-, respectiv apartamentele 1, 2 și parțial 3 (apartamentul nr. 3 fiind demolat, în urma demolării rămânând o încăpere de 5,96 mp. și o pivniță), cu terenul aferent în suprafață de 674 mp. terenul aferent apartamentului nr. 3 fiind comasat la cel aferent apartamentelor nr. 1 și 2.
În baza încheierii de carte funciară nr. 11880/1997, atât coala colectivă nr. 25856 O cât și colile individuale nr. 25857 - 25859 O au fost sistate, apartamentele fiind comasate, iar imobilul format dintr-o casă compusă din două camere și terenul aferent a fost înscris în nr. 70434 O și asupra acestuia s-a înscris dreptul de proprietate al intervenientei Teaha cu titlu de cumpărare, în temeiul Legii nr. 112/1995.
Mai reține instanța că urmare a acțiunii promovate de reclamanți, prin sentința civilă nr. 11463/2001 a Judecătoriei Oradea, s-a constatat nulitatea absolută a actului intitulat Convenție, prin care reclamanții au donat Statului Român imobilul situat în O,-, apartamentul nr. 3.
Prin notificarea nr. 745/6.08.2001 adresată Prefecturii Județului B și înaintată de aceasta instituție către Primăria Municipiului O, reclamanții au solicitat, în temeiul Legii nr. 10/2001, acordarea de despăgubiri bănești pentru apartamentul nr. 3 din imobilul situat în O,- și terenul aferent acestuia în suprafață de 337 mp. Ulterior reclamanții au precizat notificarea, solicitând restituirea în natura a construcției și terenului preluat de Statul Român.
Notificarea reclamanților nu a fost soluționată până în prezent, având în vedere că aceștia au formulat mai multe acțiuni având ca obiect constatarea nulității contractului de vânzare - cumpărare nr. 188/26.08.1998, încheiat de intervenienta Teaha în baza Legii nr. 112/1995, acțiuni care au avut ca efect suspendarea procedurii administrative de soluționare a notificării.
Astfel, prin acțiunea înregistrată sub dosar nr. 14985/2002 al Judecătoriei Oradea, reclamanții au solicitat constatarea nulității absolute a contractului de vânzare - cumpărare nr. 188/1996 și anularea încheierii de întabulare nr. 11880/1997, cererea fiind respinsă ca prescrisă prin sentința civilă nr. 1275/2003, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 369/R/2005 a Curții de Apel Oradea.
Printr-o altă acțiune înregistrată pe rolul Judecătoriei Oradea sub dosar nr. 5915/2003, reclamanții au solicitat a se constata existenta în natură a apartamentului nr. 3, constatarea nulității absolute parțiale a contractului de vânzare - cumpărare nr. 188/1996 pentru suprafața de 337 mp. teren și rectificarea situației de carte funciară. Prin sentința civilă nr. 6748/2005, Judecătoria Oradeaa respins cererea reclamanților ca lipsită de interes în ce privește primul capăt de cerere, ca existând autoritate de lucru judecat în privința capătului doi din acțiune și ca neîntemeiată în privința celorlalte capete de cerere.
Potrivit dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 10/2001, imobilele preluate în mod abuziv de stat, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, se restituie în natură. În cazurile în care restituirea în natură nu este posibilă, se vor stabili măsuri reparatorii prin echivalent. Măsurile reparatorii prin echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către entitatea investită potrivit prezentei legi cu soluționarea notificării, cu acordul persoanei îndreptățite, sau despăgubiri acordate în condițiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.
Potrivit dispozițiilor art. 3 alin. 1 lit. a din Legea nr. 10/2001, sunt îndreptățite la măsuri reparatorii, persoanele fizice, proprietari ai imobilelor la data preluării abuzive a acestora.
Conform dispozițiilor art. 2 lit. c din Legea nr. 10/2001, sunt considerate ca fiind preluate în mod abuziv imobilele donate statului sau altor persoane juridice în baza Decretului nr. 478/1954 privind donațiile făcute statului și altele asemenea neîncheiate în formă autentică, precum și imobilele donate statului sau altor persoane juridice, încheiate în forma autentică prevăzută de art. 813 Cod civil, în acest din urmă caz dacă s-a admis acțiunea în anularea sau constatarea nulității donației printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.
Având în vedere că prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat nulitatea actului prin care reclamanții au donat Statului Român apartamentul nr. 3 din O,- și terenul aferent, instanța a apreciat că preluarea imobilului s-a efectuat în mod abuziv, iar reclamanții sunt persoane îndreptățite la acordarea de măsuri reparatorii pentru acest imobil.
De asemenea, a apreciat ca fiind nefondate susținerile pârâtului Primarul Municipiului O și ale intervenientei în sensul că terenul aferent construcției nu a constituit proprietatea reclamanților, în condițiile în care obiectul convenției de donație încheiata la data de 1.08.1989 cu Statul Român l-a format tocmai terenul în suprafață de 337 mp. cuprins în ind. nr. 25859 O și nu construcția pe care reclamanții s-au obligat să o demoleze. Așadar, actul de preluare a imobilului atestă faptul că terenul respectiv aparținea reclamanților la data preluării abuzive. Statul Român a recunoscut deci calitatea de proprietari ai reclamanților asupra terenului în litigiu, deși în cuprinsul contractului prin care aceștia au cumpărat apartamentul se făcea mențiunea că terenul aferent trece în proprietatea statului în baza Legii nr. 58/1974.
Conform dispozițiilor art. 11 din lege, imobilele expropriate și ale căror construcții nu au fost demolate, se vor restitui în natură persoanelor îndreptățite, dacă nu au fost înstrăinate, cu respectarea dispozițiilor legale.
Întrucât în speță construcția proprietatea reclamanților a fost demolată, iar terenul aferent construcției a fost înstrăinat prin contractul de vânzare - cumpărare nr. 188/1996, contract menținut prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, instanța reține că reclamanții nu mai pot obține restituirea în natură a imobilului.
Faptul că imobilul - apartamentul nr. 3 fost demolat rezultă atât din adresele nr. 59036/1993, nr. 5542/1993 și nr. 27982/1993 emise de Primăria Municipiului O (filele 61-63 la dosar), cât și din probele testimoniale administrate în dosar nr. 10307/2001 al Judecătoriei Oradea, dosar în care reclamanții au solicitat constatarea nulității convenției de donație. Astfel, martorii audiați în acea cauză au arătat că apartamentul nr. 3 fost demolat.
Restituirea în natură nefiind posibilă, măsurile reparatorii pot consta numai în compensare cu alte bunuri sau servicii ori despăgubiri acordate în condițiile legii speciale.
Având în vedere cele reținute, instanța a admis cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta Teaha, prin tutore, și a constatat că aceasta a dobândit dreptul de proprietate asupra întregului imobil situat în O,-, în natura construcții și teren în suprafață de 674 mp. în temeiul Legii nr. 112/1995, conform contractului de vânzare - cumpărare nr. 188/26.08.1998 încheiat cu B -
În consecință, în temeiul dispozițiilor legale de mai sus și a art. 26 din Legea nr. 10/2001, a fost admisă în parte acțiunea reclamanților și a fost obligat pârâtul Primarul Municipiului O să emită dispoziția de admitere a notificării și acordare de măsuri reparatorii prin echivalent în favoarea reclamanților, pentru imobilul - apartament nr. 3 situat în O,- - înscris în col. nr. 25856 O și ind. nr. 25859 O, cu nr. top. 3414/1 - 3415/1/III și terenul aferent în suprafață de 337 mp.
În ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocat de Consiliul Local O, aceasta a fost admisă, având în vedere că potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 4 din Legea nr. 10/2001, în cazul imobilelor deținute de unitatea administrativ teritorială, obligat a emite dispoziția de restituire în natura sau prin echivalent este Primarul.
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocata de Ministerul Economiei și Finanțelor a fost respinsă, tribunalul având în vedere că acesta stă în judecată nu în nume propriu, ci în calitate de reprezentant al Statului Român, conform dispozițiilor art. 25 din Decretul nr. 31/1954.
Împotriva acestei sentințe, în termen și scutit de plata taxei judiciare de timbru, a declarat apel Direcția Generală a Finanțelor Publice B, în reprezentarea Ministerului Economiei și Finanțelor, solicitând schimbarea în parte a acesteia în sensul respingerii acțiunii față de acest pârât.
În dezvoltarea motivelor de apel s-a învederat că sentința atacată este nelegală, deoarece în contextul prevederilor Legii nr. 10/2001, în speță au calitate procesuală pasivă Primarul, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, respectiv Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, și nicidecum Ministerul Economiei și Finanțelor.
Se mai susține că, în conformitate cu Hotărârea nr. 1068 din 5 septembrie 2007, pentru modificarea și completarea nr.HG 361/2005, privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, s-a stabilit în sarcina acestei instituții acordarea măsurilor reparatorii stabilite prin Legea nr. 10/2001, printre care și faptul că această instituție avizează compensarea obligațiilor reciproce de plată și, respectiv, de restituire, existente între stat și persoanele îndreptățite la despăgubiri bănești conform Legii nr. 112/1995 și Legii nr. 10/2001.
În subsidiar, s-a învederat că Statul Român nu este reprezentat în asemenea spețe prin Ministerul Economiei și Finanțelor ci, calitate procesuală pasivă are Primarul, respectiv Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, hotărârea fiind practic inaptă de executare.
Împotriva acestei sentințe, în termen a declarat apel și pârâtul Primarul Municipiului O, solicitând schimbarea în parte a acesteia, în sensul de a se dispune obligarea sa la emiterea unei dispoziții doar pentru imobilul construcție (apartamentul nr. 3), ce formează obiectul notificării, nu și pentru teren.
În dezvoltarea motivelor de apel s-a învederat că sentința atacată este nelegală și netemeinică, deoarece reclamanții au devenit proprietari cu titlu de cumpărare doar asupra apartamentului nr. 3, compus din două camere și dependințe, înscris în nr. 25856 O, după cum reiese din contractul de vânzare - cumpărare încheiat la 13 februarie 1981, cu vânzătoarea, dată la care terenul a trecut în proprietatea Statului Român în baza Legii nr. 58/1974, dreptul de proprietate al acestuia fiind întabulat în cartea funciară.
În aceste condiții, se apreciază că reclamanții sunt îndreptățiți la măsuri reparatorii doar pentru apartament, nu și pentru teren, soluția primei instanțe fiind parțial eronată.
De asemenea, au declarat apel și reclamanții și, solicitând schimbarea acesteia în sensul obligării pârâților să emită dispoziție de restituire în natură a apartamentului nr. 3 din imobilul situat în O,-, precum și a terenului aferent în suprafață de 337 mp.
În dezvoltarea motivelor de apel s-a învederat că hotărârea atacată este nelegală și netemeinică, deoarece reclamanții apelanți au făcut dovada că prin hotărâre judecătorească irevocabilă s-a anulat convenția încheiată în august 1989 cu Statul Român, prin care ei au donat la acel moment imobilul în favoarea acestuia, astfel că, imobilul reintrând în patrimoniul lor, nu putea fi înstrăinat în temeiul Legii nr. 112/1995.
De asemenea, se mai susține că, de altfel, autoritățile nici nu au vândut vreodată acest apartament către intervenienta Teaha, care a cumpărat doar apartamentele nr. 1 și 2 din imobil. Apelanții arată că instanța la recunoaște dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 3 (parțial demolat) și a terenului în suprafață de 337 mp. însă ceea ce îi nemulțumește este faptul că, deși acest apartament a existat în permanență, doar acoperișul fiind demolat, instanța dispune acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, atât pentru construcție, cât și pentru teren.
Pe de altă parte, se susține că deși le este recunoscut dreptul pretins, totuși prin hotărârea atacată reclamanții au fost obligați la plata unor cheltuieli de judecată față de intervenienta Teaha, mai mult chiar, se impunea respingerea cererii de intervenție.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 282 și următoarele Cod procedură civilă.
Prin notele de ședință depuse la filele 20 - 21 (dosar apel), intimatul Primarul Municipiului Oas olicitat respingerea apelului declarat de reclamanți și a lăsat la aprecierea instanței modul de soluționare al apelului declarat de Direcția Generală a Finanțelor Publice
Pe parcursul soluționării apelului, intimata Teaha a decedat, la data de 6 octombrie 2008 (fila 23 - dosar apel), fiind introdusă în cauză moștenitoarea acesteia,.
În ședința publică din 31 martie 2009, reprezentantul apelanților reclamanți a solicitat respingerea celorlalte două apeluri, iar reprezentantul intimatei interveniente nu s-a opus admiterii apelului declarat de Primarul Municipiului O și a lăsat la aprecierea instanței modul de soluționare al apelului declarat de Ministerul Economiei și Finanțelor.
Verificând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel cât și din oficiu, conform art. 295 alin. (1) Cod procedură civilă, Curtea de Apel Oradeaa reținut următoarele:
Prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 1072 din 13 februarie 1981 de către fostul notariat de Stat Județean B, apelanții reclamanți au cumpărat de la numita, în întregime, apartamentul nr. 3, compus din două camere și dependințe, situat în O,-, înscris în col. nr. 25856 O, nr. top. 3414/1, 3415/1 și indiv. nr. 25859 O, nr. top. 3414/1, 3415/1/III.
Potrivit convenției încheiată la data de 1 august 1989 (fila 59 - dosar fond), cei doi apelanți au donat Statului Român întregul teren cuprins în nr. 25859 O, situat pe-,. 3, iar cu privire la construcțiile existente pe teren, aceștia se obligau ca în termen de 30 de zile de la data punerii la dispoziția lor a unui apartament corespunzător, să le demoleze, urmând ca materialele rezultate din demolare să fie valorificate în interesul lor.
Prin sentința civilă nr. 11463 din 6 decembrie 2001 Judecătoriei Oradea, rămasă irevocabilă (filele 51 - 53 dosar fond), a fost admisă acțiunea formulată de reclamanți în sensul că s-a constatat nulitatea convenției evocată mai sus.
Din copia adresei nr. 5542 din 17 iunie 1993 emisă de Primăria Municipiului O, rezultă că, în urma verificărilor efectuate pe teren, s-a constatat că imobilul care a constituit proprietatea lui, din O,-, a fost demolat.
Potrivit copiei de carte funciară nr. 25856 O, nr. top. 3414/1 și 3415/1, reprezentând în natură casă colectivă compusă din trei apartamente și teren în suprafață totală de 674 mp. (filele 71 - 73 dosar fond), la data de 14 august 1995, în baza cererii nr. 5542/1993 emisă de Primăria Municipiului O, a fost radiat din cartea funciară apartamentul nr. 3, înscris sub AI1.
Prin contractul de vânzare - cumpărare nr. 188 din 26 august 1996 (filele 84 - 85 dosar fond), încheiat cu B - O, intimata decedată Teaha a cumpărat apartamentele nr. 1 și 2 din imobilul situat în O,-, iar din adeverința nr. 672/6.06.1997 (fila 86) emisă de aceeași unitate specializată ( B - O), rezultă că obiectul vânzării l-a format parțial și apartamentul nr. 3 împreună cu terenul aferent în suprafață totală de 674 mp. că terenul aferent apartamentului nr. 3 (337 mp.) a fost comasat cu cel aferent apartamentelor nr. 1 și 2, totalizând suprafața indicată mai sus.
Prin încheierea de carte funciară nr. 11880/1997 (fila 82) s-a dispus ca parcelele cu nr. top. 3414/1 și 3415/1 din nr. 25856 O, parcelele cu nr. top. 3414/1 și 3415/1/I din nr. 25857 O, parcelele cu nr. top. 3414/1 și 3415/1/II din nr. 25858 O și parcelele cu nr. top. 3414/1 și 3415/1/III din nr. 25859 O, să se transcrie în nr. 70434 O, comasându-se într-un singur imobil, iar vechile de carte funciară urmând a fi sistate. iar apoi, asupra nr. top. 3414/1 și 3415/1 în suprafață totală de 674 mp. care în natură reprezintă o casă compusă din două camere și dependințe, să se întabuleze dreptul de proprietate cu titlu de cumpărare, în baza Legii nr. 112/1995, în favoarea numitei Teaha.
Potrivit copiei extras de nr. 70434 O, nr. top. 3414/1 și 3415/1, asupra întregului imobil - casă și teren în suprafață de 674 mp. - este proprietară tabulară defuncta intimată, în baza încheierii de carte funciară evocată mai sus.
Reclamanții din prezenta cauză au atacat contractul de vânzare - cumpărare nr. 188/1996 încheiat de defuncta Teaha, prin sentința civilă nr. 1275/2003 a Judecătoriei Oradea fiind respinsă acțiunea în constatarea nulității absolute, reținându-se prescripția dreptului la acțiune.
Hotărârea de mai sus a rămas irevocabilă prin decizia civilă nr. 369/2005 a Curții de Apel Oradea (filele 184 - 185 dosar fond).
Printr-o altă acțiune, înregistrată sub dosar nr. 5915/2003, aceiași reclamanți au solicitat a se constata existența în natură a apartamentului nr. 3, nulitatea parțială a contractului de vânzare - cumpărare încheiat de Teaha, rectificarea de carte funciară, restabilirea situației anterioare și evacuarea pârâtei, acțiune ce a fost respinsă prin sentința civilă nr. 6748/2005 a Judecătoriei Oradea, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 598/2007 a Curții de Apel Oradea (filele 14 - 17 dosar fond).
Din cele relevate mai sus, rezultă cu prisosință că asupra întregului imobil care a fost înscris inițial în nr. 25856 O, nr. top. 3414/1 și 3415/1 (actualmente sistată) și transcris în nr. 70434 O, este întabulat dreptul de proprietate al intimatei Teaha (în prezent decedată), al cărei titlu de proprietate nu a fost desființat până la această dată, situație în care, în mod corect a apreciat prima instanță că restituirea în natură a imobilului nu mai este posibilă, dispunând obligarea intimatului Primarul Municipiului O să emită dispoziție de acordare de măsuri reparatorii prin echivalent.
În ceea ce privește criticile invocate de pârâtul apelant Ministerul Economiei și Finanțelor, se rețin următoarele:
Potrivit art. 3 pct. 48 din nr.HG 386/2007 (Norma-Cadru de funcționare a acestei instituții), Ministerul Economiei și Finanțelor reprezintă Statul Român ca subiect de drepturi și obligații în fața instanțelor, iar potrivit art. 2 din același act normativ, acesta coordonează și administrează veniturile statului, precum și datoria publică, motiv pentru care sunt apreciate ca nefondate susținerile apelantului cu privire la excepția lipsei calității sale procesuale pasive în cauză.
De altfel, inclusiv fondurile puse la dispoziția Comisiei Centrale de Evaluare a Despăgubirilor pentru despăgubirea foștilor proprietari, în fapt Fondul "Proprietatea", se constituie sub forma unei societăți de investiții deținută în întregime de Statul Român și administrată de Ministerul Economiei și Finanțelor, până la transmiterea acțiunilor către persoanele fizice îndreptățite, conform dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 247/2005, modificată prin nr.OUG 81/2007.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat repetat România (cazurile, și ), reținând că Fondul "Proprietatea" nu funcționează de natură a asigura o despăgubire reală și efectivă a foștilor proprietari deposedați de către Stat de bunurile ce le-au aparținut, în cazurile arătate s-au acordat despăgubiri foștilor proprietari, aceste sume fiind achitate de Ministerul Economiei și Finanțelor ca reprezentant al Statului Român, ce a fost condamnat de
Aspectele invocate de către apelant, privind calitatea procesuală pasivă a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților și Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, nu au relevanță în cauză, apelantul având mijloace legale pentru a-și compensa datoriile cu autoritățile arătate, cât timp, așa cum s-a arătat mai sus, acesta are calitate procesuală pasivă în cauză.
Așa fiind, apreciind că nu subzistă nici una din criticile invocate, Curtea de Apel Oradea, în temeiul art. 296 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat apelul declarat de Direcția Generală a Finanțelor Publice B, în reprezentarea Ministerului Economiei și Finanțelor.
În ceea ce privește apelul declarat de pârâtul apelant Primarul Municipiului O, se apreciază că și acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:
Astfel, potrivit actului intitulat "Convenție", depus în copie la fila 59 - dosar fond, încheiat la data de 1 august 1989 între fostul Comitet Executiv al Consiliului Popular al Municipiului O și B, pe de o parte, și apelanții și, pe de altă parte, aceștia din urmă au donat Statului Român întregul teren cuprins în nr. 25859 O, situat pe-, aferent apartamentului nr. 3, iar construcțiile existente, așa cum s-a arătat mai sus, se obligau să le demoleze.
În această situație, în mod corect a apreciat prima instanță că obiectul convenției de donație l-a format tocmai terenul în suprafață de 337 mp. și nu construcția existentă, câtă vreme prin acel act reclamanții apelanți s-au obligat să demoleze edificatele, urmând ca materialele rezultate din demolare să fie valorificate în interesul acestora.
Pe de altă parte, este cert că preluarea imobilului de la reclamanți s-a efectuat în mod abuziv, iar aceștia sunt persoane îndreptățite la acordarea de măsuri reparatorii pentru acesta.
Așa cum s-a arătat mai sus, construcțiile au fost demolate, astfel că reclamanții nu se află în situația prevăzută de art. 36 alin. (3) din Legea nr. 18/1991, de a li se restitui proprietatea asupra terenului aferent locuinței.
Analizând noțiunea preluării abuzive și modurile de soluționare a notificărilor în situația preluării terenurilor de către Stat, în baza art. 30 și 31 din legea nr. 58/1974, Hotărârea Guvernului nr. 250/2007, art. 14 lit. "c" stipulează în ipoteza în care ulterior înstrăinării construcția proprietatea dobânditorului a fost preluată și mai apoi demolată, acesta din urmă neavând dreptul de a obține titlu de proprietate pentru terenul aferent construcției cumpărate, regimul juridic al acestor categorii de terenuri rămâne supus incidenței Legii nr. 10/2001 în favoarea persoanei îndreptățite.
Mai este de relevat că dispozițiile legilor adoptate în domeniul proprietății au ca finalitate reconstituirea dreptului de proprietate și restituirea în natură atunci când este posibil, iar în caz contrar, despăgubirea fostului proprietar. Se poate aprecia că dispozițiile Legii nr. 10/2001 au și un caracter de complinire în ceea ce privește drepturile foștilor proprietari, astfel că, instanța apreciază că reclamanții au făcut dovada îndreptățirii lor la măsuri reparatorii.
Referitor la criticile invocate de apelanții reclamanți cu privire la obligarea lor la plata cheltuielilor de judecată în fața primei instanțe în favoarea intervenientei Teaha (în prezent decedată), acestea sunt nefondate, cererea de intervenție formulată de către aceasta fiind admisă de către tribunal, iar obiectul acesteia viza tocmai imobilul din litigiu, revendicat de către reclamanți.
Pentru considerentele expuse mai sus, apreciind că nu subzistă nici una din criticile invocate, Curtea de Apel Oradea va respinge ca nefondate toate cele trei apeluri formulate în cauză, iar în baza art. 274 Cod procedură civilă, îi va obliga pe apelanți la 1.000 lei cheltuieli de judecată în favoarea intimatei, în calitate de succesoare a intimatei decedate Teaha, reprezentând onorariu avocațial în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondate apelurile civile declarate de reclamanții, domiciliați în O,-, - 15,. 8, județul B, și de pârâții DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B, cu sediul în O,-/B, județul B, în reprezentarea MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR cu sediul în B,-, sector 5, respectiv PRIMARUL MUNICIPIULUI O și PRIMĂRIA MUNICIPIULUI O, ambii cu sediul în O, nr. 1, județul B, în contradictoriu cu intimații pârâți CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI O cu sediul în O, nr. 1, județul B, PREFECTURA JUDEȚULUI B cu sediul în O, Parcul, nr. 5, județul B și intimata intervenientă domiciliată în O,-, - 6,. A,. 2,. 6, județul B, în calitate de moștenitoare a defunctei Teaha, împotriva sentinței civile nr. 245 din 26 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă părțile apelante să plătească părții intimate suma de 1.000 lei, cheltuieli de judecată în apel.
DEFINITIVĂ.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 7 aprilie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
R - - - - -
red.
în concept la 30.04.2009
jud.fond.
dact.
11 ex./4.05.2009
- 9 com./
-,
- - O,-, - 15,. 8, județul B,
- DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B - O,-/B,
județul B,
- MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - B,-, sector 5,
- PRIMARUL MUNICIPIULUI O,
- PRIMĂRIA MUNICIPIULUI O - O, nr. 1, județul B,
- CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI O - O, nr. 1, județul B,
- PREFECTURA JUDEȚULUI B - O, Parcul, nr. 5, județul B,
- - O,-, - 6,. A,. 2,. 6, județul
Președinte:Roman FloricaJudecători:Roman Florica, Bocșe Elena, Chivari Alexandrina
