Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 84/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ -
DOSAR nr-
C2/B APEL
DECIZIA CIVILĂ NR. 84/A/2008
Ședința publică din 14 mai 2008
PREȘEDINTE: Dana Cigan judecător
JUDECĂTOR 2: Maria Galeș
Grefier - -
Pe rol, soluționarea apelului civil declarat de apelanta reclamantă, domiciliată în S M,Str. -, nr. 2,. 5, județ S M în contradictoriu cu intimatul pârât PRIMARUL COMUNEI M, județul S M împotriva sentinței civile nr. 1231/D din 16 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Satu Mare; având ca obiect:Legea nr. 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că apelul este scutit de plata taxei judiciare de timbru,intimatul a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 cod procedură civilă, după care:
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1231/D din 16 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Satu Mares -a respins acțiunea civilă înaintată de reclamanta împotriva pârâtului PRIMARUL COMUNEI M privind anularea Dispoziției nr.1025/16.04.2007 emisă de către acesta din urmă.
Din considerentele sentinței se reține că prin Dispoziția nr.1025/16.04.2007 emisă de Primarul comunei Maf ost respinsă solicitarea reclamantei din prezenta cauză de restituire în natură a imobilului de mai sus, invocându-se de către pârât nedovedirea de către reclamantă a calității de persoană îndreptățită în a ridica pretenții asupra imobilului și nici a preluării abuzive a acestuia.
Raportat și la poziția procesuală exprimată în cauză de către pârât, prin reprezentantul său prezent în fața instanței în ședința publică de la termenul din data de 16.11.2007, prin care s-au reiterat aspectele legate de nedovedirea calității de persoane îndreptățite la beneficiul măsurilor reparatorii instituite prin Legea nr. 10/2001 din partea reclamantei și nici a preluării abuzive a imobilului în litigiu, specificând în mod expres incidența dispozițiilor art.103 Cod.proc.civ. sub acest aspect, reținând totodată că reclamanta nu a formulat o cerere scrisă de amânare a cauzei pentru acest motiv (ori pentru un alt motiv, care să determine însă o amânare a judecării cauzei), nu a solicitat o eventuală lăsare a cauzei la urmă și nu a învederat instanței nicio altă împrejurare de natură să aducă alte lămuriri în speță, și nici nu a dovedit realizarea unor minime demersuri în vederea depunerii respectivelor înscrisuri, în condițiile în care partea adversă, prezentă fiind la dezbateri, a solicitat judecarea cauzei, instanța a rămas în pronunțare asupra acțiunii reclamanților, spre aos oluționa pe baza materialului probator existent la dosar.
Se mai reține că, de principiu, actele doveditoare ale calității de persoană îndreptățită se comunică odată cu notificarea emisă în condițiile Legii nr. 10/2001 ori ulterior, în termenul legal prevăzut în acest scop în același act normativ, termen care a fost prorogat în mod succesiv de către legiuitorul român.
Mai mult decât atât, în practica judiciară a instanțelor noastre s-a statuat că nedepunerea de către persoanele îndreptățite, în cadrul acestei proceduri administrative prealabile, a înscrisurilor doveditoare, nu atrage decăderea respectivelor persoane din dreptul de a beneficia de măsurile reparatorii în cauză, acceptându-se depunerea acestor înscrisuri chiar și direct în fața instanțelor de judecată.
Totuși în cadrul procedurii judiciare, părțile urmează a se supune rigorilor procedurale cuprinse în dispozițiile legale incidente în această materie.
Astfel, potrivit art.112 alin.2 cod procedură civilă reclamantul are obligația de a anexa cererii introductive în instanță exemplarele suficiente din înscrisurile de care înțelege să se folosească, iar potrivit art.114 cod procedură civilă în situația în care acestea nu sunt depuse, i se poate pune în vedere de către instanță depunerea lor la un termen ulterior acordat în acest sens.
Cu toate acestea, aceleași dispoziții limitează posibilitatea acordării unor termene succesive în acest scop și în consecință amânarea sine die a procesului în vederea depunerii acestor înscrisuri, dispozițiile art.103 cod procedură civilă prevăzând în mod expres că neîndeplinirea oricărui act de procedură în termenul legal atrage decăderea, în afară de situația în care există o dispoziție contrară a legii în acest sens ori dacă partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința sa.
În speță instanța a constatat că dovada calității reclamantei de persoană îndreptățită la beneficiul măsurilor reparatorii instituite prin Legea nr. 10/2001 și dovada preluării abuzive a imobilului în litigiu nu au fost depuse nici în cadrul procedurii administrative prealabile și nici în cadrul procedurii judiciare desfășurate în prezentul dosar, cu ocazia înregistrării cererii introductive în instanță.
În consecință, în exercitarea rolului său activ, în condițiile art.129 cod procedură civilă, precum și prin prisma art. 114 raportat la art.112 cod procedură civilă evocate mai sus, instanța de judecată a pus în vedere reclamantei, (care a fost asistată în cauză de către un avocat, potrivit înscrisurilor depuse - filele nr. 2, 7, abia după termenul din 14.09.2007 reprezentantul acesteia declarând în ședință publică instanței că denunță unilateral contractul de asistență juridică încheiat în cauză - alegându-și chiar domiciliul procesual la sediul profesional al acestuia din urmă, împrejurare de natură să înlăture aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 75 alin. 1 pct. 2 cod procedură civilă, în opinia instanței) să depună aceste înscrisuri, acordând un termen de judecată, sub sancțiunea decăderii prevăzut de art. 103 cod procedură civilă (fila nr.7).
În urma neconformării reclamantei, reținând totodată că pârâtul a solicitat judecarea cauzei la termenul din 16.11.2007 și că prezentul dosar a trenat pe rolul instanței începând din data de 06.06.2007, iar până la termenul din data de 16.11.2007 nu s-a reușit depunerea la dosar a înscrisurilor doveditoare ale calității reclamantei de succesoare în drepturi a proprietarului tabular al imobilului în cauză (înscrisuri care de principiu trebuiau anexate notificării nr.42/N/13.02.2002), coroborat cu împrejurarea că reclamanta nu a făcut dovada unor minime demersuri în acest sens ori a împiedicării sale printr-o împrejurare mai presus de voința sa de a efectua respectivele demersuri în înțelesul art. 103 cod procedură civilă, instanța a dat eficiență acestor dispoziții legale și în consecință a respins acțiunea reclamantei conform dispozitivului prezentei sentințe.
Totodată, sub aspect procedural instanța a reținut aplicabilitatea în cauză a disp.art.98 Cod de procedură civilă, în sensul că, după aducerea la cunoștință instanței de judecată, în ședința publică de la termenul din data de 14.09.2007 (fila nr.7) a denunțării unilaterale a contractului de asistență juridică de către avocatul reclamantei, s-a dispus citarea acesteia la domiciliul său din Ungaria, conform adresei pe care a indicat-o atât apărătorului în cauză, cât și Primarului com. M cu ocazia emiterii notificării în cauză. În urma citării acesteia potrivit dispozițiilor legale în străinătate, s-a reținut că pe dovada recepționării acestei citații persoana însărcinată cu procedura de comunicare a actelor judiciare în cauză a făcut mențiunea că aceasta s-a mutat la o altă adresă ("/"-fila nr.29 verso). În acest context, potrivit disp.art.98 Cod de procedură civilă, dispoziție normativă incidentă în speță conform legii aplicabile în cauză, neaducerea la cunoștința instanței de judecată a schimbării de domiciliu realizată în cursul judecății se sancționează cu neluarea în seamă de către instanța de judecată a acestei schimbări de domiciliu, cu consecința juridică a considerării procedurii de citare ca fiind legal îndeplinită la vechea adresă comunicată instanței de judecată.
Împotrivasentinței reclamanta a declarat apel, solicitând modificarea acesteia în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost aceasta formulată.
Analizând actele și lucrările de la dosar, instanța constată că deși s-au acordat mai multe termene reclamantei, și în fata instanței de fond și în fața instanței de apel, aceasta nu a înțeles să depună actele necesare stabilirii dreptului pe care îl pretinde.
Astfel, la dosarul cauzei, deși s-a solicitat de mai multe ori, nu există dovada dreptului de proprietate al tatălui reclamantei asupra imobilului indicat în acțiune, nedepunându-se nici măcar un extras de carte funciară. Nu s-au depus acte de stare civilă din care să rezulte că reclamanta este fiica persoanei pe care o indică în calitate de proprietar al imobilului, nu s-a făcut dovada că imobilul a fost preluat sau nu, și nici care este situația juridică a imobilului în prezent.
În lipsa acestor acte, în mod corect instanța de fond a respins acțiunea ca neîntemeiată, soluția urmând a fi confirmată de instanța de apel, în temeiul art. 296 cod procedură civilă.
Constată că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat apelul civil declarat de apelanta reclamantă, domiciliată în S M,Str. -, nr. 2,. 5, județ S M în contradictoriu cu intimatul pârât PRIMARUL COMUNEI M, județul S M împotriva sentinței civile nr. 1231/D din 16 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Satu Mare pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
DEFINITIVĂ.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 7 mai 2008.
Președinte, Judecător, Grefier,
- - - - - -
Red dcz
27.05.2008
Jud fond
Dact IC
4 ex/30.05 2008
Pt conf 2 com/
Președinte:Dana CiganJudecători:Dana Cigan, Maria Galeș
