Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 68/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 68/
Ședința publică de la 04 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Petrovici
JUDECĂTOR 2: Mihaela Popoacă
Grefier - -
Pe rol judecarea apelului civil formulat de apelantul reclamant, reprezentat prin mandatar, domiciliat în B,-, -.44,.5,. 33, sector 6 - împotriva sentinței civile nr. 1327/C din 14.11.2008, pronunțate din Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât PRIMARUL MUNICIPIULUI, cu sediul în municipiul M,-, județ C, având ca obiectcontestație în temeiul legii nr. 10/2001.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită, conform dispoz. art. 87 și urm. pr.civ.
Grefierul se referă asupra cauzei, învederând că prezentul apel este declarat în termen, motivat, scutit de plata taxei judiciare de timbru, conf. art. 51 din Legea nr. 10/2001. Totodată, învederează că, la data de 25.02.2009, apelantul reclamant a depus concluzii scrise asupra apelului.
Instanța, constatând că nu sunt motive de amânare, apreciază cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra soluției, luând act că s-a solicitat judecata în lipsă, conf. art. 242 al. 2.pr.civ.
CURTEA
Asupra apelului civil de față;
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Constanța sub nr- reclamantul a contestat dispoziția nr. 169/10.04.2006 emisă de primarul Municipiului M prin care s-a respins notificarea nr. 47 din 12.05.2003.
În motivare a arătat că a formulat mai multe cereri de restituire a imobilului situat în incinta Șantierului Naval M încă din 1991 însă fără rezultat iar prin notificarea nr. 47 din 12.05.2003 a solicitat "reconstituirea dreptului de proprietate și acordarea de despăgubiri bănești pentru lotul de casă nr. 104 în suprafață de 320 mp."
Reclamantul a mai arătat că a reluat demersurile sale în temeiul Legii nr. 10/2001 sens în care a formulat notificare către primarul Comunei pentru restituirea terenului respectiv însă acesta i-a comunicat în anul 2003 că terenul se află pe teritoriul administrativ al Municipiului M și i s-au restituit înscrisurile depuse. Apreciind că Primăria Comunei s-a dezinvestit, reclamantul a arătat că a notificat ulterior Șantierul Naval M, cu notificarea înregistrată la executorul judecătoresc sub nr. 47/12.05.2003 pentru restituirea aceluiași imobil, notificare respinsă ulterior prin dispoziția contestată ca fiind tardiv depusă.
Reclamantul a susținut că această soluție este eronată întrucât a formulat notificarea înregistrată sub nr. 5803/13.11.2001 la Primăria Comunei în termen legal și astfel devin aplicabile prevederile art. 22 al.4 din Legea nr. 10/2001 și ca urmare și notificarea înregistrată la executorul judecătoresc sub nr. 47/12.05.2003 a fost formulată cu respectarea termenului legal.
Referitor la forma dispoziției contestate s-a arătat că aceasta nu este practic motivată întrucât nu s-a nominalizat și nici nu s-au explicat motivele concrete contrar art. 25 al.1 din Legea nr. 10/2001.
La 18.03.2008 reclamantul a formulat precizări în care arăta că dreptul său de proprietate a fost recunoscut de pârâtul Consiliul Local M astfel încât singura problemă este aceea a modului de recuperare a valorii imobilului.
Prin sentința civilă nr. 1327 din 14 noiembrie 2008 Tribunalul Constanțaa respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul -prin mandatar.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că anterior notificării înregistrate sub nr. 47/12.05.2003 la BEJ M reclamantul nu a mai formulat vreo notificare în condițiile art. 22 al.1 din lege.
Astfel, copia notificării din 08.11.2001 adresată Primăriei Comunei nu cuprinde nici un număr de înregistrare și nici parafa unui birou de executor judecătoresc, iar reclamantul nici nu a indicat faptul că ar fi transmis această notificare prin intermediul executorului judecătoresc.
Or, art.22(3) din Legea nr. 10/2001 prevede în mod expres și cu caracter imperativ că notificarea va fi comunicată prin executorul judecătoresc de pe lângă judecătoria în a cărei circumscripție teritorială se află imobilul solicitat sau în a cărei circumscripție își are sediul persoana juridică deținătoare a imobilului. Această obligație era prevăzută și în forma inițială a legii.
În condițiile în care nu rezultă că reclamantul ar fi formulat în termenul prevăzut de art. 22 al.1 din Legea nr. 10/2001 o notificare prin intermediul executorului judecătoresc, nu se poate reține decât faptul că reclamantul nu a formulat notificare în temeiul Legii nr. 10/2001 în termenul prevăzut de aceasta.
Prima și singura notificare formulată de reclamant în temeiul Legii nr. 10/2001 rezultă a fi cea înregistrată sub nr. 47/12.05.2003 la BEJ M, care în raport de prevederile art. 22 al.1 din Legea nr. 10/2001 este tardivă, astfel cum corect a reținut pârâtul în dispoziția contestată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul prin procurist, susținând că notificarea a fost depusă în termenul legal și că ceea ce trebuie să primeze este principiul realizării dreptului în raport cu cel al respectării procedurii.
Susține că art. 22 alin. 3 din Legea nr. 10/2001 nu prevede sancțiunea nulității în cazul în care procedura comunicării nu se realizează prin intermediul executorului judecătoresc și că instanța de fond a ignorat numeroasele notificări de restituire formulate de reclamant în perioada 1991-2003.
Apelul este întemeiat și va fi admis, pentru următoarele considerente:
În vederea restituirii terenului din localitatea 2 Mai, comuna, reclamantul a adresat Primarului comunei o notificare la 8 noiembrie 2001, solicitând "aplicarea măsurilor recuperatorii și reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001 cu privire la imobilul proprietatea părinților". Această notificare a fost înregistrată oficial la Primăria comunei sub nr. 5803 din 13.11.2001, înregistrarea fiind confirmată prin adresa nr. 5642/01.08.2002 a acestei autorități locale, prin care reclamantului i se solicita depunerea unor acte pentru întregirea notificării.
Ulterior, printr-o adresă din 11 martie 2003, înregistrată sub nr. 1971, Primăria comunei i-a restituit reclamantului notificarea și actele anexate, comunicându-i că nu are calitatea de unitate deținătoare deoarece imobilul notificat se află pe teritoriul administrativ al Municipiului
Așa cum rezultă din datele prezentate în mod cert reclamantul a formulat o notificare în termenul prevăzut de art. 22 alin. 1 Legea nr. 10/2001, republicată, cererea de restituire adresată chiar greșit Primăriei comunei având ca efect conservarea dreptului reclamantului. Nu se poate reține, așa cum greșit a considerat tribunalul, că neîndeplinirea condițiilor de formă (neexpedierea notificării prin intermediul executorului judecătoresc), ar putea conduce la pierderea dreptului în substanța lui.
Termenul de prescripție din art. 22 din lege a fost prevăzut de legiuitor pentru a sancționa pasivitatea persoanelor îndreptățite cu consecințe asupra respectării stabilității raporturilor de proprietate. Ori, prin depunerea notificării în termenul prevăzut de lege, chiar dacă la o altă unitate decât cea care deține imobilul, reclamantul nu a stat în pasivitate, sancțiunea prescrierii dreptului de a solicita măsuri reparatorii neputând să-i fie aplicată acestuia.
În același sens sunt și prevederile art. 22 alin. 5 din Legea nr. 10/2001, potrivit cărora notificarea înregistrată face dovada deplină în fața oricărei autorități, persoane fizice sau juridice, a respectării termenului prevăzut la alin. 1, chiar dacă a fost adresată altei unități decât cea care deține imobilul. Din interpretarea acestui text rezultă că legiuitorul acordă prevalență principiului realizării dreptului în raport de cel al respectării procedurii (prevalență subliniată și prin pct. 22.1 din Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001), ceea ce presupune că legiuitorul a înțeles să considere, fără formalism excesiv, că cererea de restituire adresată în termen este suficientă pentru ca persoana îndreptățită să-și conserve dreptul, indiferent dacă nu este îndeplinită cerința formală a înregistrării notificării la biroul unui executor judecătoresc ori notificarea a fost greșit îndreptată.
Oricum, formalitatea înregistrării notificării la biroul unui executor judecătoresc reprezintă o restricționare care poate aduce atingere substanței dreptului reclamantului, nu se poate susține că prin această îngrădire se urmărește un scop legitim și nici nu există un raport de proporționalitate între scopul urmărit - respectarea termenului de depunere a notificării - și mijloacele folosite, dispoziția care instituie formalitatea înregistrării la executorul judecătoresc ca o condiție pentru demararea procedurii administrative obligatorii de restituire a imobilului fiind astfel contrară art. 6 par. 1 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
În concluzie, constatând că reclamantul s-a adresat în termen cu notificare de restituire a imobilului și că această notificare înregistrată oficial de Primăria comunei face dovada deplină a depunerii ei în termen, chiar dacă a fost greșit îndreptată și reținând că după restituirea către reclamant, în martie 2003, notificării depuse la Primăria Comunei, acesta s-a adresat în termenul prevăzut de art. 27 alin. 4 din Legea nr. 10/2001 republicată, se va admite apelul, cu consecința recunoașterii dreptului reclamantului de a i se analiza pe fond cererea de restituire.
Reținând că prima instanță a respins contestația fără a analiza pe fond cauza, în temeiul art. 297 Cod procedură civilă se va desființa sentința și cauza va fi trimisă Tribunalului Constanța pentru rejudecare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de apelantul reclamant, reprezentat prin mandatar, domiciliat în B,-, -.44,.5,. 33, sector 6 - împotriva sentinței civile nr. 1327/C din 14.11.2008, pronunțate din Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât PRIMARUL MUNICIPIULUI, cu sediul în municipiul M,-, județ
Desființează sentința apelată și trimite cauza spre rejudecare Tribunalului Constanța.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 04 martie 2009.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
Jud.fond -
Red.dec.jud./09.06.2009
Tehnored.disp.gref./6ex./09.06.2009
Emis 2 com./09.06.2009
OMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE,
LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
C,-, județ
-------------------------------------------------------------------------------------------------
Dosar nr-
Emisă la data de 09.06.2009
CĂTRE,
TRIBUNALUL CONSTANȚA
Secția civilă
Prin prezenta, vă aducem la cunoștință că, urmare dispozițiilor luate de această instanță prindecizia civilă nr. 68/ de la data de04 martie 2009, în dosarul cu numărul de mai sus, privind pe apelantul reclamant, reprezentat prin mandatar, domiciliat în B,-, -.44,.5,. 33, sector 6 și intimatul pârât PRIMARUL MUNICIPIULUI, cu sediul în municipiul M,-, județ C, apel formulat împotriva sentinței civile nr. 1327/C din 14.11.2008, pronunțate din Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr-, s-a admis apelul reclamantului, s-a desființat sentința apelată nr. 1327/C/14.11.2008 și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Constanța.
Vă înaintăm prezentul dosar cusut și numerotat, conținând un nr. de 39 de file, la care sunt atașate următoarele dosare: - al Tribunalului Constanța, conținând un nr. de 79 file, 1 volum și - al Curții de APEL CONSTANȚA, conținând un nr. de 12 file, 1 volum.
Președinte de complet, Grefier,
- - - -
Președinte:Daniela PetroviciJudecători:Daniela Petrovici, Mihaela Popoacă
