Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 83/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR-

DECIZIA NR.83

Ședința publică din data de 11 martie 2008.

PREȘEDINTE: Duboșaru Rodica

JUDECĂTOR 2: Gherasim Elisabeta

GREFIER - - -

Pe rol fiind judecarea apelurilor declarate de reclamanta, domiciliată în B,-,. 35,. 60, sector 5 și de pârâta COMUNA - prin primar, cu sediul în comuna, județul împotriva sentinței civile nr.844/12 sept. 2007 pronunțată de Tribunalul Buzău.

Cererile de apel sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelanta-reclamantă personal și asistată de avocat din Baroul Buzău potrivit împuternicirii avocațiale cu nr. 2/2008, lipsă fiind apelanta-pârâtă Comuna -prin primar..

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Se invederează instanței că la dosar s-a depus prin serviciul arhivă-registratură de către apărătorul apelantei-pârâte, avocat o cerere prin care solicită judecarea cauzei în lipsă și totodată amânarea pronunțării pentru a depune concluzii scrise. Nu s-au făcut dovezi de către apelanta-reclamantă cu privire la dreptul de proprietate asupra terenului aferent morii așa cum a dispus instanța prin încheierea de ședință din data de 29 ianuarie 2008.

Avocat având cuvântul depune la dosar înscrisuri, respectiv copia borderoului populației, proprietăților și exploatanților agricole de la Arhivele Naționale, datat 13 dec. 2004, copia borderoului populației, proprietăților și exploatanților agricole de la Arhivele Naționale datat 13 dec. 2004, adresele nr.3468/3 nov. 2004 și nr. 4324/13 dec. 2004 emise de Ministerului Administrației și Internelor - Agenția Națională de cadastru și Publicitate Imobiliară către, copia unei schițe de plan. Arată că alte cereri nu mai are de formulat.

Curtea, ia act că alte cereri nu mai sunt de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea apelurilor.

Avocat având cuvântul cu privire la apelul declarat de reclamantă arată că un prim motiv de critică asupra sentinței civile nr. 844/2007 pronunțată de Tribunalul Buzău este acela că în opinia sa în mod greșit s-a respins cererea de acordare de despăgubiri, în echivalent, pentru presa de ulei motivat de faptul că nu s-ar fi făcut dovezi în cauză cu privire la situația actuală a acesteia. Apreciază avocat că nu poate subzista această motivare a instanței de fond, întrucât reclamanta-apelantă nu avea obligația de a produce acele dovezi, singura dovadă pe care este ținută să o facă este aceea a preluării acestei prese de ulei de către stat, dovadă pe care a și făcut-o( filele 11, 22-24 dosar fond).

Cu privire la acest prim motiv de apel, solicită admiterea apelului declarat de reclamantă, schimbarea în parte a sentinței, iar pe fond admiterea cererii privind acordarea de despăgubiri pentru presa de ulei.

În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de apel, se critică soluția instanței de fond prin care s-a dispus restituirea anexei construcției-moară, împreună cu doar 652 mp teren, motivat de faptul că numai acest teren ar putea fi restituit în natură, dar nefiind explicat motivul pentru care nu poate fi restituită întreaga suprafață de 1512 mp, astfel cum a solicitat apelanta-reclamantă. De asemenea pentru diferența de 5000mp, respectiv 2863 mp. ce a fost reconstituită altor persoane în temeiul Legii 18/1991, nu i s-a acordat reclamantei despăgubiri în echivalent bănesc, cu toate că aceasta a arătat și dovedit că terenul aferent morii bunicului său era de 5.000 mp. Apelanta-pârâtă Comuna -prin primar nu a făcut dovada dreptului de proprietate pentru construcțiile existente pe terenul în suprafață de 1512 mp. ci a prezentat documentații tehnice necesare înscrierii în Cartea Funciară, cu caracter nedefinitiv, iar terenurile nu fac parte din domeniul public, așa cum s-a susținut de partea adversă.

Și sub acest motiv de critică se solicită admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței atacate, iar pe fond admiterea cererii reclamantei-apelante așa cum a fost formulată. Cu cheltuieli de judecată.

În ceea ce privește apelul declarat de pârâtă solicită respingerea apelului ca nefondat. Cu cheltuieli de judecată. Depune notă de cheltuieli.

Susține avocat că apelanta-pârâtă în mod greșit a susținut că acea clădire anexă a morii ar fi fost construită de către cetățenii comunei după preluarea morii de către stat, iar acea clădire a avut rolul inițial de incubator, iar apoi a fost folosită ca uruitor pentru cereale, dar niciodată nu au fost dovedite susținerile apelantei-pârâte.

CURTEA

Deliberând asupra apelurilor civile de față, constată următoarele:

Prin acțiunea civilă înregistrată la ribunalul Buzău sub nr. 674/30 iunie 2004, reclamanta a formulat în contradictoriu cu Primăriei, cu pârâtul și Consiliul Local al comunei contestație împotriva Dispoziției nr. 365 emisă la data de 17 iunie 2004 de primarul comunei, solicitând restituirea în natură a imobilului moară de, a clădirii anexă și a terenului pe care se afla acestea, împreună cu utilajele aferente.

În motivarea acțiunii s-a precizat că imobilul în litigiu a aparținut autorului său, fiindu-i preluat abuziv în anul 1948.

Prin dispoziția a cărei contestație o solicită, reclamanta precizează că nu s-a dispus restituirea în natură a clădirii anexă la moară, a utilajelor aferente și a întregii suprafețe de teren.

Prin sentința civilă nr. 371 din 13 aprilie 2005 fost admisă în parte acțiunea, modificată dispoziția contestată, în sensul că s-a dispus restituirea în natură și a clădirii anexă morii și suprafața aferentă de teren de 510 mp.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că atât clădirea anexă, cât și terenul aferent în suprafață de 510 mp. au aparținut autorului reclamantei, astfel încât se impune restituirea în natură a acestora.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanta și pârâtul Consiliul Local al comunei, județul

În motivarea apelului, reclamanta arată că instanța de fond nu i-a restituit presa de ulei preluată abuziv de stat, deși au existat probe în acest sens, iar terenul a fost restituit doar în parte, respectiv 510 mp. deși au fost preluați de stat 7.500 mp.

Consiliul Local al comunei, în motivarea apelului arată că acțiunea nu putea fi formulată în contradictoriu cu pârâtul, care în prezent nu mai îndeplinește funcția de primar al comunei după alegerile din anul 2002. arătat, de asemenea, că în conformitate cu prevederile Legii 10/2001, Consiliul Local nu are atribuții în sensul aplicării acestei legi, iar reclamanta nu a făcut dovada preluării de către stat a clădirii anexă morii de, această clădire fiind edificată în anul 1970 de către fostul Consiliu Popular al comunei.

La 21 sept. 2005, pârâtul Consiliul Local al comunei a invocat lipsa calității procesuale pasive a sa și a pârâtului.

Prin decizia civilă nr. 1023/20 oct. 2005 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI au fost admise apelurile formulate împotriva sentinței civile nr. 379 Tribunalului Buzău din 13 aprilie 2005 pe care a desființat-o și a trimis cauze spre rejudecare la aceeași instanță.

Pentru a dispune astfel, instanța de apel a reținut că prima instanță a soluționat cauza fără citare a instituției publice ce a emis dispoziția atacată deși, reclamanta și-a precizat cererea de chemare în judecată, în sensul că înțelege să se judece în contradictoriu și cu aceasta, situație ce echivalează cu soluționarea procesului fără a intra în cercetarea fondului.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta, la data de 15 mai 2005.

Cum recursul nu a fost motivat în termenul legal de 15 zile prin decizia civilă nr. 2921 din 17 martie 2006, Înalta Curte de Casație și Justiție în conformitate cu art. 306 alin. 1 cod procedură civilă, a constatat nul recursul declarat de reclamantă.

Urmare a casării cu trimitere spre rejudecare, cauza a fost înregistrată sub nr. 2541/2006 la ribunalul Buzău.

După casarea cu trimiterea spre rejudecare, s-a stabilit că pârât în dosar, față de obiectul cererii, este Primăria comunei, prin primar.

În vederea stabilirii situației de fapt, au fost administrate probe.

La data de 12 septembrie 2007, Tribunalul Buzăua pronunțat sentința civilă nr.844, prin care a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta Primăria comunei și a dispus modificarea în parte a Dispoziției nr.365, emisă la data de 17 iunie 2004, în sensul că a atribuit în natură reclamantei, în calitate de moștenitoare a defunctului, pe lângă bunurile imobile menționate în Dispoziție și anexa la construcția moară( corpul 2) identificată de expert și suprafața de 652 mp. teren, identificată de expert în completarea la raportul de expertiză nr. 691/24 aprilie 2007, demarcat pe punctele 301,303,502,501, 216,207, 84,9,10,212,301, raport ce a făcut parte integrantă din hotărâre, imobile situate pe raza comunei, județul

S-a dispus acordarea de despăgubiri conform titlului VII din Legea 247/2005, reclamantei pentru diferența de 1123 mp. teren, în calitate de moștenitoare a defunctului. A mai fost obligată pârâta la plata sumei de 2489,70 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentința tribunalul a reținut că prin notificările formulate conform art. 21 din Legea 10/2001, reclamanta în calitate de moștenitoare a bunicului său, a solicitat retrocedarea în natură a imobilelor moară cu anexe și presă de ulei, precum și teren aferent acestora în suprafață de 5.000 mp. situate în comuna, județul B și prin dispoziția nr. 365 emisă de Primarul comunei a fost aprobată restituirea în natură pentru imobilele preluate abuziv în starea în care se află,liber de orice sarcini, constând în moară de, în suprafață construită de 114,48 mp. și terenul aferent acesteia, în suprafață de 625 mp. situat în comuna, sat, județul B, reclamantei în calitate de moștenitoare a defunctului.

S-a mai arătat că de pe urma defunctului s-a reconstituit dreptul de proprietate astfel: prin decizia nr. 674/30 oct. 1992 pentru suprafața de 8,09 ha. în echivalent arabil în acțiuni la SC SA B, pentru 15,5 ha. conform Legii 1/2000 însă, titlu de proprietate a fost emis doar pentru suprafața de 1,91 ha. În extravilanul comunei.

Din certificatul eliberat de arhivele statului nr. C/4071/22 dec. 1997 a rezultat că autorul reclamantei figura cu suprafața de 25,50 ha. înscris în tabelul cu chiaburi din comuna, iar din actele aflate la filele 8-10 dosar apel, a rezultat că în anul 1983, Consiliul Popular prelua de la Consiliul Popular Smeeni un incubator pui, anexe la acesta și accesorii.

Cu privire la moară și presa de ulei, reclamanta a făcut dovada cu tabelul întreprinderilor naționalizate și fișa industrială pentru mori și cu index de prese de ulei.

S-a mai reținut că din raportul de expertiză întocmit de expert, coroborat cu actele aflate la filele 37/48 dosar, a rezultat că pe terenul notificat de reclamantă se afla edificată încă din anii 1967 - 1968, o sală de festivități, de către Sfatul Popular al comunei, în suprafață construită de 181,7 mp. care a fost trecută în proprietatea publică a comunei prin Hotărârea nr. 34/25 aug. 1999, împreună cu suprafața de 629,18 mp. teren aferent.

Din același raport de expertiză, coroborat cu actele aflate la dosar, tribunalul a reținut că pe teren s-a aflat și oficiul de poștă și telecomunicații, aflat în proprietatea SC Națională de Telecomunicații Romtelecom SA, în suprafață exclusivă de 41,64 mp. și indiviză de 1,40 mp. conform certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria -, nr. 0050, emis la data de 17 sept. 1998.

Tribunalul a constatat în final că pe lângă imobilul moară și teren aferent, reclamantei îi mai poate fi restituit în natură, conform art. 9 alin. 1 cu referire la art. 10 alin. 2 din Legea 10/2001 și anexa la construcția moară( corpul 2) identificată de expert și suprafața de 652 mp.teren identificată de expert, în completarea la raport - filele 30 - 32 dosar nr. 2541/2006, delimitată de punctele 301, 303, 502, 501, 216, 207, 34, 9,10.212,301.

Cu referire la diferența de 1123 mp. teren ce nu poate fi restituit în natură reclamantei conform art. 10 alin.2, acesteia i s-au acordat despăgubiri conform titlului VII din Legea 247/2005, în calitate de moștenitoare a defunctului.

A mai reținut tribunalul că, reclamantei nu îi pot fi acordate măsuri reparatorii conform art. 6 alin. 2 din Legea nr. 10/2001 pentru presa de ulei, în condițiile în care nu s-au făcut dovezi în cauză cu privire la situația actuală a acesteia, singura dovadă fiind indexul aflat la fila 11 dosar.

Împotriva sentinței civile nr. 844/12.09.2007 a Tribunalului Buzău au formulat apel reclamanta și pârâta, înregistrat la această instanță sub nr-.

În motivarea apelului reclamanta precizează că în mod netemeinic și nelegal nu i s-au acordat despăgubiri pentru presa de ulei, cu toate că a făcut dovada cu înscrisul de la fila 11 dosar.

Al doilea motiv de recurs se referă la netemeinicia și nelegalitatea nerestituirii în natură a întregii suprafețe de teren de 1512 mă. iar pentru diferența de la 2863 mp. până la 5000 mp. nu i s-au acordat despăgubiri în echivalent, cu toate că a arătat și dovedit că terenul aferent morii bunicului său era de 5000 mp.

Pârâta Comuna prin Primar critică la rândul său sentința pentru netemeinicie și nelegalitate, tot pentru două motive:

Un prim motiv de apel este acela că anexa morii a fost construită de cetățenii comunei. Astfel, din actele dosarului nu se pune problema unei clădiri construite care să fi adăpostit presa de ulei, iar în privința morii, aceasta are o suprafață de 89 mp. (conform fișei industriale a morii) și nu 115 mp. cât rezultă din expertiza.

Al doilea motiv de apel se referă la retrocedarea greșită a unei suprafețe mai mari de teren decât cea din dispoziția primarului, datorită concluziilor greșite ale raportului de expertiză, încălcându-se dreptul de proprietate publică prin retrocedarea în natură a suprafeței de 652 mp.

Curtea analizând actele și lucrările dosarului, motivul de apel și dispozițiile legale în materie, urmează să respingă ca nefondat apelul pârâtei și să admită apelul reclamantei.

În privința apelului reclamantei, Curtea constată însă că doar primul motiv este întemeiat, deoarece cu indexul de la fila 11 dosar apelanta a demonstrat că și presa de ulei a fost naționalizată și trecută în patrimoniul administrației locale.

Situația actuală a presei nu interesează pe contestatoare, aceasta fiind numai problema intimatei, care a preluat-o în patrimoniul său.

Referitor la al doilea motiv de apel acesta este nefondat, deoarece prin sentința criticată s-a atribuit în natură contestatoarei numai terenul care a fost efectiv liber de construcții autorizate și care nu face parte din domeniul public. Restul terenului solicitat este ocupat de Căminul cultural, Poșta, Romtelecom și stația auto sau a fost vândut.

În privința diferenței până la 5000 mp. teren, din completarea raportului de expertiză ing., rezultă că potrivit planurilor cadastrale, nu există în zona morii alt teren aferent acestuia decât cel evidențiat în expertiză sa și anume 2500 mp.

Referitor la apelul intimatei, cu privire la primul motiv,Curtea constată că aceasta nu a făcut dovada că anexa morii a fost construită de cetățenii comunei.

În privința celui de-al doilea motiv se constată că și acesta este nefondat, având în vedere că raportul de expertiză ing. a fost realizat pe bază de măsurători efective și documente, neputându-se pune problema restituirii în natură unei suprafețe de teren necesare funcționării Cultural, Poștei, sau stației auto și care a fost trecut în domeniul public al Primăriei. Dimpotrivă acestea au fost evidențiate pe schița anexă a raportului de expertiză în funcție de documentele puse la dispoziție de părți.

Așa fiind, văzând și dispozițiile art. 296 Cod pr.civilă, Curtea va respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta pârâtă Comuna prin primar, va admite apelul declarat de reclamanta, va schimba în parte sentința atacată în sensul că va dispune acordarea de despăgubiri pentru presa de ulei, menținând restul dispozițiilor sentinței.

În baza art.274 Cod pr.civilă va obliga pârâta la 900 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul formulat de apelanta-pârâtă Comuna prin primar împotriva sentinței civile nr.844/12 sept. 2007 pronunțată de Tribunalul Buzău.

Admite apelul formulat de reclamanta, domiciliată în B,-,. 35,. 50, sector 5, împotriva sentinței civile nr. 844/12 sept. 2007 pronunțată de Tribunalul Buzău, schimbă în parte sentința în sensul că dispune acordarea de despăgubiri pentru presa de ulei.

Menține restul dispozițiilor sentinței.

Obligă pârâta apelantă la 900 lei cheltuieli de judecată către reclamanta-apelantă.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică azi, 11 martie 2008.

Președinte, Judecător,

Grefier,

Operator de date cu caracter personal

Nr. notificare 3120

Red./

/grefier MC.

5 ex. / 31.03.2008

2541/2006 Tribunalul Buzău

Președinte:Duboșaru Rodica
Judecători:Duboșaru Rodica, Gherasim Elisabeta

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 83/2008. Curtea de Apel Ploiesti