Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 94/2008. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
Decizie nr. 94/
Ședința publică din 03 2008
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
Grefier -
Pe rol pronunțarea asupra apelului declarat de pârâtul Primăria orașului, cu sediul în,-, județul M, împotriva sentinței civile nr.238 din 18 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș, în dosarul nr- (număr în format vechi 5419/2007).
In lipsa părților.
Procedura completă.
dezbaterilor și susținerile reclamanților au fost consemnate în încheierea ședinței publice din 19 noiembrie 2008, care face parte integrantă din prezenta când s-a amânat pronunțarea pe data de 26 noiembrie 2008, iar apoi pe data de azi când în urma deliberării s-a pronunțat prezenta decizie.
CURTEA,
Prin Decizia nr.7927/06.10.2006 pronunțată în dosarul nr-, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală, a admis recursul formulat de reclamanții și - împotriva deciziei nr.464/A din 28.10.2005 a Curții de Apel Tg.M și a casat decizia în parte; a admis apelul acelorași reclamanți împotriva sentinței civile nr.500/30.03.2005 a Tribunalului Mureș; a desființat în parte sentința și a trimis cauza aceleiași instanțe, Tribunalul Mureș pentru rejudecarea cererii privind terenul.
Tribunalul Mureș și Curtea de Apel au reținut că imobilul construcție intră sub incidența Legii nr.10/2001, stabilindu-se măsuri reparatorii prin echivalent, considerând că terenul, pe care în parte se află construcția, face obiectul Legii nr.18/1991.
In speță s-a solicitat și restituirea în natură a terenului pe care se află și o parte a construcției care este sediul Primăriei orașului, juclMureș.
Înalta Curte de Casație și Justiție a considerat că s-a făcut o greșită apreciere a regimului juridic al terenului pentru care s-a reținut că cererea formulată este inadmisibilă. Terenurile cu construcții, situate în intravilan, preluate cu sau fără titlu valabil, astfel cum rezultă din interpretarea dispozițiilor art.34 din Legea nr.1/2000 și art.76 din Regulamentul de aplicare a Legii nr.18/1991, sunt supuse regimului reparator prevăzut de Legea nr.10/2001.
In cursul rejudecării cauzei nu a fost necesară administrarea de probe noi.
Prin contestația înregistrată la această instanță la data de 7 octombrie 2003 sub nr.6671, reclamantele, și au solicitat ca în contradictoriu cu pârâta Primăria comunei, să se dispună modificarea dispoziției nr.1014/2003 emisă de Primarul com. în sensul restituirii în natură a terenului liber, neafectat de construcții și acordarea de despăgubiri constând în contravaloarea construcțiilor demolate și contravaloarea j terenului care nu poate fi restituit în natură.
In motivele contestației, reclamantele au arătat că sunt moștenitoarei ultimului proprietar tabular - defunctul - în calitate de fiice și soție supraviețuitoare. Reclamantele susțin că dispoziția emisă de Primarul comune este nelegală și netemeinică, întrucât s-au acordat doar despăgubiri, fără a comunica faptul dacă oferta cuprinde atât teren cât și construcții. Se susține oferta cuprinsă în dispoziția atacată este inferioară valorii reale a imobilului, unde îa prezent se află sediul Primăriei, Postul de Poliție și Postul de Jandarmi, și că există o suprafață de teren liberă, fiind posibilă restituirea în natură a acestuia.
Reclamantele au solicitat a se admite ca probe, efectuarea de expertize tehnice în specialitatea construcții și topo.
La contestație au fost anexate, în copie, următoarele înscrisuri: dispoziția atacată, notificarea trimisă în temeiul Legii 10/2001 și un plan construcțiilor naționalizate, în prezent demolate.
Pârâta Primăria comunei, prin primar și secretar, a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației formulate. Se arată că imobilul construcție a fost demolat în totalitate, cu ani în urmă, neexistând la arhiva primăriei documente legate de acele construcții. Se mai arată că pe suprafața de teren revendicată, se află în prezent sediul administrativ al Primăriei orașului, al Postului de Poliție și al Postului de Jandarmi, împreună cu mai multe anexe și căi de acces, astfel că nu există nici o suprafață de teren care să poată fi restituită în natură, fără a afecta funcțional construcțiile existente.
Pentru aceste motive, pârâta a susținut că dispoziția emisă în baza Legii 10/2001 este legală, aceasta cuprinzând oferta de despăgubiri. S-a mai arătat prin întâmpinare că propunerea de despăgubiri este doar estimativă, în cauză neefectuându-se nicio expertiză tehnică de specialitate.
Pârâta a depus la dosarul cauzei actele care au stat k baza emiterii dispoziției atacate.
Față de obiectul cauzei și de susținerile reclamantelor referitoare la faptul că despăgubirile oferite nu ar avea un caracter rezonabil, și la faptul că ar exista teren liber ce ar putea fi restituit în natură, instanța a admis cererea de efectuare a expertizelor tehnice specialitatea topo și construcții.
Totodată, pentru clarificarea existenței și componenței construcțiilor ce au fost preluate de Statul Român de la antecesorul reclamantelor și demolate, instanța a admis proba cu martori, solicitată de reclamante.
Prin sentința civilă nr.238/18.02.2008 Tribunalul Mureșa admis, în parte, contestația formulată de reclamantele -, și, în contradictoriu cu Primăria orașului, prin Primarul orașului, jud.M și, în consecință:
A anulat dispoziția nr.1014/21.08.2003 emisă de Primarul orașului și a acordat despăgubiri pentru construcțiile demolate - CF 785, nr.top.1415/ 1 - în sumă de 138.400 lei (Ron), calculate la valoarea actuală de circulație conform raportului de expertiză în construcții întocmit de expert (filele 96 - 111 dosar), care face parte integrantă din prezenta, despăgubiri care vor fi actualizate la data plății în funcție de indicele de inflație.
A obligat pârâtul la restituirea în natură a suprafeței de 1183 mp înscris în CF nr.785, nr.top. 14151, potrivit variantei 3 din raportul de expertiză tehnică întocmit de expertul ( filele 132 - 141 dosar), variantă care se află la fila 138 din dosar și care face parte din prezenta.
A respins cererea de restituire în natură a suprafeței de 75 mp, înscrisă în CF nr.785, nr.top.1415/1, suprafață ocupată de o parte a clădirii sediului Primăriei.
A obligat pârâta la plata în favoarea reclamantelor a sumei de 6000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul Mureșa reținut următoarele:
Prin dispoziția nr.1014 din 21 august 2003 emisă de Primarul, s-a respins cererea reclamantelor de restituire în natură a imobilului în litigiu, cu motivarea că restituirea în natură a terenului nu este posibilă, fiind ocupat cu o clădire nouă și cu căile de acces la acea clădire, iar construcțiile naționalizate au fost în întregime demolate. Prin dispoziția atacată, se oferă reclamantelor despăgubiri bănești în sumă de 124.000.000 lei, ca fiind conforme cu valoarea imobilului, însă din cuprinsul dispoziției atacate nu a reieșit în baza căror documente s-a apreciat acea valoare a despăgubirilor.
De altfel, nu a reieșit nici cât anume din aceste despăgubiri reprezintă valoarea de circulație a construcțiilor demolate, și cât anume valoarea terenului.
Însă din cele analizate instanța a constatat că reclamantele în calitate de moștenitoare a fostului proprietar tabular, sunt îndreptățite conform prevederilor art.4 alin.2 din Legea 10/2001, la măsurile reparatorii prevăzute de actul normativ amintit, respectiv sunt îndreptățite la o despăgubire rezonabilă, echivalentă cu valoarea de circulație a imobilului.
Astfel, instanța a apreciat necesară verificarea susținerilor reclamantelor referitoare la cuantumul despăgubirilor oferite prin dispoziția emisă în temeiul Legii 10/2001, iar declarațiile martorilor coroborate cu concluziile raportului de expertiză tehnică specialitatea construcții întocmită de expert ing., reieșit că valoarea actuală de circulație a construcțiilor (casă și anexe) în componența avută înainte de demolare, este de 1.384.000.000 lei, deci, este evident, că oferta de despăgubiri cuprinsă în dispoziția atacată este cu mult mai mică decât valoarea de circulație a construcțiilor demolate.
Cu privire la teren, reclamantele au solicitat și restituirea terenului în suprafață de 1259 mp înscris în CF nr. 355, nr.top.1415 transcris în Cf nr.785, nr.top.1415/1.
In cauză s-a efectuat o expertiză tehnică, raportul de expertiză fiind întocmit și depus la dosar de expertul tehnic judiciar, din care s-a constatat că terenul revendicat are suprafața de 1258 mp și este înscris în CF nr.785, nr.top.1415/1, astfel, așa cum a menționat expertul - "Din suprafața de 1258 mp, prin construirea Primăriei s-a ocupat o suprafață de 75 mp, o cale de acces iar diferența constituie teren aflat în folosința Primăriei".
In anexa nr.3 a raportului expertul a întocmit schiță privind dezmembrarea imobilului în discuție, iar la nr.top.1415/1 apare și suprafața de 75 mp. ocupată de sediul Primăriei.
Referitor la suprafața liberă de teren ce se poate restitui, expertul a întocmit 3 variante, iar reclamantele au optat pentru varianta a 3 - a ( fila 138), situație în care nu este nevoie de mutare a construcțiilor.
Prin urmare, suprafața de 75 mp. fiind ocupată de o parte a clădirii sediului primăriei, reclamantelor li se va restitui în natură diferența de 1183 mp, în varianta solicitată, ținându-se cont de prevederile art.10 alin.2 din Legea nr.10/2001, care dispune restituirea în natură a părții de teren rămasă liberă în cazul edificării de noi construcții, autorizate.
Împotriva acestei hotărâri a formulat în termen legal apel pârâta Primăria orașului, care a solicitat admiterea apelului, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii contestației formulate de reclamante, inclusiv capătul de cerere privind obligarea la plata cheltuielilor de judecată și menținerea prevederilor Dispoziției nr.1014/2003 emisă de Primarul comunei.
În motivele de apel pârâta a arătat, în primul rând că solicită ca instanța să se pronunțate asupra excepției lipsei capacității și calității procesuale pasive a primăriei orașului.
Referitor la capacitatea procesuală pasivă în cauză a subliniat și următorul aspect: sentința civilă nr. 500/30.05.2005 pronunțată în dosarul nr. 6671/2003 al Tribunalului Mureș, instanța de fond, a admis, în parte, acțiunea reclamantelor împotriva pârâtei Primăria Orașului, în timp ce următoarele hotărâri judecătorești pronunțate în cauză, respectiv Decizia nr. 464/A/28.10.2005 a Curții de Apel Târgu -M, pronunțată în dosar nr. 825/2005/C având ca obiect apel, precum și Decizia nr. 7927/06.10.2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în dosar nr- având ca obiect recurs, conțin dispoziții referitoare la Consiliul Local, ca pârât, în rejudecarea cauzei - dosar nr- (5419/2007) s-a modificat din nou partea pârâtă, Primăria Orașului redevenind pârât, deși hotărârile judecătorești din apel și recurs nu îi sunt opozabile, atâta vreme cât ele au fost pronunțate împotriva altui pârât, respectiv Consiliul Local.
În al doilea rând, pe fondul cauzei, s-a considerat sentința civilă atacată netemeibnică și nelegală.
Prin articolul 2 al dispoziției s-a oferit acordarea de despăgubiri bănești prin echivalent pentru întregul imobil solicitat în baza Legii nr. 10/2001, în sumă de 124.000.000 lei vechi.
Împotriva acestei dispoziții a fost formulată de către reclamante contestație prin care se solicita, pe de o parte, restituirea în natură a terenului liber, neafectat de construcții, iar pe de altă parte, stabilirea pe baza unei expertize tehnice judiciare în construcții a valorii de înlocuire a imobilului teren și casă trecut în proprietatea statului.
Referitor la construcțiile demolate, prin sentința civilă atacată au fost acordate despăgubiri în sumă de 138.400 lei Ron, calculate la valoarea de circulație conform raportului de expertiză în construcții întocmit de expert, actualizate la data plății în funcție de indicele de inflație.
Nu au fost respectate prevederile art. 11 alin. 4 -8 din Legea nr. 10/200, care în situațiile prevăzute la alin. (2), (3) si (4), valoarea măsurilor reparatorii, în echivalent, se stabilește prin scăderea valorii actualizate a despăgubirilor primite pentru teren, respectiv pentru construcții, din valoarea corespunzătoare a părții din imobilul expropriat - teren și construcții - care nu se poate restitui în natură, stabilită potrivit alin. (5) si (6).
Astfel, pârâta face referire la faptul că din Adresa nr. 217/1961/R-I din 8 ianuarie 1962 Sfatului Popular al Raionului L, înscris depus la dosarul cauzei și din care rezultă faptul că numitul, antecesorul reclamantelor, a primit la data exproprierii, ca despăgubire pentru imobilele expropriate suma de 15.700 lei. În opinia sa, în temeiul prevederilor menționate, valoarea măsurilor reparatorii în echivalent trebuia stabilită prin scăderea valorii actualizate a despăgubirilor primite pentru imobilul expropriat, ori acest lucru nu a fost realizat, înscrisul menționat fiind ignorat de către instanța de fond. Valoarea acestor despăgubiri (respectiv partea stabilită pentru construcții) nu a fost actualizată și scăzută din valoarea la care a fost evaluată construcția demolată, așa cum ar fi trebuit să se procedeze în baza art. 11 alin. 7 din Legea nr. 10/2001.
Referitor la cuantumul cheltuielilor de judecată, stabilite în sarcina Primăriei orașului, respectiv 6.000 lei (în primă instanță și apel și în rejudecare) consideră că valoarea acestora este mult prea mare, deoarece acțiunea inițială a fost admisă în parte, în apel a fost casată de asemenea în parte, iar în rejudecare contestația formulată de reclamante a fost admisă doar în parte.
În drept, au fost invocate prevederile Codului civil, Legea nr.10/2001, HG nr.250/2007, Legea nr.215/2001 și cele ale Legii nr.213/1998.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de apel invocate în baza efectului devolutiv al apelului prev.de art.295 Cod pr.civilă, instanța constată că apelul declarat este fondat pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Primarului orașului, aceasta nu este primită de instanță, deoarece pârâta reprezintă unitatea administrativ-teritorială în justiție, în conformitate cu prevederile Legii nr.215/2001 și a Legii nr.10/2001.
Prin decizia civilă nr.7927/06.10.2006 pronunțată de ÎCCJ în dosarul nr-, împotriva sentinței civile nr.500/30.03.2005 pronunțată de Tribunalul Mureș - instanța supremă a stabilit că în prezenta cauză s-a făcut o greșită apreciere a regimului juridic al terenului, pentru care s-a reținut că cererea formulată este inadmisibilă.
Astfel, conform disp. art.34 din Legea nr.1/2000 și a prev. art.76 din Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr.18/1999, rezultă că nu intră în incidența Legii fondului judiciar ci vor fi supuse regimului reparator al Legii nr.10/2001, pentru terenurile cu construcții situate în intravilan preluate cu sau fără titlu valabil, de stat sau de alte persoane juridice, conform art.2 alin.1, art.6, art.10 și art.11 din Legea nr.10/2001.
Față de aceste prevederi, se deduce, că în prezentul litigiu s-a făcut o greșită aplicare a Legii nr.10/2001, art.8 în aprecierea incidenței, respectiv a legii fondului funciar asupra terenului în litigu.
După casare, sentința civilă nr.238/18.02.2008 pronunțată de Tribunalul Mureșa admis în parte contestația reclamantului, a anulat dispoziția nr.1014/21.08.2008 emisă de primarul comunei și a acordat despăgubiri pentru construcțiile demolate din CF 785 nr.top.1415/1, în cuantum de 138.400 lei (Ron) calculate la valoarea de circulație conform raportului de expertiză în construcții, despăgubiri ce au fost actualizate la data plății.
De asemenea a fost obligat pârâtul la restituirea în natură a suprafeței de 1183 mp înscris în CF nr.785 nr.top.1415/1, potrivit variantei nr.3 și a respins cererea de restituire în natură a suprafeței de 75 mp, suprafață ocupată de o parte cu clădirea sediului Primăriei.
Instanța de fond, în prezentul litigiu, nu a reținut înscrisul depus la dosar și anume: adresa nr.217/1961/R-I din 08.01.1962 a Sfatului Popular al Raionului L, din care rezultă că numitul, antecesorul reclamantelor, a primit la data exproprierii, ca despăgubiri pentru imobilul expropriat, suma de 15.700 lei.
În temeiul dispozițiilor prevederilor art.11 alin.4-8 din Legea nr.10/2001 în situațiile prev. la alin.2, 3 și 4 "valoarea măsurilor reparatorii, în echivalent, se stabilesc prin scăderea valorii actualizate a despăgubirilor primite pentru teren, respectiv pentru construcții, din valoarea corespunzătoare a părții din imobilul expropriat - teren și construcții - care nu poate fi restituită în natură.
Ținând cont de această prevedere expresă, respectiv Legea nr.10/2001, art.11 alin.7, este necesar ca din totalul despăgubirilor, respectiv cea stabilită pentru construcții, (actualizată), să se scadă din valoarea evaluată pentru construcția demolată.
În concluzie, în conformitate cu prev. art.12 din Legea nr.10/2001, restituirea în natură a terenului este condiționată de rambursarea unei sume reprezentând valoarea despăgubirilor primite de numitul antecesorul reclamantelor, cu adresa nr.217/1961/R-I/08.01.1961 a Statului Popular al Raionului L -, având în vedere că terenul este afectat unui uz sau interes public, respectiv de o utilitate publică - fapt pentru care a fost inclus în domeniul public.
Față de considerentele prezentate, instanța în temeiul art.296 Cod pr.civilă, urmează să admită, în parte, apelul pârâtei. Va schimba, în parte, hotărârea atacată, în sensul că din valoarea acordată, respectiv din 138.400 lei (Ron) se va scădea valoarea actualizată a despăgubirilor primite în 8 iunie 1962, (adresa nr.217/1961/R I), în cuantum de 15.700 lei, acordate antecesorului reclamantelor și va menține restul dispozițiilor hotărârii.
În cauză nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de de pârâtul Primăria orașului, cu sediul în,-, județul M, împotriva sentinței civile nr.238 din 18 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș, în dosarul nr-.
Schimbă, în parte, hotărârea atacată, în sensul că din despăgubirile civile acordate se va scădea valoarea actualizată a despăgubirilor primite în anul 1962 în cuantum de 15.700 lei.
Menține restul dispozițiilor hotărârii.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 03 2008.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, |
Grefier, |
Red.AV
Tehnored.CC/6 exp.
12.12.2008
Jd.fd.
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
