Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 79/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie
DOSAR NR-
DECIZIA nr. 79
Ședința publică din data de 10 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Gherghina Niculae
JUDECĂTOR 2: Constanța Ștefan C -
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de pârâta Primaria -prin reprezentant legal -, cu sediul în P,. nr. 2, împotriva deciziei civile nr.2831 din 10 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu contestatorul, domiciliat în P, -.-. nr. 207, jud.
Apel scutit de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns: apelanta-pârâtă Primăria P prin reprezentant legal -, reprezentată de consilier juridic, intimatul-contestator reprezentat de avocat din Baroul Prahova.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că prin serviciul registratură s-a depus întâmpinare, în două exemplare, din partea intimatului.
Curtea comunică apelantei, un exemplar al întâmpinării intimatului.
Apărătorii părților având pe rând cuvântul, arată că nu mai au alte cereri de formulat iar curtea ia act de aceste declarații, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Consilier juridic pentru apelanta-pârâtă Primăria P, susține motivele depuse în scris la dosar, solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței atacate în sensul respingerii contestației deoarece nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Legea 10/2001, respectiv nu s-a făcut dovada preluării abuzive. Fără cheltuieli de judecată.
Avocat pentru intimat solicită respingerea apelului ca nefondat. Cu cheltuieli de judecată.
Din probele administrate rezultă o situație necontestată de apelantă: identificarea terenului ca atare, dovada dreptului de proprietate a intimatului și dacă nu se făcea dovada în acest sens, atunci se pune întrebarea cum a ajuns terenul în posesia intimatei, teren care în prezent aparține domeniului public și pe care se află blocuri, o parcare, o stație de troleibuz.
Înțelege să invoce în apărare dispozițiile art.1 din Legea 10/2001 care prevăd că se restituie în natură sau în echivalent toate terenurile care au fost preluate abuziv, chiar dacă actul de preluare ca atare, nu există, ca de altfel nici pentru alte persoane.
Curtea:
-2-
Examinând apelul civil de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr-, contestatorul a solicitat instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună în contradictoriu cu intimata Primăria Mun.P, restituirea în natură a terenului ce a aparținut autorului său.
În motivarea contestației petentul a arătat că autorul său a fost proprietarul unei suprafețe de teren de 990 mp. în baza actului de partaj voluntar nr.7544/1947, teren preluat abuziv de stat.
A mai susținut contestatorul că notificarea înaintată intimatei a fost respinsă cu motivarea că nu s-a făcut dovada preluării abuzive în proprietatea statului a imobilului revendicat.
Prin sentința civilă nr.1514/27.11.2007 Tribunalul Prahovaa admis contestația și a anulat dispoziția nr.5785/16.10.2006 emisă de Primăria P, constatând dreptul petentului la despăgubiri pentru imobilul solicitat, astfel cum a fost identificat în raportul expertiză.
S-a reținut în esență că în cauză contestatorul a făcut dovada calității de moștenitor față de autorul său -proprietarul terenului preluat abuziv de stat iar din expertiza topometrică întocmită în cauză a rezultat că terenul în litigiu este ocupat de construcții, astfel încât nu poate fi restituit în natură, persoana îndreptățită având dreptul la despăgubiri.
Apelul declarat de intimata în contestație Primăria Mun.P a fost admis de Curtea de APEL PLOIEȘTI care, prin decizia civilă nr.128/23.04.2008 a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Prahova, motivat de faptul că s-a făcut o confuzie atunci când instanța a considerat că se contestă decizia care a fost anulată din greșeală.
În rejudecare cauza a fost înregistrată sub nr- și după analizarea probatoriilor administrate, prin sentința civilă nr.2831/10.11.2008 a fost admisă contestația, s-a anulat dispoziția nr.13117/17.03.2008 emisă de Primăria Mun.P și a constatat dreptul contestatorului la măsuri reparatorii prin echivalent, constând în despăgubiri pentru imobilul situat în P, str. -. -. astfel cum a fost identificat prin raportul de expertiză.
Pentru a hotărâ astfel, instanța de fond a reținut în esență că în cauză contestatorul a făcut dovada dreptului de proprietate al autorului său asupra terenului în litigiu și, întrucât din raportul de expertiză întocmit a rezultat că în prezent terenul este ocupat de construcții și ca atare nu poate fi restituit în natură, s-a constatat dreptul contestatorului la măsuri reparatorii prin echivalent constând în despăgubiri, măsuri ce urmează a fi stabilite conform procedurii speciale înscrise în Titlul VII- regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv prin Legea 10/2001.
Împotriva sentinței a declarat apel intimata în contestație Primăria Mun.P, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând în esență că în mod greșit instanța fondului a procedat la anularea dispoziției nr.13117/17.03.2008 fără să se țină seama de apărările intimatei în sensul că nu s-a făcut dovada de către contestator că imobilul solicitat face parte din categoria imobilelor preluate în mod abuziv astfel cum este definită în art.2 din Legea 10/2001.
-3-
Arată apelanta în continuare că în speță contestatorul nu a indicat actele în baza cărora imobilul respectiv a trecut în proprietatea statului iar în evidențele intimatei nu au putut fi identificate astfel de documente și ca atare soluția respingerii notificării este corectă.
Se concluzionează în sensul că era în sarcina și în interesul contestatorului să facă dovezile cerute de HG 250/2007 pentru aplicarea Normelor Metodologice pentru aplicarea unitară a Legii 10/2001, respectiv orice acte juridice sau susțineri care permit încadrarea preluării ca fiind abuzivă (art.2 alin.1 din lege), în lipsa unor astfel de acte, apreciează apelanta, Comisia pentru analizarea și soluționarea notificărilor formulate în baza Legii 10/2001 nu putea adopta soluția restituirii în natură sau prin echivalent a imobilelor.
Se solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței atacate și pe fond respingerea contestației ca nefondată.
Curtea, analizând sentința atacată în raport cu criticile formulate, față de actele și lucrările dosarului și de normele legale incidente în soluționarea cauzei, constată că apelul este nefondat și va fi respins în baza disp. art. 296 Cod pr.civilă cu motivarea de mai jos:
Potrivit art.(1) și (2) din Legea 10/2001, imobilele preluate în mod abuziv de stat, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum și cele preluate de stat în baza Legii 139/1940 asupra rechizițiilor și nerestituite în natură, în condițiile prezentei legi sau în cazurile în care restituirea în natură nu este posibilă, se vor stabili măsuri reparatorii prin echivalent.
În interpretarea art.1 lit. e din Norma metodologică din 07.03.2007 de aplicare unitară a Legii 10/2001, în cazul în care pentru imobilul solicitat a fi restituit nu se poate face dovada formală a preluării de către stat iar imobilul respectiv se regăsește în patrimoniul statului după data invocată ca fiind data preluării bunului, soluționarea notificării se va face în funcție și de acest element -faptul că imobilul se regăsește în patrimoniul statului constituie o prezumție relativă de preluare abuzivă.
În speță, din probatoriul administrat a rezultat că terenul solicitat prin notificare a fost preluat de stat, în prezent fiind ocupat de o stație de autobuz și troleu ce aparțin Regiei de Transport Local P, un punct ce aparține SC "" Muntenia SA și blocul de locuințe nr.17.Vest, astfel încât restituirea în natură nu este posibilă.
Susținerea apelantei în sensul că nu s-a dovedit apartenența imobilului solicitat la categoria acelor imobile preluate abuziv, astfel cum este definită în art.2 din lege, este nefondată atâta timp cât, așa cum s-a arătat mai sus, împrejurarea că imobilul se regăsește în patrimoniul statului după data preluării de către stat este interpretată ca o prezumție relativă de preluare abuzivă.
Față de considerentele mai sus arătate, Curtea constată că legalitatea sentinței atacate nu este afectată, motiv pentru care va respinge apelul ca nefondat.
În baza disp. art.274 Cod pr.civilă, apelanta va fi obligată la plata sumei de 500 lei reprezentând cheltuieli de judecată -onorariu avocat către intimatul-contestator.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
-4-
Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâta Primaria -prin reprezentant legal -, cu sediul în P,. nr. 2, împotriva deciziei civile nr.2831 din 10 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu contestatorul, domiciliat în P, -.-. nr. 207, jud.
apelanta la plata sumei de 500 lei reprezentând cheltuieli de judecată -onorariu avocat, către intimatul-contestator.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 10 aprilie 2009.
Președinte, Judecător,
- - C -
Grefier,
- -
Operator de date cu caracter
personal Nr.notificare 3120
red. /tehnored.VM
4 ex./15.04.2009
f- Tribunalul Prahova
-
Președinte:Gherghina NiculaeJudecători:Gherghina Niculae, Constanța Ștefan
