Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 7/2008. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 7
Ședința publică de la 11 Ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Văleanu
JUDECĂTOR 2: Liliana Palihovici
Grefier - -
S-a luat în examinare cererea de apel formulată de împotriva sentinței civile nr. 523/28.02.2007 pronunțată de Tribunalul Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă la prima și la a doua strigare avocat pentru apelant, lipsă fiind reprezentantul intimatului Primarul Municipiului
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-a depus la dosar, prin serviciul de registratură, răspunsul la obiecțiuni formulat de expertul, în 3 exemplare.
Se înmânează apărătorului apelantei duplicatul obiecțiunilor, spre luare la cunoștință. Instanța lasă dosarul în acest sens la a doua strigare.
La reluarea cauzei, interpelat, avocat precizează că a luat cunoștință de conținutul obiecțiunilor și solicită a se da cuvântul pe fondul cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul părților la dezbateri.
Avocat solicită admiterea apelului formulat de apelanta prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 816mp.Prin acțiunea introductivă și prin contestația la notificare, apelanta a susținut că terenul este liber și neafectat de detalii de sistematizare.
Arată că, la prima instanță, nu s-a procedat la o evaluare a terenului, nu s-a efectuat o expertiză în acest sens. Prin cererea de apel a fost reiterat acest aspect. În conformitate cu disp. art. 292 Cod procedură civilă, apelul are un caracter devolutiv, considerându-se necesară efectuarea unei noi expertize.Expertul nu a fost obligat să mai facă o identificare privind amplasamentul terenului, se constată că o parte din teren, respectiv suprafața de 325 mp poate fi restituită în natură.Se argumentează de către expertul că nu există detalii de sistematizare și o parte din teren poate fi restituită în natură. Prin prisma disp.art.292 Cod procedură civilă, instanța a rejudecat cererea inițială ce a avut ca și critică faptul că terenul este liber.
Apărătorul apelantei solicită atribuirea de despăgubiri valorice, expertul procedând la calculul valorii terenului (325euro/mp). Solicită admiterea apelului sub acest aspect.
Declarându-se dezbaterile închise, după deliberare:
CURTEA DE APEL:
Asupra apelului civil de față:
Prin sentința civilă nr.523 din 28.02.2007 pronunțată de Tribunalul Iași, s-a respins acțiunea formulată de reclamanta în contradictor cu pârâtul Primarul municipiului
În pronunțarea acestei soluții, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a solicitat anularea dispoziției nr.3944/16.12.2005 emisă de Primarul municipiului I prin care s-au propus despăgubiri pentru imobilul situat în I, șos. - nr.224, întrucât terenul poate fi restituit în natură fiind liber, ori eventual se impunea să i se ofere bunuri în compensare.
Instanța reține că prin dispoziția nr.3944 din 16.12.2005 emisă de Primarul municipiului I s-a respins cererea de restituire în natură a terenului în suprafață de 816,50. situat în I, șos. - nr.224 formulată de (moștenitor fiind reclamanta) motivat de faptul că terenul este ocupat de construcții bloc de locuințe și spațiu străbătut de conducte de gaz. Totodată s-a propus acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale 247/2005 - Titlul VII pentru imobilul ce face obiectul prezentei acțiuni.
Astfel cum reiese din actul de vânzare-cumpărare - din 10.03.1955 defuncta dobândise această suprafață de teren de 816,50. prin cumpărare, teren ce a fost expropriat de stat prin decretul 117 din 11.03.1964.
Conform expertizei efectuată în cauză de expert terenul a fost identificat în spațiu însă este afectat de detalii de sistematizare respectiv parte din acel teren este ocupat de blocul propriu-zis inclusiv trotuarul aferent, parte este ocupat de instalația de apă și canalizare a blocului B1, iar spațiul este străbătut de rețeaua de alimentare cu gaz a blocului B1. Toate aceste construcții și lucrări au fost edificate anterior anului 1990.
Prin urmare expertul desemnat de instanță a reținut aceeași situație de fapt ca și cea reținută prin raportul Comisiei de aplicare a Legii 10/2001 din cadrul Primăriei municipiului I, în urma căruia s-a propus acordarea de despăgubiri conform Legii 247/2005.
În această situație, tribunalul reține că în mod corect Primarul municipiului I în temeiul art.11 alin.8 Cod procedură civilă a procedat la acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv - Titlul VII din Legea 247/2005 și nu a restituit în natură terenul acesta fiind ocupat funcțional de lucrările pentru care s-a dispus exproprierea.
Faptul că pârâtul nu a propus notificatoarei pentru imobil măsuri reparatorii prin echivalent constând în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent, tribunalul reține că aceasta este o modalitate prevăzută de lege la latitudinea entității investite cu soluționarea notificării alternativ cu acordarea de despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea 247/2005 și nicidecum ca o modalitate obligatorie pentru entitate, considerente pentru care s-a respins acțiunea reclamantei formulată în contradictoriu cu pârâtul Primarul municipiului I ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamanta criticând hotărârea atacată ca fiind nelegală și netemeinică. Se argumentează că în mod greșit instanța după ce prin expertiza tehnică efectuată a constatat că restituirea în natură a terenului nu este posibilă, trebuia să procedeze la stabilirea valorii imobilului a cărui restituire în natură nu este posibilă.
Consideră apelanta că instanța de fond a omis o etapă esențială și anume administrarea unei noi expertize tehnice prin care să se stabilească valoarea imobilului respectiv.
apelanta că deși instanța de judecată în mod corect a stabilit că imobilul nu poate fi restituit în natură, a interpretat greșit textul de lege în sensul că deși se stipulează fără echivoc că măsurile reparatorii se stabilesc prin echivalent, în cazul de față ar rămâne la latitudinea unității deținătoare alegerea de a acorda echivalent sau despăgubiri.
Consideră că hotărârea atacată în cauza de față nu are finalitate atâta timp cât nu prevede cuantumul despăgubirilor care să fie achitate cu titlu de măsuri reparatorii.
Se solicită admiterea apelului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Analizând actele și lucrările dosarului, raportat la motivele de apel învederate și dispozițiile legale incidente în cauză, Curtea va constata că apelul formulat de reclamantă este neîntemeiat având în vedere următoarele considerente:
Hotărârea instanței de fond este temeinică și legală, fiind pronunțată cu aplicarea și interpretarea corectă a dispozițiilor art.11 al.4 și 8 din Legea 10/2001.
În mod judicios, urmare a coroborării întregului material probator, instanța de fond a statuat asupra situației juridice actuale a terenului în suprafață de 816,5. în sensul că imobilul respectiv ce a fost preluat în mod abuziv în baza decretului de expropriere nr.117/1964 din proprietatea autorilor reclamantei este în prezent ocupat în totalitate de construcții - bloc de locuințe și spațiu, afectat de amenajări de utilitate publică (conducte de gaz metan) edificate anterior anului 1990, fiind astfel incidente în cauză dispozițiile art.11 al.8 din Legea 10/2001.
Față de critica apelantei adusă sentinței pronunțate de instanța de fond potrivit căreia tribunalul ar fi trebuit să dispună efectuarea unei noi expertize tehnice prin care să stabilească cuantumul valorii imobilului ce face obiectul notificării, se constată că susținerea formulată de apelantă nu poate fi primită întrucât contravine dispozițiilor legale înscrise Titlul VII al Legii nr.247/2005 modificată și completată prin nr.OUG81/2007 prin care se instituie o procedură specială ce reglementează regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, imposibil de restituit în natură.
Potrivit normelor legale înscrise în articolul 16 din Titlul VII al Legii nr.247/2005 privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv care sunt de imediată aplicare întrucât sunt norme de procedură, notificările la care se referă alineatul 2 soluționate după intrarea în vigoare a Legii nr.247/2005 prin emiterea unei dispoziții cuprinzând propunerea de acordare de măsuri reparatorii în condițiile legii speciale rămase definitive se înaintează Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor. Ulterior, în baza raportului de evaluare Comisia Centrală emite decizia reprezentând titlul de despăgubire care potrivit art.19 pot fi atacate cu contestație în baza Legii contenciosului administrativ nr.554/2004.
Cum decizia atacată în cauză nr.3944 din 16.12.2005 prin care s-au propus despăgubiri pentru imobilul situat în I, șos. - nr.224 a fost emisă ulterior intrării în vigoare a legii noi, se constată că în mod corect instanța de fond a concluzionat în temeiul dispozițiilor art.11 al.4 și 8 din Legea 10/2001 că atâta timp cât imobilul expropriat este ocupat integral de lucrările pentru care s-a dispus exproprierea, acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale dispusă prin decizia atacată este în acord cu dispozițiile legale. De altfel, situația juridică actuală a imobilului teren situat în I, șos. - nr.224 reținută de instanța de fond, nici nu a fost contestată de apelantă prin calea de atac exercitată.
Cum pârâtul-intimat a procedat în acord cu dispozițiile legale incidente în cauză, neputând fi satisfăcută opțiunea de a se oferi reclamantei bunuri sau servicii în compensare și în lipsa dovezilor de natură a susține contrariul, se constată că propunerea de acordare a despăgubirilor în temeiul legii speciale dispusă prin dispoziția atacată nr.3944/16.12.2005 a Primarului municipiului I este legală și temeinică.
Susținerea apelantei exprimată cu ocazia dezbaterilor la fond prin care a făcut referire la concluziile expertului care aprecia posibilitatea restituirii în natură a suprafeței de 325. din totalul terenului preluat abuziv va fi înlăturată atâta timp cât prin cererea de apel reclamanta nu a contestat situația juridică actuală a terenului reținută de instanța de fond, respectiv că terenul este în întregime ocupat de lucrările pentru care s-a dispus exproprierea, cu atât mai mult cu cât aprecierile expertului în privința posibilității restituirii în natură a suprafeței respective excede obiectivului stabilit de instanță prin încheierea de ședință din 6 iulie 2007 avut în vedere la încuviințarea probei solicitate.
Pentru aceste considerente, în baza dispozițiilor art.296 Cod procedură civilă Curtea va respinge apelul formulat de reclamanta împotriva sentinței civile nr.523/28.02.2007 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință ce va fi păstrată ca legală și temeinică.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge apelul declarat de împotriva sentinței civile nr.523/28.02.2007 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o păstrează.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 11.01.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:
-
24.2008.-
2 ex.-
Președinte:Cristina VăleanuJudecători:Cristina Văleanu, Liliana Palihovici