Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 87/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZI A CIVILĂ NR.87/
Ședința publică din 03 aprilie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Corina Pincu Ifrim judecător
JUDECĂTOR 2: Florinița Ciorăscu
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, apelul civil declarat de reclamanta, domiciliată în Câmpulung,-, județul A, împotriva sentinței civile nr.15 din 22 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimați fiind pârâții PRIMARUL MUNICIPIULUI CÂMPULUNG pentru MUNICIPIUL CÂMPULUNG.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns procurator pentru apelanta-reclamantă, în baza procurii judiciare autentificată sub nr.126/27 martie 2007, lipsind intimații-pârâți Primarul Municipiului Câmpulung și Municipiul Câmpulung, prin Primar.
Procedura legal îndeplinită.
Apelul este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Procurator, având cuvântul pentru apelanta-reclamantă, precizează că nu mai are cereri de formulat în cauză.
Curtea constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra lui.
Procurator, având cuvântul pentru apelanta-reclamantă, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat în scris, în ce privește compensarea despăgubirilor.
CURTEA
Deliberând, în condițiile art.256 Cod procedură civilă, asupra apelului de față;
Constată că, prin sentința civilă nr.15 din 22 ianuarie 2008, Tribunalul Argeș, admițând în parte contestația formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții Primarul Municipiului Câmpulung, pentru Municipiu, precum și instituția Primăriei, a modificat în parte Dispoziția nr.452 din 15 decembrie 2006, Primarului Municipiului Câmpulung și a constatat că reclamanta este îndreptățită a i se restitui, în natură, 908 mp. situați în str.- nr.12 din Câmpulung, identificat potrivit expertizei cauzei, în loc de 704,13 mp. cât inițial se recunoscuse prin decizia atacată, dar și la restituirea în natură a camerelor și dependințelor aferente, situate la parterul și etajul construcției aflată pe același amplasament, identificate în expertiza și evidențiate cu culoarea, sub condiția respectării drepturilor prevăzute de lege în favoarea chiriașilor și sub condiția rambursării în cuantum actualizat cu indicele de inflație a despăgubirilor în sumă de 56.709.660 lei vechi, primite în condițiile Legii nr.112/1995. S-a mai constatat și îndreptățirea reclamantei de a primi despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv și pentru clădirea de 168 mp. și respectiv anexele de 70,38mp. demolate, menținându-se în rest dispoziția.
În motivare, instanța a reținut că, în fapt, prin decizia atacată, Primarul Municipiului Câmpulung a dispus restituirea către reclamantă numai a 704,13 mp. reprezentând curtea și grădina imobilului din str.- nr.12, a spațiului comercial d e 51,05 mp. și a anexei de 25,18 mp. respingând notificarea privind utilajele și instalațiile existente în imobil la data naționalizării ca urmare a inexistenței lor fizice la data apariției Legii nr.10/2001.
Anterior, prin hotărârea nr.11/2004, Consiliul Local al Municipiului Câmpulung, în scopul restituirii către reclamantă în aplicarea dispozițiilor Legii nr.10/2001, scosese, din domeniul public, imobilul teren de 678,95 mp. și spațiul comercial, cu menționarea că restituirea se va face prin dispoziția primarului cu respectarea accesului chiriașilor la apartamentele din restul imobilului.
Pe de altă parte, expertizele dispuse în cauză au identificat terenul, așa cum a fost el înscris în actul de vânzare-cumpărare transcris, ca având suprafața de 908 mp. din care liberă de construcții și amenajări de utilitate publică este suprafața de 704 mp. pentru care s-a și emis decizia atacată, cu precizarea că, 90mp.identificați și ei în teren, sunt necesari pentru asigurarea accesului chiriașilor de la apartamentele rămase în proprietatea statului.
Față de dispozițiile art.9 și 18 din Legea nr.10/2001, instanța a constatat că reclamanta este îndreptățită la restituirea în natură a întregului imobil, el fiind rămas în proprietatea statului și nefăcând obiectul vreunei înstrăinări săvârșite cu respectarea dispozițiilor legale, așa încât, în baza art.26 alin.3 din Legea nr.10/2001, a fost admisă cererea de restituire a întregului teren, precum și a părților din imobil locuite de chiriași ai statului, impunându-se, în același timp, reclamantei, obligațiile prevăzute de aceeași lege, în sensul respectării drepturilor chiriașilor și rambursării despăgubirilor primite în condițiile Legii nr.112/1995.
În aplicarea art.18 lit.b din aceeași lege, pentru părțile de imobil inexistente la data intrării în vigoare a legii, s-a stabilit că reclamanta este îndreptățită a primi despăgubiri, preluarea făcându-se în mod abuziv pentru corpul de clădire cu suprafața de 168mp.și anexele cu suprafața de 70,38mp. cuantificarea despăgubirilor rămânând a fi făcută în procedura prevăzută imperativ de Legea nr.247/2005, obiect al judecății fiind o dispoziție dată de primar după apariția acestei legi.
Împotriva sentinței, în termen, a declarat apel reclamanta, criticând-o pentru greșita neaplicare a legii în ceea ce privește operarea compensării prevăzute de dispozițiile art.22 alin.1 din Legea nr.247/2005, în Titlul VII, și obligarea la rambursarea numai a diferenței de valoare.
Curtea, examinând sentința prin prisma criticii de nelegalitate adusă, constată că apelul este nefondat.
Astfel, potrivit textului invocat de către apelantă, în cazul în care statul și persoanele îndreptățite au obligații reciproce de plată și, respectiv, de restituire a unor despăgubiri rezultate din aplicarea Legii nr.112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuință, trecute în proprietatea statului, cu modificările ulterioare, ori a altor acte normative anterioare prin care s-au acordat despăgubiri și, respectiv, a Legii nr.10/2001, privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, la cererea persoanei îndreptățite, prin decizia Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, se va dispune compensarea acestora.
Textul nu suportă discuții, cea care dispune compensarea fiind în mod expres indicată de către legiuitor a fi Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Aceasta este instituția căreia, potrivit noilor norme edictate pentru îmbunătățirea aplicării Legii nr.10/2001 îi revine sarcina ca, printr-un organism de experți specializați, să procedeze la evaluarea bunurilor pentru care se stabilește îndreptățirea la primirea despăgubirilor.
Decizia atacată este una pronunțată după intrarea în vigoare a acestor dispoziții, deci întreaga procedură urmează competențele și cerințele prevăzute de acestea.
Ca atare, compensarea nu va putea opera decât după stabilirea valorilor despăgubirilor în condițiile legii speciale, atunci când urmează a se face și stabilirea valorilor actualizate de restituit de către persoana îndreptățită la despăgubiri.
Cum se poate observa, instanța de fond nu putea stabili care este diferența de valoare ce rămâne de plătit, iar simpla menționare în dispozitivul său a obligației de operare a compensării, era una superfluă, ea fiind cuprinsă în lege, motiv pentru care nu mai trebuie instituită o nouă obligație în sarcina comisiei, în acest sens.
Doar în măsura în care comisia refuză ca, la cererea părții, să opereze compensarea, aceasta din urmă are la îndemână mijloacele legale pentru realizarea dreptului său, apelând la protecția jurisdicțională.
De aceea, urmează a se constata că nu există, sub acest aspect, vreo greșeală în aplicarea legii, din partea primei instanțe de fond, așa încât, potrivit art.296 Cod procedură civilă, apelul urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul civil declarat de reclamanta, domiciliată în Câmpulung,-, județul A, împotriva sentinței civile nr.15 din 22 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimați fiind pârâții PRIMARUL MUNICIPIULUI CÂMPULUNG pentru MUNICIPIUL CÂMPULUNG.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 3 aprilie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
-,
Red./8.04.2008
GM/5 ex.Grefier,
Jud.fond:
Președinte:Corina Pincu IfrimJudecători:Corina Pincu Ifrim, Florinița Ciorăscu
