Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 99/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR-.

DECIZIA NR. 99

Ședința publică din data de 25 martie 2008.

PREȘEDINTE: Marin Eliza

JUDECĂTOR 2: Duboșaru Rodica

GREFIER - - -

Pe rol fiind judecarea apelului declarat de contestatorii, ambii domiciliați în P,-,. 37 B,.7, județul P, împotriva sentinței civile nr. 1543/ 30 nov. 2007 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata CONSILIUL JUDEȚEAN P - prin Președinte, cu sediul în P, B-dul. -, nr. 2-4, județul

Cerere de apel scutită de plata taxei judiciare de timbru.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelanții-contestatori, ambii prin avocat conform împuternicirii avocațiale cu nr. 62/2008, intimata Consiliul Județean P prin consilier juridic conform delegației nr. 3948/I/A/6/2008.

Procedura îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Consilier juridic având cuvântul depune la dosar delegație de reprezentare și întâmpinare, comunicată și apărătorului apelanților-contestatori, avocat. Alte cereri nu mai are de formulat.

Avocat având cuvântul arată că alte cereri nu mai are de formulat.

Curtea, ia act că alte cereri nu mai sunt de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea apelului.

Avocat având cuvântul critică sentința pronunțată de instanța de fond ca fiind netemeinică și nelegală. În opinia sa în mod greșit instanța de fond a respins contestația formulată de contestatori. Instanța de fond a reținut în principal două aspecte, ambele greșite deoarece: după cum rezultă din întreg ansamblu probatoriu, cererea contestatorilor precizată s-a bazat pe dispozițiile art. 19 alin. 2 din Legea 10/2001 actualizată potrivit căreia " în cazul în care imobilul a fost vândut cu respectarea prevederilor Legii 112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinație de locuință, trecut în proprietatea statului, cu modificările ulterioare, persoana îndreptățită are dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent, pentru valoarea de piață corespunzătoare a întregului imobil, teren și construcții, stabilită potrivit standardelor internaționale de evaluare". Concret, contestatorii-apelanți au solicitat aplicarea acestor dispoziții, raportat la faptul că prin

soluționarea definitivă și irevocabilă a cererii promovată în baza Legii 112/1995, având ca obiect cererea de restituire a imobilului proprietatea contestatorilor, respectiv a apartamentului situat în P,-, -. 4, confiscat în baza Decretului 223/1974, s-au acordat despăgubiri în valoare de 22.934.732 lei, calculate la momentul pronunțării hotărârii instanței, despăgubiri neîncasate.

Apelanții-contestatori au solicitat o reactualizare a sumei mai sus menționate și în nici un caz restituirea imobilului. Instanța de fond a apreciat că cererea contestatorilor este tardivă prin raportare la dispoz. art. 22 alin. 1 Teza I din Legea 10/2001 modificată și republicată prin Legea 247/2005. Această situația s-ar fi justificat dacă s-ar fi solicitat restituirea imobilului.

Prin notificarea înregistrată la.J s-a stabilit clar obiectul cererii contestatorilor încadrat în dispozițiile art. 19 alin. 2 din Legea 10/2001.

Și al doilea aspect reținut de instanța de fond este greșit și anume că" reactualizarea despăgubirilor acordate pentru imobilul în litigiu nu se mai face în justiție, ci conform Legii 247/2005 de către Comisia Centrală de Stabilire a Dreptului de Proprietate" este în contradicție cu primele considerente, potrivit cărora cererea contestatorilor ar fi tardivă. Reiterarea aceluiași text de lege referitor la reactualizarea despăgubirilor acordate, apare ca o recunoaștere pe fond a cererii contestatorilor, motiv pentru care, acțiunea apare ca îndreptățită.

Solicită admiterea apelului, schimbarea în tot sentinței atacate iar pe fond admiterea cererii formulată de contestatori. Fără cheltuieli de judecată.

Consilier juridic având cuvântul solicită respingerea apelului ca nefondat.

CURTEA

Asupra apelului civil de față, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. 3948/105/ 20.06.2007 pe rolul Tribunalului Prahova, contestatorii și au formulat în contradictoriu cu intimații Consiliul Județean P și Comisia Locală P de aplicarea Legii 10/2001 contestație împotriva dispoziției nr. 173/21 mai 2007 solicitând anularea acesteia.

În motivarea cererii, contestatorii au arătat că prin dispoziția sus menționată a fost respinsă ca tardivă notificarea înregistrată sub nr. 127/19 sept. 2005 la.J prin care au solicitat acordarea despăgubirilor stabilite prin Hotărârea nr. 192/21 oct. 1996 Consiliului Județean

Au mai precizat contestatorii că prin notificarea amintită nu au solicitat restituirea în natură sau acordarea de despăgubiri prin echivalent pentru apartamentul proprietatea lor preluat abuziv de către stat, întrucât acest drept a fost valorificat în termen legal prin Hotărârea nr. 192/31 oct. 1996 prin care li s-au acordat despăgubiri bănești în valoare de 22.934.732 lei pe care însă nu le-au încasat.

La termenul de judecată din data de 21 sept.2007, tribunalul a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesual pasivă a intimatei Comisia Locală P de aplicare a Legii 10/2001 motivat de faptul că legitimare procesual pasivă are, în astfel de spețe, numai instituția care a emis dispoziția contestată, respectiv Comisia Județeană P prin Președinte.

Prin întâmpinarea depusă, intimata a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată, arătând că notificarea nu a fost depusă în termen, respectiv până la 14 febr. 2002.

La termenul din data de 3 oct. 2007, contestatorii au formulat o precizare la acțiunea introductivă arătând că obiectul pricinii îl constituie obligarea intimatei de a restabili despăgubirile ce le-au fost acordate prin Hotărârea nr. 192/1996 conform dispozițiilor art. 19 alin. 2 din Legea nr. 10/2001.

La data de 30 nov. 2007 tribunalul a pronunțat sentința civilă nr. 1543 prin care s-a respins contestația precizată formulată în Baza Legii nr. 10/2001, ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele:

Din probatoriile administrate în cauză, respectiv înscrisurile depuse la dosar s-a relevat că prin Hotărârea nr. 192/31 oct. 1996 Consiliului Județean P - Comisia Județeană pentru aplicarea Legii nr. 112/1995 s-a constatat dreptul contestatorilor de a beneficia de măsuri reparatorii pentru apartamentul situat în P,-, -.4, județul P, trecut în proprietatea statului, fără plată, în baza Decretului nr. 223/1974 prin decizia nr. 612/6 aprilie 1982

a Biroului Permanent al Consiliului Popular al județului P și s-a stabilit că valoarea totală a imobilului este de 26.560.772 lei.

S-a mai reținut că potrivit art. 22 alin. 1 teza I din Legea nr. 10/2001 modificată și republicată în temeiul art. VII din Titlul I din Legea nr. 247/2005, persoana îndreptățită va notifica în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi persoana juridică deținătoare, solicitând restituirea în natură a imobilului.

Termenul de 6 luni a fost prelungit succesiv prin nr.OUG 109/2001 și prin nr.OUG 145/2001, fiind un termen de decădere ceea ce a însemnat că el curge ireversibil, fiind susceptibil de întrerupere, suspendare sau repunere în termen cum a fost cazul termenului de prescripție extinctivă.

Pe de altă parte, s-a motivat că reactualizarea despăgubirilor acordate pentru imobilul în litigiu și solicitate prin notificare nu se mai face în justiție, ci conform Legii nr.247/2005 de către Comisia centrală de Stabilire a Despăgubirilor care, pe baza raportului de evaluare întocmit de experții desemnați în acest sens, stabilește în funcție de criteriile impuse de actul normativ arătat, valoarea de circulație a imobilului.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel contestatorii, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Cererea de apel a fost înregistrată la Curtea de APEL PLOIEȘTI sub nr- la data de 31 ian. 2008.

Un prim motiv de apel este acela că, cererea în discuție este întemeiată pe dispozițiile art. 19 alin. 2 din Legea nr. 10/2001 actualizată,solicitând măsuri reparatorii prin echivalent potrivit standardelor internaționale de evaluare și nu restituirea în natură a imobilului.

Astfel, în mod greșit tribunalul a apreciat cererea ca fiind tardivă, raportând-o la dispozițiile art. 22 alin. 1 teza din Legea nr. 10/2001, când prin notificare au stabilit clar obiectul cererii.

Al doilea motiv de apel este acela că există contradicție în considerentele deciziei, în sensul că pe de o parte s-a motivat că cererea contestatorilor este de competența Comisiei Centrale de Stabilirea Despăgubirilor, iar pe de altă parte s-a precizat că aceasta este tardivă.

Intimatul a formulat întâmpinare, invocând tardivitatea notificării și competența Comisiei Centrale de Stabilire a Despăgubirilor pentru reactualizarea acestora.

Curtea analizând actele și lucrările dosarului, motivele de apel și dispozițiile legale în materie urmează să respingă ca nefondat apelul pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Prin hotărârea nr. 192/31 oct. 1996 Consiliul Județean P - Comisia județeană pentru aplicarea Legii nr. 112/1995 s-a constatat dreptul petenților de a beneficia de despăgubiri în natură de 26.560.772lei pentru apartamentul nr. 4 situat în P, Blocul A, etaj 3, trecut în proprietatea statului fără plată în baza Decretului nr. 223/1974.

Potrivit notificării nr. 127/19 sept. 2005, aceștia solicită în prezent actualizarea despăgubirilor la standardele internaționale, în baza art. 19 alin. 2 din Legea nr. 10/2001 actualizată prin Legea nr. 247/2005.

În prezent însă, aceste actualizări se fac de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor prevăzută în titlul VII din Legea nr. 247/2005 și potrivit metodologiei din acest titlu.

Ca atare, în mod corect prima instanță a respins contestația petenților, neputându-se emite de către Consiliul județean două hotărâri pentru același drept, acum urmând să se procedeze numai la actualizarea despăgubirilor.

Văzând și dispozițiile art. 296 Cod procedură civilă, Curtea va respinge prezentul apel ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul ca nefondat, declarat de contestatorii, ambii domiciliați în P,-,. 37 B,.7, județul P, împotriva sentinței civile nr. 1543/ 30 nov. 2007 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata CONSILIUL JUDEȚEAN P - prin Președinte, cu sediul în P, B-dul. -, nr. 2-4, județul

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi 25 martie 2008.

Președinte, Judecător,

Grefier

Operator de date cu caracter personal

Nr. notificare 3120

Red./

Tehnored./grefier MC

5 ex./ data

f-- Tribunalul Prahova

Președinte:Marin Eliza
Judecători:Marin Eliza, Duboșaru Rodica

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 99/2008. Curtea de Apel Ploiesti