Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 70/2008. Curtea de Apel Tg Mures

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ

SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE

Dosar nr-

Decizie nr. 70/

Ședința publică din 18 septembrie 2008

Completul compus din:

- Președinte

- Judecător

Grefier -

Pe rol judecarea apelurilor declarate de reclamanta prin mandatar, domiciliată în T,-, județul H, de pârâtul Municipiul T prin Primarul, cu sediul în T,--57, județul H, și de pârâta T Societatea Cooperativă, cu sediul în T,-, județul H, împotriva sentinței civile nr.538 din 1 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr-.

In lipsa părților.

Procedura completă.

dezbaterilor și susținerile reprezentantului reclamantei apelante au fost consemnate în încheierea ședinței publice din 11 septembrie 2008, care face parte integrantă din prezenta când s-a amânat pronunțarea pentru data de azi, iar în urma deliberării s-a pronunțat prezenta decizie.

CURTEA,

Prin acțiunea civilă introdusă pe rolul Tribunalului Harghita sub nr- reclamanta a chemat în judecată Statul Român prin Consiliul local al mun.T reprezentat prin primar, Municipiul T reprezentat prin primar, Meșteșugărească T și Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară H, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să constate că terenul intravilan situat în municipiul T-, în suprafață de 8100 mp înscris în CF 7857 T, top.650/3/3 readnotat în CF 7061 Taf ost preluat abuziv de Statul Român; să se constate nulitate absolută a tuturor înscrierilor ulterioară preluării și operate în cartea funciară; să fie obligat Primarul municipiului T să emită și să comunice dispoziția privind restituirea în natură a terenului îăn suprafață de 8100 mp iar situația juridică a suprafeței aflată sub construcțiile proprietatea Cooperativei Meșteșugărești T să fie clarificată potrivit dreptului comun.

Prin sentința civilă nr.409 din 7 martie 2007 Tribunalul Harghitaa admis acțiunea formulată de reclamantă doar în contradictoriu cu pârâta SC""T și a obligat această societate cooperativă să emită și să comunice reclamantei decizia motivată de soluționare a notificărilor pe care i le-a înaintat în data de 4 iunie 2001 și 16 iulie 2001.

Prin aceiași hotărâre acțiunea reclamantei a fost respinsă față de Statul Român prin Consiliul local al municipiului T și Municipiul T prin primar, precum și față de Primăria municipiului

Instanța a luat act de renunțarea reclamantei la petitele privitoare la constatarea nulității absolute a înscrierilor din CF.

Prin decizia civilă nr.81/A din 2 iulie 2007 Curtea de Apel Tg-M a admis apelurile formulate de reclamanta și pârâta Societatea Cooperatistă T, a desființat sentința civilă atacată și a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.

Din considerentele acestei decizii rezultă că motivele carte au determinat desființarea hotărârii instanței de fond vizează nepronunțarea acesteia privitoare la restituirea în natură a imobilului sau în subsidiar, obligarea unității deținătoare să achite contravaloarea terenului ocupat de construcții.

Un alt aspect reținut de instanța de apel a vizat lipsa unei lucrări de specialitate care să identifice imobilul, să clarifice dacă este ocupat de construcții, dacă a făcut obiectul Legii 18/1991, și care este unitatea deținătoare respectiv, entitatea juridică care are un drept de a deține acest imobil. Altfel spus, o stare de drept potrivit căreia această persoană juridică stăpânește bunul ca urmare a transmiterii de către proprietari a dreptului de folosință.

Reinvestit astfel Tribunalul Harghitaa pronunțat sentința civilă nr.538 din 1 aprilie 2008.

Prin această hotărâre tribunalul a respins excepția de necompetență materială invocată de T, Societate Cooperativă; a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului local al municipiului T în reprezentarea Statului Român și a respins acțiunea față de acest pârât.

Prin aceiași hotărâre acțiunea reclamantei a fost admisă în parte și în contradictoriu cu Municipiul T prin Primar și T Societate Cooperativă. Instanța a constatat că imobilul - teren intravilan în suprafață de 8100 mp, înscris în CF 7857 T nr.top.650/3/1 iar ulterior în CF 7857/C, CF 491/S/I, 491/S/II și 491/S/III Taf ost preluat în proprietatea Statului Român în mod abuziv.

Instanța de fond a stabilit că reclamanta a re drept la despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, privind imobilul sus arătat, identificat și evaluat la 525.125 lei.

Celelalte capete de cerere ale reclamantei au fost respinse fiind de asemenea respinsă acțiunea față de pârâții Primăria municipiului T precum și Oficiul de Cadastrul și Publicitate Imobiliară

Instanța a dispus disjungerea cererii de chemare în garanție formulată de Societatea Cooperativă T în contradictoriu cu chematele în garanție Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenului T și Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenului

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de rejudecare a reținut următoarele:

Cu referire la excepția de necompetență materială a tribunalului precum și excepția lipsei clarității procesuale pasive a Consiliului local al mun.T instanța a reținut că potrivit dispozițiilor Legii 10/2001 tribunalului îi revine competența de a soluționa refuzul persoanei notificate de a se pronunța asupra notificării și cu referire la Consiliul local al municipiului T, a reținut că potrivit tot Legii 10/2001 persoana juridică deținătoare sau entitatea investită cu soluționarea notificărilor este acea persoană juridică care are puterea și competența de a angaja patrimonial persoană juridică. Potrivit art.20 alin.3 din Legea 10/2001 primarul este persoana care are din punct de vedere legal calitatea de entitate obligată la restituire.

În temeiul disp.art.77 rap.la art.21 alin.1 din legea nr.215/2001, instanța a respins acțiunea față de pârâta Primăria municipiului

Cu referire la modalitatea de preluare a imobilului instanța a reținut că decizia fostului comitet executiv a Consiliului popular al județului H nu poate fi considerată un act de preluare efectuat cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare la momentul executării lui.

Instanța a reținut că reclamanta a formulat cererea de restituire în termenul prevăzut de lege și a depus-o la pârâta T Societate Cooperativă însă aceasta din urmă nu a emis dispoziția motivată. Deși această societate are calitatea de deținătoare efectivă a imobilului prin Hot.-nr.146/2003 s-a aprobat retragerea dreptului de folosință gratuită acordat acestei societăți.

Potrivit raportului de expertiză tehnică nu sunt suprafețe libere care ar putea fi restituite în natură pe seama reclamantei.

Potrivit art.26 alin.1 din Legea 10/2001 în situația în care restituirea în natură nu este posibilă deținătorul imobilului sau după caz entitatea investită este obligată ca prin decizie sau după caz, prin dispoziție motivată să acorde persoanei îndreptățite în compensare alte bunuri sau servicii ori să propună acordarea de despăgubiri.

Instanța de fond a reținut că are calitate de deținătoare efectivă pârâta T Societate Cooperativă a cărei drept de folosință gratuită a fost retras prin Hotărârea 146/2003 a Consiliului local al mun.T, astfel că a stabilit în favoarea reclamantei dreptul la despăgubiri în modalitatea arătată anterior.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta precum și pârâții Municipiul T și T Societate Cooperativă.

Apelanta reclamantă a solicitat schimbarea în parte a sentinței atacate în sensul obligării unității administrativ teritoriale să emită dispoziție de restituire în natură sau în subsidiar, obligarea pârâtei Societatea Cooperativă T la plata contravalorii terenului.

În dezvoltarea motivelor de apel se arată în esență că instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la petitele acțiunii, respectiv la stabilirea unei obligații de emitere a dispoziției sau deciziei de restituire.

Față de situația actuală a terenului și având în vedere hotărârea pronunțată de Consiliul local al munc.T, în opinia apelantei deținător al terenului este Municipiul T și nu pârâtă. Apelanta mai arată că prin sentința atacată instanța de fond nu s-a pronunțat expres nici cu privire la solicitarea de restituire în natură, respectiv nu a motivat în fapt și în drept împrejurarea care face inadmisibilă o astfel de cerere. În egală măsură instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la petitul subsidiar privind obligarea pârâtei Societatea cooperativă T să achite contravaloarea terenului.

Municipiul Tac riticat hotărârea atacată prin prisma stabilirii calității de unitate deținătoare a acestei entități. Mai mult se arată că prin acțiunea reclamantei acesta nu a solicitat să se constate că are dreptul la despăgubiri în condițiile legii speciale, instanța pronunțându-se astfel "plus petita".

T Societate Cooperativă a criticat hotărârea atacată pe fondul acesteia arătând că terenul obiect al revendicării a fost adus ca aport la CAP la cererea reclamantei și a soțului acesteia, astfel în cât acest teren intră sub incidența legii fondului funciar. În acest context se arată că după întabularea CAP T s-a efectuat un schimb de teren între această unitate și Statul Român, terenul astfel schimbat fiind învecinat cu cel revendicat și având o suprafață aproximativ egală ca valoare și întindere.

Apelanta a mai arătat că solicitarea de completare a raportului de expertiză a fost respinsă în mod tacit de către instanță întrucât în realitate din suprafața totală de 8100 mp există și teren liber neafectat de construcții care poate fi restituit în natură. În fine se mai arată că instanța nu a înlăturat argumentele aduse de această pârâtă prin întâmpinări în sensul în care în opinia apelantei reclamanta a fost despăgubită cu privire la acest teren în baza Legii 18/1991.

Apelurile sunt întemeiate pentru următoarele considerente:

Prin hotărârea atacată instanța de fond nu a stabilit entitatea obligată să emită decizia sau dispoziția motivată privitoare la imobilul în litigiu. Aceste aspecte nu se desprind nici din dispozitivul hotărârii cu atât mai puțin din considerentele acesteia.

În mod evident această omisiune a instanței atrage din nou sancțiunea prev. de art.297 pr.civ.

Din petitele acțiunii reclamantei rezultă în mod inechivoc că aceasta solicită să-i fie restituit integral terenul preluat abuziv iar în privința terenului de sub construcții instanța să dispună potrivit dreptului comun, și în contradictoriu cu proprietara construiților în speță, Societatea Cooperativă

Instanța a omis să verifice susținerile pârâtei Societatea Cooperativă T privitoare la terenul liber care afirmativ reprezintă un procent de 50% din întregul teren, susțineri care s-au concretizat prin înscrisuri aflate la filele 77-80 din dosar și care nu reprezentau altceva decât obiecțiuni la expertiza efectuată în cauză. Din susținerile aceleiași pârâte, cu ocazia judecării fondului cauzei, rezultă că situația suprafeței de teren preluate ar fi făcut obiectul Legii 18/1991 în sensul în care se afirmă, fără a se dovedi, că reclamanta ar fi beneficiat de despăgubiri. Mai mult, pârâta susține că schimbul de terenuri operat între CAP și Statul Român ulterior preluării (predării) terenului la CAP, ar fi avut ca obiect ternul învecinat pe care actualmente îl stăpânește reclamanta.

Având în vedere cele de mai sus, instanța va admite apelurile declarate și pe cale de consecință va desființa integral hotărârea atacată și va trimite cauza spre o nouă rejudecare instanței de fond, care, în primul rând va trebui să clarifice cadrul procesual pe care reclamanta l-a modificat pe parcursul derulării cauzei.

Instanța de rejudecare va trebui să stabilească în mod clar persoana care are calitatea de unitate deținătoare și raportat la aceasta, să soluționeze respectiv să admisă sau să respingă motivat expres și integral, pretențiile reclamantei.

În rejudecare vor fi avute în vedere criticile formulate de apelanta T Societate Cooperativă în sensul în care raportul de expertiză se impune a fi completat cu precizările făcute de această pârâtă apelantă atât în fața primei instanțe cât și în apel cu referire la terenul liber.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelurile declarate de reclamanta, domiciliată în T-, județul și pârâții Municipiul T prin Primar și Societatea Cooperativă T cu sediul în T-, județul H, împotriva sentinței civile nr.538 din 1 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr-.

Desființează integral hotărârea atacată.

Dispune trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond Tribunalul Harghita.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată azi, 18 septembrie 2008, în ședință publică.

PREȘEDINTE: Nemenționat

Judecător,

Grefier,

Red.

Tehnored.

9 exp.

14.11.2008.

Jud.fond.

Președinte:Nemenționat
Judecători:Nemenționat

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 70/2008. Curtea de Apel Tg Mures