Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 75/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI
ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 75/
Ședința publică din 09 aprilie 2008
Completul de judecată constituit din:
PREȘEDINTE: Mihaela Popoacă
JUDECĂTOR 2: Irina Bondoc
Grefier - - -
Pe rol, soluționarea apelului civil formulat de apelanții reclamanți, și, toți cu domiciliul în comuna Cumpăna, județul C, (), cu domiciliul în C,-, -.38, județul și, cu domiciliul în C, -, nr.7, -,.29, împotriva sentinței civile nr. 2375, pronunțată de Tribunalul Constanța la data de 21 decembrie 2007, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât PRIMARUL COMUNEI CUMPĂNA, cu sediul în comuna Cumpăna, județul C, având ca obiect Legea nr. 10/2001.
La primul apel nominal efectuat în cauză, se prezintă apelanții reclamanți și (), personal și asistați de avocat, în baza împuternicirii avocațiale aflată la fila 9 dosar, avocat care reprezintă și pe ceilalți apelanți reclamanți lipsă, iar pentru intimatul pârât, consilier juridic, în baza delegației de reprezentare nr. 3330 din 08 aprilie 2008, pe care o depune la dosar.
Procedura este legal îndeplinită, conform art. 87 și urm. Cod procedură civilă.
Grefierul de ședință se referă asupra cauzei, învederând că apelul este declarat și motivat în termen legal și este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
Intimatul pârât, prin reprezentant, depune la dosar întâmpinare, în două exemplare.
Se înmânează apărătorului apelanților reclamanți un exemplar de pe întâmpinare.
Apărătorul apelanților reclamanți solicită amânarea cauzei pentru a lua cunoștință de întâmpinarea ce i-a fost înmânată astăzi.
Instanța respinge cererea de amânare a cauzei și lasă cauza la a doua strigare pentru ca apărătorul apelanților reclamanți să ia cunoștință de întâmpinare, având în vedere că aceasta cuprinde o singură filă.
După reluarea cauzei, la ora 10.20, se prezintă aceleași părți ca și la prima strigare.
Apărătorul apelanților reclamanți, depune la dosar (fila 19), în copie, adresa emisă de Instituția Prefectului - Județul C nr. 9528 din 14.10.2005 către și, pe aceeași pagină, adeverința nr. 879 din 11 februarie 2002, emisă de Primăria Comunei Cumpăna, pentru a-i folosi lui la executorul judecătoresc.
Întrebate fiind, părțile prezente, arată că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de depus în apărare și solicită acordarea cuvântului pe fond, pentru dezbateri.
Instanța ia act de declarația părților prezente, potrivit cu care acestea arată că nu mai au cereri prealabile de formulat sau probe de depus și, în temeiul dispozițiilor art. 150 din Codul d e procedură civilă, constată încheiată cercetarea judecătorească, acordându-le pe rând cuvântul, pe fond, pentru dezbateri.
Apărătorul apelanților reclamanți, având cuvântul, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat și motivat, schimbarea în tot a sentinței apelate și admiterea acțiunii reclamanților, iar în subsidiar, în măsura în care se va constata, potrivit art. 297 alin.1 teza I Cod procedură civilă, că, în mod greșit prima instanță a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului, să se desființeze hotărârea atacată și să se trimită cauza spre rejudecare primei instanțe.
Cu cheltuieli de judecată. Se angajează să depună la dosar chitanța cu care să facă dovada achitării onorariului pentru avocat.
Învederează că hotărârea primei instanțe este nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
Există o vădită contradicție între considerentele hotărârii judecătorești și soluția pronunțată de judecător.
În mod greșit prima instanță a reținut că, în cauză, pârâtul nu avea competența nici măcar să emită o dispoziție motivată cu propunere de acordare a despăgubirilor în sensul art.16 alin.2, întrucât nu avea competența să soluționeze o astfel de notificare, competența aparținând prefecturii.
În conformitate cu art. 26 alin.1 din Legea nr. 10/2001, dacă "restituirea în natură nu este posibilă, deținătorul imobilului sau, după caz, entitatea investită potrivit legii cu soluționarea notificării este obligată ca prin decizie sau dispoziție motivată, în termenul prevăzut la art. 25 alin.1 să acorde persoanei îîndreptățite în compensare alte bunuri ori servicii ori să propună acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, în situațiile în care măsura compensării nu este posibilă sau aceasta nu este acceptată de persoana îndreptățită .
Învederează că, deși instanța surprinde corect dispozițiile legale aplicabile, respectiv art. 16 din Legea nr. 247/2005, în cazul notificărior având ca obiect despăgubiri, totuși, interpretarea textelor legale este îndoielnică.
Mai arată că Instituția Prefectului a trimis notificare către Primăria Comunei Cumpăna.
Invocă dispozițiile art. 16 alin.1, potrivit cu care Deciziile/dispozițiile emise de entitățile investite cu soluționarea notificărilor, a cererilor de retrocedare sau, după caz, ordinele conducătorilor administrației publice central investite cu soluționarea notificărilor șși în care s-au consemnat sume ce urmează se acorda ca despăgubire - se predau pe bază de proces-verbal de predare-primire Secretariatului Comisiei Centrale pe județe, conform eșalonării stabilite de aceasta, dar nu mai târziu de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, iar alin.2 al aceluiași articol dispune ca notificările formulate potrivit prevederilor Legii nr. 10/2001, republicată, care nu au fost soluționate în sensul arătat la alin.1 până la data intrării în vigoare a legii, se predau pe bază de proces-verbal Secretariatului Comisiei Centrale, însoțitede dispozițiile/deciziile emise de entitățile investite cu soluționarea notificărilor - conținând propunerile de acordare a despăgubirilor.
Solicită a se observa că Titlul VII privind regiomul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv din Legea nr. 247/2005 nu conține dispoziții potrivit cărora persoanele notificate să nu mai aibă competența soluționării notificărilor formulate în baza Legii nr. 10/2001. Arată că, în spiritul acestei ultime modificări nu se înlătură obligația entității notificate ca prin dispoziție/decizie să facă persoanei îndreptățite o ofertă de restituire prin echivalent, corespunzătoare valorii imobilului.
Concluzionând asupra acestui aspect, Comisia Centrală nu se substituie obligațiilor primarului, dispozițiile/deciziile se vor preda acestei comisii, rezultând că evaluarea despăgubirilor de către Comisia centrală aparține numai unei proceduri ulterioare emiterii dispozițiilor.
Solicită instanței, dacă va aprecia că entitatea investită cu soluționarea notificării ar fi Compania Națională - Administrația C, raportat la prevederile art. 9.1 din normele metodologice de aplicare unitară a legii, în calitate de administrator al, construite prin afectarea unor terenuri ce au aparținut unor persoane fizice, să observe culpa Primăriei Cumpăna care, potrivit dispozițiilor art. 28 alin.2 era obligată să identifice unitatea deținătoare și să comunice persoanei îndreptățite elementele de identificare a acesteia.
Consideră, însă, că, în condițiile în care Priarul comunei Cumpăna a emis dispoziția nr. 3 din 08 ianuarie 2007, rezultă implicit că s-a declarat competent în soluționarea notificării reclamanților, urmând ca acesta să fie obligat la emiterea unei dispoziții care să cuprindă acordarea măsurilor reparatorii.
Învederează, totodată, că reclamanții și-au dovedit calitatea de persoane îndreptățite, conform art.3 alin.1, raportat la art.4 alin.2 din Legea nr. 10/2001. Reclamanții au făcut și dovada dreptului de proprietate asupra imobilului constituit din teren în suprafață de 2000 și construcția existentă pe acesta, cu contractul de vânzare-cumpărare din data de 10 octombrie 1959, prin care vinde pe veci și liber de orice sarcini lui imobilul teren și construcție revendicat.
Cu privire la caracterul abuziv al preluării imobilului către stat, arată că nu cunoaște modul prin care imobilul a fost preluat în proprietatea statului, însă, așa cum rezultă din înscrisurile aflate la dosar, terenul solicitat de reclamanți a fost afectat de construcția Dunăre-Marea Neagră, fără însă ca autorului reclamanților să i se aplice dispozițiile Decretului de expropriere nr. 199/1987 emis de Consiliul de stat.
că preluarea în patrimoniul statului s-a realizat fără titlu, fiind vorba despre o modalitate abuzivă de preluare în proprietatea statului.
Reprezentantul intimatului pârât, având cuvântul, solicită respingerea ca nefondat a apelului declarat de apelanții reclamanți.
Este de acord cu faptul că, în raport de dispozițiile Legii nr. 10/2001, Primarul are competența de a emite decizie în vederea soluționării notificărilor primite și nu cum eronat a precizat instanța de fond.
Învederează că și mai apoi moștenitorii acestuia, nu figurează în Decretul de expropriere nr. 199/1987 și nici în procesul verbal de evaluare nr. 51; 52 din 04 septembrie 1987, că ar fi fost expropriați.
nu mai figurează în evidențele registrului agricol al satului Straja din anul 1968, acesta mutându-se în Cumpăna, după cum rezultă și din mențiunea de pe registrul agricol. a figurat în registrul agricol în perioada 1964-1967.
Solicită a se observa că se menționează, în apel, că nu se cunoaște modul prin care imobilul a fost preluat.
Este de părere că sarcina probei proprietății, a deținerii legale a acesteia la momentul deposedării abuzive, revine persoanei care pretinde dreptul, conform art. 3 alin.(1) și art. 23 din legea specială.
Mai precizează că, de douăzeci de ani, imobilul este părăsit și degradat.
Concluzionând, solicită respingerea apelului ca nefondat.
Până la sfârșitul ședinței de judecată, la ora 11.40, a fost depusă la dosar chitanța nr. 8 din 10 martie 2008, cu care se face dovada achitării onorariului pentru avocat, în sumă de 1.000 lei.
CURTEA
Asupra apelului civil de față;
Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța sub nr- reclamanții și au solicitat în contradictoriu cu Primarul Comunei Cumpăna, anularea Dispoziției nr. 3/08.01.2007 emisă în procedura Legii 10/2001.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că după apariția Legii nr. 10/2001 au adresat Primarului Comunei Cumpăna notificarea nr. 502/13.02.2002 prin care au solicitat despăgubiri bănești pentru 2000 mp teren intravilan și construcție compusă din 3 încăperi și dependințe, situate pe raza comunei Cumpăna - satul Straja, bunuri ce au fost expropriate în baza Decretului nr. 199/1987 pentru construcția Dunăre - Marea Neagră. Prin dispoziția nr. 3/2007, Primarul Comunei Cumpăna a respins notificarea reclamanților, reținând că imobilul solicitat nu face obiectul Legii 10/2001, iar reclamanții nu au făcut dovada preluării abuzive a bunului.
Prin încheierea din 12.10.2007 prima instanță a admis excepția lipsei capacității procesuale a reclamantului, întrucât acesta era decedat la data formulării contestației, așa cum rezultă din certificatul de deces seria - nr. - eliberat de Primăria Comunei Cumpăna.
La solicitat reclamantei, în baza art. 57 alin. 1.proc.civ. au fost introduși în cauză moștenitorii defunctului și anume, și.
Prin sentința civilă nr. 2375/21.12.2007 Tribunalul Constanțaa respins contestația ca nefondată.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut în esență că Primarul Comunei Cumpăna nu avea dreptul de a soluționa notificarea care privea cererea de despăgubiri, întrucât dispozițiile art. 36 alin.(2) și (3) din Legea 10/2001, în vigoare la data notificării prevedeau că notificările prin care persoanele îndreptățite solicitau despăgubiri bănești, se adresau prefectului. S-a mai reținut că nici după adoptarea Legii 247/2005, primarul nu a devenit competent să soluționeze această notificare, care trebuia înaintată spre soluționare Comisiei Centrale, conform Titlului VII din Legea 247/2005.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal au declarat apel reclamanții, și care au criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie sub următoarele aspecte:
1.Există o vădită contradicție între considerentele hotărârii judecătorești și dispozitivul hotărârii.
Deși în considerentele sentinței s-a reținut că în cauză erau aplicabile dispozițiile art. 36 alin.(2) și (3) din Legea 10/2001 în forma sa inițială și dispozițiile art. 16 alin.(2) din Legea 247/2005, în sensul că Primarul comunei Cumpăna este un organ necompetent în soluționarea notificării având ca obiect acordarea de despăgubiri bănești pentru imobilele preluate abuziv de către stat acțiunea a fost respinsă ca nefondată, fără a se analiza fondul cauzei.
2.În mod greșit prima instanță a reținut că pârâtul nu avea competența să emită o dispoziție motivată cu propunere de acordare a despăgubirilor în sensul art. 16 alin.(2) din Legea 247/2005.
Titlul VII privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv din Legea 247/2005, nu conține dispoziții potrivit cărora persoanele notificate să nu aibă competența soluționării notificărilor formulate conform Legii 10/2001 și nu înlătură obligația reglementată de art. 26 alin.(1) din Legea 10/2001 republicată, conform căreia persoana notificată, prin dispoziție sau decizie motivată trebuie să facă persoanei îndreptățite o ofertă de restituire prin echivalent, corespunzătoare valorii imobilului.
3.Pe fondul cererii, reclamanții și-au justificat calitatea de persoane îndreptățite la măsuri reparatorii conform Legii 10/2001, cât și faptul că imobilul a fost preluat abuziv, în baza Decretului de expropriere nr. 199/1987 pentru realizarea obiectivului Dunăre - Marea Neagră, dar prima instanță nu a analizat susținerile și probatoriul administrat de reclamant.
Prin întâmpinare intimatul pârât a solicitat respingerea apelului.
Analizând legalitatea hotărârii apelate în raport cu criticile reclamanților și întregul material probator administrat în cauză se constată că apelul este fondat și urmează a fi admis.
Criticile ce vizează competența Primarului comunei Cumpăna de a soluționa notificarea reclamanților sunt fondate pentru următoarele considerente:
Prin notificarea înregistrată la BEJ din C sub nr. 502/13.02.2002 adresată Prefecturii Județului C, și au solicitat despăgubiri bănești pentru imobilul situat în comuna Cumpăna, sat Straja, județul C compus din 2000 mp teren și casa de locuit, imobil expropriat pentru realizarea obiectivului Dunăre - Marea Neagră.
Notificarea a fost înaintată spre soluționare Primarului Comunei Cumpăna, iar prin Dispoziția nr. 3/8.01.2007 emisă după intrarea în vigoare a Legii 247/2005, a fost respinsă cu motivarea că imobilul nu a fost preluat abuziv și nu face obiectul Legii nr. 10/2001.
Soluția Tribunalului Constanța conform căreia, după intrarea în vigoare a Legii nr. 247/2005, unitate administrativ teritorială, prin primar nu are competența să emită o dispoziție motivată cu ofertă de restituire prin echivalent titularilor notificării, conform art. 26 alin.(1) din Legea 10/2001 republicată nu are fundament legal.
Art. 16 alin.(1) din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 prevede că deciziile/dispozițiile emise de entitățile investite cu soluționarea notificărilor, a cererilor de retrocedare sau după caz, ordinele conducătorilor administrației publice centrale investite cu soluționarea notificărilor și în care s-au consemnat sume ce urmează a se acorda ca despăgubire se înaintează Secretariatului Comisiei Centrale, care după evaluare va proceda la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubiri.
Din modul de formulare a textului art. 16 alin.(1) din Titlul VII al Legii 247/2005, care se referă la decizii/dispoziții emise de entitățile investite cu soluționarea notificărilor, la ordine ale conducătorilor administrației publice centrale investite cu soluționarea notificărilor în care s-au consemnat sume ce urmează a se acorda ca despăgubire, care trebuie predate Secretariatului Comisiei Centrale în cel mult 60 de zile de la data intrării în vigoare a Legii 247/2005, rezultă că este vorba de notificări soluționate până la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005.
Se reține că dispozițiile art. 16 alin.(1) din Titlul VII al Legii 247/2005 nu sunt aplicabile în speță, notificarea reclamanților nefiind soluționată anterior intrării în vigoare a Legii 247/2005, ci ulterior acestei date, prin dispoziția nr. 3/8.01.2007.
Dimpotrivă alin.(2) art. 16 din Titlul VII privește numai notificările nesoluționate până la data intrării în vigoare a Legii 247/2005, statuând că deciziile, dispozițiile sau ordinele conducătorilor administrației publice centrale care conțin propunerile motivate de acordare a despăgubirilor vor fi înaintate Secretariatului Comisiei Centrale în termen de 10 zile de la data adoptării lor.
Numai prin Legea nr. 247/2005 s-a introdus un articol nou, art. 1 alin. 21, potrivit căruia măsurile reparatorii prin echivalent constând în compensarea cu alte bunuri și servicii se acordă prin decizia/dispoziția motivată a entității investită cu soluționarea notificării, în timp ce măsurile reparatorii prin echivalent constând în despăgubiri acordate în condițiile legii speciale, se propun a fi acordate prin decizia/dispoziția entității investită cu soluționarea notificării.
Legea nouă se aplică imediat situațiilor obiective care iau naștere sub imperiul ei. Dreptul subiectiv reclamat își are fundamentul direct și imediat în preluarea abuzivă a imobilului pentru care s-au solicitat măsuri reparatorii prin echivalent, adică într-un raport juridic trecut. Efectele viitoare ale acestui raport sunt imperativ stabilite de legea nouă - Legea 247/2005, existentă la momentul emiterii deciziei/dispoziției, de imediată aplicare.
Întrucât în planul dreptului intertemporal, dispozițiile cuprinse în legea în vigoare la data soluționării notificării, de imediată aplicare din momentul intrării lor în vigoare, sunt imperative, iar după intensitatea și puterea lor, obligatorii, rezultă că legea veche rămâne fără aplicare.
Prin urmare, în conformitate cu dispozițiile art. 26 din Legea 10/2001, astfel cum a fost modificată prin Legea 247/2005 unitatea administrativ teritorială investită cu soluționarea notificării este obligată, în ipoteza în care restituirea în natură a bunului nu mai este posibilă, să propună acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.
Din dispozițiile legale mai sus invocate rezultă că legiuitorul a stabilit în mod expres care este procedura de urmat în cazul acordării de despăgubiri bănești, precum și autoritățile competente în desfășurarea acesteia, iar în aceste condiții, tribunalul în mod greșit a apreciat că Primarul comunei Cumpăna nu avea competența să se pronunțe asupra notificării formulate de reclamanți.
2. Și critica ce vizează nepronunțarea primei instanțe în limitele investirii, asupra obiectului cererii deduse judecății se reține a fi fondată.
Conform art. 129 ultim alineat proc.civ. instanței de judecată îi revine obligația de a se pronunța în limitele investirii, cu privire la părțile și obiectul dedus judecății, analiza cererii reclamanților urmând a fi făcută în limitele contestației și în raport cu recunoașterile pe care unitatea deținătoare le-a făcut prin decizia contestată.
Deși reclamanții au supus controlului judiciar legalitatea dispoziției nr. 3/8.01.2007 emisă de Primarul comunei Cumpăna, sub aspectul respingerii cererii de acordare de despăgubiri pentru imobilul expropriat, instanța nu a analizat susținerile și apărările părților cu privire la calitatea reclamanților de persoane îndreptățite la măsuri reparatorii conform Legii 10/2001, ci a reținut, în mod greșit că Primarul comunei Cumpăna nu era competent să soluționeze notificarea reclamanților, hotărârea pronunțată nerăspunzând exigențelor art. 6 din CEDO:
Conform jurisprudenței CEDO, noțiunea de proces echitabil presupune ca o instanță internă, care nu a motivat decât pe scurt hotărârea să fi examinat totuși, în mod real problemele esențiale care i-au fost supuse și fără a cere un răspuns detaliat fiecărui argument al reclamanților, această obligație presupune totuși, ca partea interesată să poată aștepta răspuns specific și explicit la mijloacele decisive pentru soluționarea procedurii în cauză (Cauza Albina împotriva României, hotărârea din 28.04.2005, Cauza Vlasia împotriva României, hotărârea din 8 iunie 2006).
Dreptul la un proces echitabil nu poate trece drept efectiv decât dacă cererile și observațiile părților sunt cu adevărat "studiate" adică examinate de către tribunalul sesizat. Art. 6 din CEDO implică în sarcina instanței obligația de a face o examinare efectivă a mijloacelor, argumentelor și ofertelor de dovezi ale părților.
Constatându-se că prima instanță a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului contestației reclamanților, iar prin hotărârea apelată nu s-a dat un răspuns explicit și specific reclamanților în legătură cu temeinicia pretenției lor de acordare a unor despăgubiri bănești conform Legii 10/2001 pentru imobilul expropriat, ce a făcut obiectul notificării nr. 502/2001, în baza art. 297.proc.civ. se va admite apelul reclamanților și se va desființa hotărârea apelată, cauza fiind trimisă spre rejudecare Tribunalului Constanța în limitele investirii.
Cererea apelanților de obligare a intimaților la plata cheltuielilor de judecată urmează a fi respinsă, nefiind întrunite condițiile art. 274 Cod procedură civilă, în sensul că pârâții nu au avut o culpă procesuală în declanșarea apelului. În urma admiterii apelului reclamanților, Curtea a desființat hotărârea apelată și a trimis litigiul spre rejudecare la instanța de fond, întrucât aceasta a soluționat greșit litigiul, fără a intra în cercetarea fondului cererii reclamanților. În această situație, instanța de apel care desființează hotărârea atacată nu poate obliga intimatul la plata cheltuielilor de judecată prin decizia de desființare. Admiterea apelului s-a întemeiat, deci, pe eroarea săvârșită de instanța de fond care a omis să se pronunțe asupra fondului pretențiilor reclamanților, neputând fi reținută în această fază procesuală culpa intimaților pârâți.
Situația cheltuielilor de judecată efectuate în prezentul ciclu procesual poate fi analizată doar în final, după soluționarea în fond a cauzei, deoarece numai în aceste condiții instanța se poate pronunța asupra tuturor cheltuielilor de judecată efectuate de părți, în raport cu soluția dată litigiului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul civil formulat de apelanții reclamanți, și, toți cu domiciliul în comuna Cumpăna, județul C, (), cu domiciliul în C,-, -.38, județul și, cu domiciliul în C, -, nr.7, -,.29, împotriva sentinței civile nr. 2375, pronunțată de Tribunalul Constanța la data de 21 decembrie 2007, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât PRIMARUL COMUNEI CUMPĂNA, cu sediul în comuna Cumpăna, județul C, având ca obiect Legea nr. 10/2001.
Desființează sentința apelată și trimite cauza spre rejudecare Tribunalului Constanța.
Respinge cererea de obligare a cheltuielilor de judecată formulată de apelanți.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 09 aprilie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, Grefier,
- - - - - -
Red.hot.jud.fond
Red.hot.jud.apel: /05.05.2008
gref.AB/10 ex./05.05.2008
Emis 6 com.
azi, 05 mai 2008
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI
ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
Data:______________
- copie -
CĂTRE,
TRIBUNALUL CONSTANȚA
Vă înaintăm alăturat, dosarul cu numărul de mai sus, privind apelul civil formulat de apelanții reclamanți, și, toți cu domiciliul în comuna Cumpăna, județul C, (), cu domiciliul în C,-, -.38, județul și, cu domiciliul în C, -, nr.7, -,.29, împotriva sentinței civile nr. 2375, pronunțată de Tribunalul Constanța la data de 21 decembrie 2007, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât PRIMARUL COMUNEI CUMPĂNA, cu sediul în comuna Cumpăna, județul C, având ca obiect Legea nr. 10/2001, întrucât Curtea, prin decizia civilă nr. 75/C din 09 aprilie 2008, a decis:
"Admite apelul.Desființează sentința apelată și trimite cauza spre rejudecare Tribunalului Constanța.Respinge cererea de obligare a cheltuielilor de judecată formulată de apelanți. Definitivă. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică azi, 09 aprilie 2008."
Dosarul conține un nr. de ____ file și are atașate următoarele dosare: ________________________________________________________________________________________________________________________________________
PREȘEDINTE DE COMPLET; Grefier,
Judecător - - - -
- 2 ex. -
Președinte:Mihaela PopoacăJudecători:Mihaela Popoacă, Irina Bondoc
