Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 87/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Legea 10/2001 -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA Nr. 87
Ședința publică din 3 iunie 2009
PREȘEDINTE: Surdu Oana
JUDECĂTOR 2: Plăcintă Dochița
Grefier - -
Pe rol, judecarea apelului declarat de reclamanta cu domiciliul ales la Cabinetului de avocatură " " cu sediul în orașul Câmpina,-, județul P, împotriva sentinței civile nr. 478 din 10 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-.
La apelul nominal au lipsit reclamant-apelanta și reprezentantul pârât-intimatei Primăria Municipiului V-D,
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, instanța a constatat că pârât-intimata Primăria Municipiului V-D a depus la dosar întâmpinare în dublu exemplar.
Instanța, constatând apelul în stare de judecată, față de împrejurarea că ambele părți au solicitat judecarea în lipsă, a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra apelului de față, constată că prin dispoziția nr. 50 din 23 ianuarie 2008 emisă de Primarul Municipiului V-D, s- respins notificarea nr. 75/2002/N formulată de către în temeiul Legii nr. 10/2001, cu motivarea că aceasta nu a fost depusă în termenul prevăzut de art. 22 din actul normativ citat, cu modificările și completările ulterioare.
Împotriva acestei dispoziții a formulat contestație notificatoarea, adresată Tribunalului Suceava și înregistrată sub nr. 1212/86/10 martie 2008, solicitând, ca prin hotărârea ce se va pronunța, în contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului V-D, admiterea acesteia cu consecința desființării dispoziției atacate și obligării pârâtului la emiterea unei noi dispoziții prin care să se realizeze o rezolvare pe fond a cererii de restituire, în condițiile prevăzute de Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, contestatoarea arătat, în esență, că în mod cu totul greșit s-a apreciat că notificarea adresată pârâtului s-a făcut în afara termenului prevăzut de art. 22 din Legea nr. 10/2001, în condițiile în care aceasta a fost depusă la data de 14 februarie 2002, prin executorul judecătoresc după cum rezultă din conținutul unei adeverințe emisă în acest sens, astfel încât se impunea examinarea pe fond a notificării.
Pârâtul s-a opus contestației, solicitând respingerea acesteia ca nefondată, motivat de faptul că excepția tardivității notificării a fost corect și legal reținută prin dispoziția atacată, față de împrejurarea că notificarea a fost depusă la executorul judecătoresc la data de 20 februarie 2002 și înaintată primăriei la 21 februarie 2002, cu depășirea termenului de decădere prevăzut de art. 22 alin. 1 din Legea nr. 10/2001, prelungit prin acte normative succesive până la data limită de 14 februarie 2002.
Prin sentința civilă nr. 478 din 10 martie 2009, Tribunalul Suceava - Secția civilă respins, ca nefondată, contestația.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, în esență, că în cauză fost respectat termenul imperativ prevăzut de art. 22 alin. 1 din Legea nr. 10/2001 pentru depunerea notificării și că, pe fondul pretențiilor solicitate, contestatoarea nu a făcut dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 2 și 3 din Legea nr. 10/2001, în vederea restituirii imobilului pretins fi preluat abuziv de către stat, deși sarcina probei revenea acesteia, astfel încât soluția care se impune este aceea de menținere a dispoziției de respingere notificării, cu substituirea motivării.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel contestatoarea, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de apel contestatoarea a arătat, în esență, că hotărârea tribunalului este lovită, parțial, de nulitate absolută, față de încălcarea flagrantă a principiilor ce guvernează procesul civil, referitoare la dreptul la apărare, disponibilitatea părților litigante asupra cadrului procesual, oralitatea și contradictorialitatea dezbaterilor, în condițiile în care, prin contestația formulată investit instanța de judecată exclusiv cu verificarea legalității reținerii excepției de tardivitate a notificării, iar nu a îndreptățirii sale la restituire, care de altfel nu a fost contestată de pârât, prin întâmpinarea formulată în cauză și este pe deplin dovedită.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței atacate prin prisma actelor și lucrărilor dosarului și a motivelor invocate, Curtea constată că apelul este întemeiat pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 129 alin. final din Codul d e procedură civilă, " în toate cazurile, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății ".
Textul legal citat, consacră în termeni imperativi, de strictă interpretare și aplicare, regula nedepășirii de către instanța de judecată a limitelor investirii sale, determinate prin cererea de chemare în judecată, neputând hotărî decât asupra a ceea ce formează obiectul acestei cereri, prin soluționarea tuturor pretențiilor cu judecarea cărora a fost investită, respectiv în contradictoriu cu toate părțile implicate în conflictul judiciar.
Altfel spus, în materie civilă se impune principiul disponibilității părților - ce lasă la libera lor apreciere fixarea cadrului procesual și a limitelor cererii inclusiv cu privire la persoanele cu care înțeleg să-și dispute obiectul procesului - astfel încât, o modificare a cererii de chemare în judecată, respectiv a unuia din elementele prevăzute de art. 112 pct. 1 din Codul d e procedură civilă, din oficiu, pesta voința acestora, este esențialmente nelegală și nu poate fi justificată în baza principiului rolului activ al judecătorului prevăzut de art. 129 din Codul d e procedură civilă, care presupune doar folosirea unor mijloace legale pentru aflarea adevărului judiciar, în limitele legii și în cadrul juridic prestabilit; ajutorul activ acordat părților în apărarea drepturilor și intereselor legitime nu echivalează cu substituirea instanței în poziția procesuală acestora și trebuie înțeles în contextul asigurării unui echilibru cu principiile disponibilității și contradictorialității procesului civil, în general, unul al intereselor private.
Față de cele ce preced, contestarea de către notificatoare dispoziției emisă în aplicarea prevederilor Legii nr. 10/2001, de pârâtul primarul municipiului V-D, care a analizat și statuat, exclusiv asupra împrejurării încălcării prevederilor art. 22 alin. 1 din actul normativ citat, referitoare la termenul în care persoanele ce se pretind îndreptățite la restituire pot notifica entitățile desemnate în acest sens potrivit legii speciale, impunea pentru instanța de judecată - sesizată potrivit art. 26 alin. 3 din Legea nr. 10/2001 - îndreptățirea și obligația verificării, strict în aceleași limite trasate în procedura prealabilă sesizării, a legalității și temeiniciei excepției tardivității notificării și nu a fondului pretențiilor invocate prin notificarea formulată, rămas necenzurat, cu încălcarea principiului disponibilității. Pe de altă parte, este de observat că întreg probatoriul administrat în fața primei instanțe se circumscrie legalității și temeiniciei excepției de tardivitate, fără ca tribunalul să procedeze la punerea în discuția părților a chestiunilor vizând fondul notificării și cu privire la care acestea să fi produs dovezile necesare, astfel încât, pronunțând o soluție de respingere a contestației respectiv, de menținere a dispoziției, pe considerente care înlătură excepția tardivității notificării, dar și temeinicia acesteia din urmă, tribunalul a pronunțat o hotărâre cu încălcarea principiilor contradictorialității și al dreptului la apărare, sancționată cu nulitatea, în condițiile art. 105 alin. 2 din Codul d procedură civilă, vătămarea contestatoarei - apelante (constând în respingerea pretențiilor și în privarea de o cale da atac, cu încălcarea principiului dublului grad de jurisdicție) neputând fi altfel înlăturată.
Cu privire la excepția pusă în discuție, se reține că apelanta a adresat, în conformitate cu prevederile art. 22 alin. 1-3 din Legea nr. 10/2001, o notificare pârâtului primarul municipiului V-D (fila 17 dosar fond), datată 14 februarie 2002, prin intermediul executorului judecătoresc de pe lângă Judecătoria Vatra -D, în a cărei circumscripție teritorială se află imobilele ce se solicită a fi restituite, împrejurare confirmată și prin adeverința nr. 189 din 20 februarie 2008 emisă de Biroul Executorului Judecătoresc " " - V-D, județul S (fila 6 dosar fond), cât și de copia registrului de intrări - ieșiri al acestuia din urmă (fila 67 dosar fond), înscrisuri care, având caracter oficial, fac dovada veridicității conținutului acestora până la înscrierea în fals.
Cum data depunerii notificării - 14 februarie 2002, coincide cu termenul limită prevăzut prin dispozițiile imperative ale art. 22 alin. 1 din Legea nr. 10/2001, astfel cum a fost prelungit prin acte normative succesive, incidența excepției tardivității a fost reținută nelegal de entitatea notificată, fiind lipsită de relevanță sub acest aspect, împrejurarea că notificarea a fost înaintată efectiv pârâtului ulterior acestei date, în conformitate cu prevederile art. 22 alin. 4 din același act normativ, cum corect a reținut și tribunalul în considerentele sentinței apelate.
În considerarea celor ce preced, Curtea, în temeiul art. 297 alin. 2 din Codul d procedură civilă, va admite apelul, cu consecința admiterii contestației astfel cum a fost formulată, în sensul desființării dispoziției atacate și obligării pârâtului la emiterea unei noi dispoziții prin care să se procedeze la soluționarea fondului cererii de restituire, obiect al notificării nr. 75/2002.
Văzând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată,
Pentru aceste motive,
În numele Legii
DECIDE:
Admite apelul declarat de reclamanta cu domiciliul ales la Cabinetului de avocatură " " cu sediul în orașul Câmpina,-, județul P, împotriva sentinței civile nr. 478 din 10 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-.
Schimbă sentința atacată, în sensul că admite acțiunea formulată de contestatoarea, prin avocat - municipiul T,-,. 5, județul T, în contradictoriu cu intimata Primăria Municipiului V-D - prin primar.
Desființează dispoziția nr. 50 din 23 ianuarie 2008 Primarului municipiului V-
Obligă pârâtul să emită o nouă dispoziție, de soluționare în fond a notificării reclamantei, nr. 75/2002.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 3 iunie 2009.
Președinte, Judecător, Grefier,
Red.
Jud. fond:
Tehnored. Sb.
Ex. 4/03.07.2009
Președinte:Surdu OanaJudecători:Surdu Oana, Plăcintă Dochița
