Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 9/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
- Secția civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie
DECIZIA CIVILĂ NR.9/ApDosar nr.-
Ședința publică din data de:-7 Februarie 2008
PREȘEDINTE: Ligia Vâlcu- -- JUDECĂTOR 2: Camelia Juravschi
-- -- președinte secție civilă
-- -- grefier
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de către pârâtulPrimarul Municipiului Sf., împotriva Sentinței civile nr.1321/F din data de 13 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul civil nr.-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă avocat ( Baroul Covasna ) pentru intimații reclamanți și, lipsă fiind reprezentantul apelantului pârât Primarul Municipiului Sf.
Procedură îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Reprezentantul intimaților reclamanți depune la dosar împuternicire avocațială și copie chitanță reprezentând cuantumul onorariului avocațial și arată că nu mai are alte cereri prealabile de formulat, probe de administrat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului declarat de pârâtul Primarul Municipiului Sf.
Avocat pentru intimații reclamanți și solicită respingerea ca neîntemeiat a prezentului apel și menținerea ca temeinică și legală a sentinței atacate, cu cheltuieli de judecată.
În susținerea solicitării sale de respingere a apelului, invocă împrejurările că Statul a preluat abuziv imobilul în litigiu, că intimații reclamanți sunt cumpărători de bună credință, care au cumpărat imobilul în litigiu în baza unui contract de vânzare-cumpărare perfect legal, în regim de Carte Funciară, și subliniază că la momentul cumpărării imobilului, în CF nu figura înscrisă nici un fel de sarcină cu privire la acesta.
Mai arată că încă din 1940, antecesorul intimaților reclamanți avea calitatea de refugiat în și din anul 1945 și până la data decesului său, a solicitat constant acest teren și casa.
Cu privire la Hotărârea invocată în apel, din anul 1945, prin care se susține că antecesorul intimaților reclamanți nu ar fi construit casă pe terenul în litigiu, în termenul legal prevăzut la acel moment, nu este susținută de probe, preluarea imobilului de către Stat fiind evident abuzivă;mai mult, ulterior notificării intimaților reclamanți cu privire la acest teren, statul a eliberat autorizații de construcție altor persoane pe același teren.
Pentru aceste considerente, solicită respingerea prezentului apel și menținerea ca temeinică și legală a sentinței atacate, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Constată că, prin Sentința civilă nr.1321/2007, Tribunalul Covasnaa admis acțiunea formulată de reclamanții și, în contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului Sf.G și, în consecință, a anulat Dispoziția nr.1540 din data de 15.06.2007, emisă de autoritatea pârâtă.
A obligat Primarul Municipiului Sf.G să procedeze la emiterea unei noi dispoziții, prin care să facă propuneri pentru acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, respectiv despăgubiri, cu aplicarea dispozițiilor Titlului VII din Legea nr.247/2005, pentru imobilul identificat în 2474 Sf.G, nr.top.2016 în suprafață de 1440 mp.
În considerentele acestei hotărâri, se menționează că, prin Dispoziția nr. 1540 din 15.06.2007, emisă de Primarul mun. Sf. G( 4), s-a respins ca inadmisibilă notificarea nr. 61 din 22.06.2001 depusă de petenta, născută, decedată la data de 8.07.2005. S-a considerat că preluarea de către Statul Român a imobilului din CF 2474, nr. top 2016 în suprafață de 1.440 mp. a fost legitimă, conform sentinței civile nr. 496/1954. Acest titlu nu intră în domeniul de reglementare a 10/2001, republicată pe de o parte iar pe de altă parte nu sunt îndeplinite nici condițiile prevăzute de art. 2 din lege privind caracterul de imobil preluat în mod abuziv.
Din foaia de posesiune a 2474, nr. top 2016, rezultă că imobilul"loc de casă" a trecut în stăpânirea Statului Român cu drept de folosință în favoarea Sfatului Popular al orașului Sf. G, la data de 17 noiembrie 1956, în baza sentinței civile nr. 496/1954 de la proprietarul, (21).
Dreptul de proprietate asupra acestui imobil a fost dobândit, conform contractului de vânzare cumpărare, înregistrat cu nr. 3775 din 15.09.1938 de la numitul (7-9), intabulat în CF 2474, nr.top 2016, potrivit încheierii din 5.09.1938 (10).
În prezența acestui act juridic de cumpărare, sentința civilă nr. 496/1954(20), de declarare a Statului Român ca proprietar, pronunțată în temeiul prevederilor art. 14 alin. 5 din Legea pentru reforma agrară din, invocată în actul atacat nu poate constitui un titlu valabil de preluare a terenului.
Din cuprinsul hotărârii, se poate observa că, a părăsit localitatea Sf. G, stabilindu-se cu domiciliul într-un loc necunoscut, ceea ce conduce spre concluzia că imobilul a fost abandonat.
Trimiterea la dispozițiile art. 14 alin. 5 din Legea pentru Reforma agrară din Transilvania, și M din 30 iulie 1921, publicată în Monitorul Oficial nr. 93 din aceiași dată, este fără suport faptic, întrucât cum se poate observa, prin acest text normativ sunt vizate numai persoanele împroprietărite sub imperiul acestui act normativ, or autorul reclamanților, fost șef al serviciului financiar din cadrul Primăriei Sf. G ( 12), nu s-a încadrat în această categorie, fiind proprietar prin cumpărare, deși s-a reținut în hotărâre faptul că a fost pus în posesie în anul 1941.
Hotărârea în cauză, reprezintă o manifestare unilaterală de voință a Statului Român reprezentat de autoritățile locale ale orașului Sf. G, fiind dată și cu nesocotirea dispozițiilor art. 481 Cod civil, conform căruia nimeni nu poate fi silit a-și ceda proprietatea decât pentru cauză de utilitate publică și numai cu plata unei echitabile și prealabile despăgubiri.
Conform art. 2 alin.1 lit. i din 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, prin imobile preluate abuziv se înțeleg și imobilele preluate fără titlu valabil sau fără respectarea dispozițiilor legale în vigoare la data preluării.
Legea nu definește noțiunea de măsură abuzivă, însă în situația juridică din speță fiind vorba de o preluare, independentă de voința proprietarului, nu poate fi calificată altfel decât abuzivă.
Susținerea că imobilul a trecut la stat, conform hotărârii amintite și că nu intră sub incidența 10/2001, nefiind întrunite cerințele art. 2 din această lege, este absolut eronată, aspectele reținute prin sentința nr.496/1954 nu au legătură cu terenul dobândit prin cumpărare, echivalând cu o renaționalizare. Astfel, respingerea notificării reclamanților, moștenitori, fiul și, soț a fostei, decedată la data de 8.07.2005, fiica autorului, apare fără fundament juridic(38).
În acest context, instanța având în vedere dispozițiile art. 10 alin. (6) din 10/2001, republicată și conform prevederilor 247/2005, privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, prin care s-a creat o situație tranzitorie de aplicare a 10/2001, unor situații juridice nedefinitive, se va dispune obligarea intimatului la emiterea unei noi dispoziții prin care să facă propuneri Comisiei Centrale pentru Acordarea Despăgubirilor pentru măsuri reparatorii prin echivalent sub forma despăgubirilor bănești cu aplicarea Titlului VII din această lege pentru imobilul teren, identificat în CF 2474 Sf. G, nr. top 2016 în suprafață de 1440 mp.
Împotriva acestei sentințe, a declarat apel Primarul municipiului Sf.G, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, întrucât pierderea dreptului de proprietate de către antecesorul notificatoarei nu a fost efectul unei preluări abuzive, exproprieri sau naționalizări, ci s-a datorat neîndeplinirii condiției rezolutorii prevăzute de art.14 din Decretul nr.3610/1921, potrivit căruia: "cei împărtășiți cu astfel de loturi, sunt obligați a începe zidirea în cel mult 5 ani de la intrarea în posesie, altfel vor pierde loturile și plățile făcute".
Prin Sentința civilă nr.496/1954 definitivă, a Tribunalului Popular Raional Sf.G, s-a constatat că nici până în anul 1954, casa de locuit nu s-a construit, terenul fiind folosit ca arătură și, în consecință, sunt aplicabile prevederile art.14, alin.5 din Decretul nr.3610/1921 privind aprobarea Legii pentru Reforma agrară din Transilvania, și M, fapt pentru care numitul pierde dreptul de proprietate dobândit sub condiția construirii unei case de locuit.
Ca urmare, instanța judecătorească a constatat dreptul de proprietate al Statului Român asupra terenului în cauză, dreptul de folosință fiind atribuit în favoarea Sfatului Popular al orașului Sf.
Acea sentință rămasă irevocabilă prin neexercitarea căilor de atac, a constituit titlu valabil de preluare.
Prin urmare, notificarea a fost corect soluționată și se impunea respingerea contestației.
Apelul este nefondat.
contestatorului a dobândit imobilul printr-un titlu translativ de proprietate, materializat în contractul de vânzare-cumpărare autentic încheiat la data de 13 august 1938 și înscris în CF la 5 septembrie 1938.
Potrivit dispozițiilor art.1171 - art.1174 Cod civil, înscrisurile autentice se bucură de o prezumție de validitate, sunt opozabile erga omnes, făcând credință până la înscrierea în fals.
Față de cele mai sus expuse, se constată că Sentința civilă nr.496/1954 a Tribunalului Popular Raional Sf.G, a făcut greșit aplicarea Decretului 3610/1921, privind reforma agrară, dat fiind că modul de dobândire este vânzarea-cumpărare și nicidecum împroprietărirea.
Așa cum se constată în hotărârea apelată, pierderea dreptului de proprietate nu s-a datorat neîndeplinirii condiției rezolutorii prevăzute de art.14 al Decretului privind reforma agrară, acesta nefiind aplicabil proprietarului imobilului, care în realitate, fusese evacuat ca urmare a de la Viena.
Prin urmare, în speță, își găsește aplicarea art.2, alin.1, lit.i din Legea nr.10/2001, care clarifică înțelesul sintagmei "imobil preluat abuziv" în cele două modalități, statuând totodată competența entității învestite cu soluționarea notificării de a clarifica împrejurarea că preluarea s-a făcut fără titlu valabil, fără a mai fi necesară parcurgerea altei proceduri ce ar implica preexistența unei hotărâri judecătorești, pronunțate în temeiul art.6 din Legea nr.213/1998.
În consecință, hotărârea atacată fiind legală, în temeiul art.296 Cod procedură civilă, apelul va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge apelul declarat de pârâtul Primarul Municipiului Sf.G, împotriva Sentinței civile nr.1321/2007 a Tribunalului Covasna.
Obligă apelantul să achite intimaților 1000 RON, cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi:- 07 Februarie 2008.
Președinte, JUDECĂTOR 3: Alina Poschină
- - - -
Grefier,
- -
Red.:-/18.02.2008
Dact.:-/5 ex.
Jud.fond:-
Președinte:Ligia VâlcuJudecători:Ligia Vâlcu, Camelia Juravschi, Alina Poschină
