Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 1007/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ
DOSAR NR-
COMPLETUL - I/
DECIZIA CIVILĂ NR. 1007/2009 -
Ședința publică din 26 mai 2009
PREȘEDINTE: Roman Florica R - - judecător
- - - - JUDECĂTOR 2: Bocșe Elena
- - - - JUDECĂTOR 3: Pantea Viorel
- - - - grefier
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B cu sediul în O,-/B, județul B, în reprezentarea STATULUI ROMÂN, prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în B,-, sector 5, în contradictoriu cu intimata reclamantă "" - cu sediul în O,-, județul B și intimații pârâți domiciliat în O, str. -, nr. 3, județul B, domiciliat în B,-,. 12, sector 2 și AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI cu sediul în B,- - 11, sector 1, împotriva deciziei civile nr. 23 din 27 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, prin care a fost schimbată în parte sentința civilă nr. 6180 din 22 octombrie 2007 pronunțată de Judecătoria Oradea în dosar nr-, având ca obiect: pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă reprezentanta recurentei pârâte DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B, în reprezentarea STATULUI ROMÂN, prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, consilier juridic, în baza delegației nr. 26/D din 26.05.2009, lipsă fiind intimata reclamantă "" - O și intimații pârâți, AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei de timbru și timbru judiciar, după care:
Nefiind probe ori cereri de formulat, instanța acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta recurenților pârâți solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat în scris, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL,
deliberând,
Constată că, prin sentința civilă nr. 6180 din 22 octombrie 2007 pronunțată de Judecătoria Oradea în dosar nr-, a fost respinsă cererea de declinare a cauzei la Tribunalul Bihor, formulată de reclamanta "" - O; s-a luat act de renunțarea reclamantei "" - O, la judecarea acțiunii civile formulate împotriva pârâților și; a fost respinsă acțiunea completată și extinsă, formulată de reclamanta "" - O împotriva pârâților Statul Român, prin Ministerul Finanțelor B, și Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului - AVAS, fără cheltuieli de judecată.
Prin considerentele sentinței se reține, în esență, că prin decizia civilă nr. 347/2005 - R din 10.05.2005 pronunțată de Curtea de APEL ORADEA în dosar nr. 4473/2004, instanța a dispus anularea dispoziției nr. 26 din 27.10.2003 emisă de reclamanta din prezenta cauză și a obligat-o pe aceasta să emită o nouă dispoziție de restituire în natură în favoarea pârâților și, privind imobilul situat în O,-, înscris în nr. 1640 O, cu nr. top. 765/1, constând în cota de 230/809 părți din terenul în suprafață de 809 mp. și din construcțiile existente, și a imobilului situat în localitatea O,-, înscris în nr. 73414 O, nr. top. 765/3, reprezentând teren și construcții în suprafață de 1239 mp. Prin decizia Curții de APEL ORADEAs -a mai constatat că imobilul în litigiu a fost preluat de Statul Român fără titlu valabil, și s-a respins ca prematur capătul de cerere privind întabularea în cartea funciară a drepturilor reclamanților.
Decizia Curții de APEL ORADEAa fost recurată atât de pârâții și, cât și de reclamanta "" - Prin decizia nr. 4351 din 4.05.2006 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Civilă și de Proprietate Intelectuală în dosar nr. 11026/2005, instanța supremă a admis recursul formulat de pârâții și, a respins recursul reclamantei "" - O, și a dispus restituirea în natură către pârâți a imobilului situat în localitatea O,-, înscris în nr. 1640 O, cu nr. top. 765/1, constând în cota de 230/809 părți din terenul în suprafață de 809 mp. și din construcțiile existente, și a imobilului situat în localitatea O,-, înscris în nr. 73414 O, nr. top. 765/3, reprezentând teren și construcții în suprafață de 1239 mp. De asemenea s-a dispus trimiterea cauzei la Curtea de APEL ORADEA pentru rejudecarea capătului de cerere privind întabularea, menținându-se restul dispozițiilor deciziei recurate.
În ceea ce privește acțiunea formulată de reclamantă împotriva Ministerului Finanțelor Publice și a AVAS, în calitate de reprezentanți ai Statului Român, instanța a considerat că nu există temei pentru obligarea acestora la plata vreunei sume de bani în favoarea reclamantei ca urmare a restituirii imobilului în litigiu, astfel că a respins acțiunea reclamantei formulate împotriva acestor pârâte.
Judecătoria a avut în vedere prevederile art. 21 alin. 1 și 2 din Legea nr. 10/2001, conform cărora imobilele - terenuri și construcții - preluate în mod abuziv, indiferent de destinație, care sunt deținute la data intrării în vigoare a prezentei legi de o regie autonomă, o societate sau companie națională, o societate comercială la care statul sau o autoritate a administrației publice centrale sau locale este acționar ori asociat majoritar, de o organizație cooperatistă sau de orice altă persoană juridică de drept public, vor fi restituite persoanei îndreptățite, în natură, prin decizie sau, după caz, prin dispoziție motivată a organelor de conducere ale unității deținătoare. Prevederile alin. (1) sunt aplicabile și în cazul în care statul sau o autoritate publică centrală sau locală ori o organizație cooperatistă este acționar sau asociat minoritar al unității care deține imobilul, dacă valoarea acțiunilor sau părților sociale deținute este mai mare sau egală cu valoarea corespunzătoare a imobilului a cărui restituire în natură este cerută. Potrivit prevederilor art. 29 alin. 1, 2 și 3 din același act normativ, pentru imobilele evidențiate în patrimoniul unor societăți comerciale privatizate, altele decât cele prevăzute la art. 21 alin. (1) si (2), persoanele îndreptățite au dreptul la despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, corespunzătoare valorii de piață a imobilelor solicitate. Dispozițiile alin. (1) sunt aplicabile și în cazul în care imobilele au fost înstrăinate. În situația imobilelor prevăzute la alin. (1) și (2), măsurile reparatorii în echivalent se propun de către instituția publică care efectuează sau, după caz, a efectuat privatizarea, dispozițiile art. 26 alin. (1) fiind aplicabile în mod corespunzător.
Prin obligarea societății comerciale reclamante să restituie imobilele sus menționate către pârâții și, instanțele judecătorești au avut în vedere prevederile legale mai sus menționate, respectiv împrejurarea că valoarea acțiunilor sau părților sociale deținute de Stat este mai mare sau egală cu valoarea corespunzătoare a imobilului a cărui restituire în natură este cerută. Instanța, în prezenta cauză, nu poate lua în calcul o altă realitate, contrară celei prevăzute în ipoteza art. 21 alin. 1 și 2 din Legea nr. 10/2001, care a stat la baza hotărârilor judecătorești prin care s-a dispus restituirea imobilelor în natură. În consecință, Statul Român, reprezentat în prezenta cauză prin Ministerului Finanțelor Publice și AVAS, nu poate fi obligat la plata altor sume de bani în favoarea reclamantei, diminuarea patrimoniului social al reclamantei putând fi compensată doar din acțiunile sau părțile sociale deținute de Stat, și până la limita valorii acestor acțiuni sau părți sociale.
Față de considerentele mai sus expuse, prima instanță a respins acțiunea formulată de reclamantă împotriva pârâților Statul Român reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice și AVAS B, considerând acțiunea ca fiind nefondată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta "" - O, solicitând admiterea apelului și schimbarea hotărârii atacate.
Tribunalul Bihor, prin decizia civilă nr. 23 din 27 ianuarie 2009 pronunțată în dosar nr-, a respins apelul formulat de reclamantă în contradictoriu cu intimații Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, și; a admis ca fondat apelul civil formulat de reclamantă în contradictoriu cu intimatul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor B, și a schimbat în parte sentința primei instanțe în sensul că a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta "" - și în consecință a fost obligat pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, să plătească reclamantei "" - O, suma de 126.416,20 lei despăgubiri civile; s-au menținut restul dispozițiilor.
În motivarea soluției, instanța de apel a reținut următoarele:
Prin decizia civilă 347/2005-R din 10.05.2005 pronunțată de Curtea de APEL ORADEA și menținută sub acest aspect de către Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a dispus restituirea în natură a imobilelor care au constituit sediul social și spații de producție ale societății reclamante, imobile situate în O,- și care au fost în capitalul social al societății, fiind cumpărate prin achiziționarea acțiunilor în procesul de privatizare.
În urma acestei decizii de retrocedare, societatea a suferit un prejudiciu care rezultă din raportul cenzorilor societății, raport care a avut în vedere valoarea de inventar a imobilelor retrocedate. Această valoare se cifrează la suma totală de 209.783 lei. Din această sumă de 83.372,80 lei a fost compensată cu valoarea capitalului social deținut de Statul Român prin AVAS, în capitalul social al societății rămânând o diferență de 126.416,20 lei, mai exact, conform raportului comisiei de cenzori de la "" - O, ca urmare a prevederilor Legii nr. 10/2001 s-a produs diminuarea numărului de acțiuni de la 79.480 acțiuni la 70.955 acțiuni, mai puțin cu 8525 acțiuni în valoare de 83.372,80 lei. Diferența dintre 209.789 lei (suma totală pierdută în baza Legii nr. 10/2001, sumă compusă din valoarea de inventar a terenului pierdut în baza Legii nr. 10/2001, în suprafață de 965 mp. reprezentând un procent de 38,77% - 8.290 lei și valoarea de inventar aferentă construcțiilor pierdute în baza Legii nr. 10/2001, reprezentând un procent de 21,60 % - 201.499 lei) și 83.372,80 lei, sumă ce reprezintă contravaloarea acțiunilor deținute de stat cu care se diminuează capitalul social este de 126.416,20 lei.
Instanța de fond, reține tribunalul, în mod greșit a apreciat că Legea nr. 10/2001 prevede că diminuarea capitalului social atrage compensarea acesteia doar în limita valorii deținute de stat. Prin această teză se nașterea unui raport de obligații între societatea reclamantă și Statul Român, prin Ministerul Finanțelor B, raport în conținutul căruia se află obligația celui ce și-a sporit patrimoniul de a restitui celui însărăcit, în speță societatea reclamantă, valoarea cu care s-a îmbogățit și anume suma de 126.416,20 lei.
În ceea ce privește prescripția dreptului la acțiune, conform art. 8 alin. 2 din Decretul nr. 167/1958, termenul de prescripție începe să curgă din momentul în care însărăcitul a cunoscut sau trebuia să cunoască îmbogățirea altuia în paguba sa, cât și pe cel obligat la restituire, în speță de la data rămânerii definitive a deciziei civile nr. 347/2005-R a Curții de APEL ORADEA. Raportat la acest moment și la cel al înregistrării prezentei acțiuni este clar că dreptul la acțiune nu este prescris, acțiunea fiind înregistrată în termenul general de 3 ani.
În ceea ce privește calitatea procesuală pasivă, este clar că obligația de plată revine Statului Român, prin Ministerul Finanțelor Acesta își calitatea procesuală pasivă prin invocarea prevederilor art. 48 alin. 2 din Legea nr. 10/2001 în speță, însă imobilul a fost preluat de Statul Român, fără titlu valabil, aspect reținut prin deciziile de retrocedare și în consecință chiar dacă se aplică, prin similitudine, dispozițiile art. 48 din Legea 10/2001, obligația de despăgubire revine Statului și nu persoanei îndreptățite, în speță intimații și.
În ceea ce privește calitatea procesuală pasivă a intimatei pârâte AVAS, instanța de apel a reținut că aceasta nu are calitate procesuală pasivă, întrucât în cadrul activității sale și în exercitarea atribuțiilor ce îi revin în procesul de privatizare, AVAS nu are calitatea de proprietar al bunurilor din patrimoniul acestora, ci are calitatea de acționar în numele Statului la aceste societăți.
Față de considerentele expuse, instanța a admis apelul față de intimatul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor B, conform dispozitivului deciziei și a respins apelul față de intimata AVAS, ca fiind introdus împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă și față de intimații și, față de care, de altfel, reclamanta a și renunțat la judecată.
În ceea ce privește capătul de cerere privind constatarea dreptului de retenție, instanța arată că reclamanta nu l-a mai susținut în fața instanței de apel, pe de o parte, iar pe de altă parte acest drept nu este invocat față de proprietarul exclusiv și actual al imobilului retrocedat, în speță persoanele fizice față de care reclamanta a renunțat la judecată.
S-a constatat că apelanta nu a dovedit cheltuielile de judecată reprezentând onorar avocațial, suportate în ambele instanțe.
Împotriva acestei decizii, în termen a formulat recurs Direcția Generală a Finanțelor Publice B, în reprezentarea Ministerului Finanțelor Publice, solicitând admiterea acestuia, modificarea hotărârilor, respingerea acțiunii față de Ministerul Finanțelor Publice, care nu are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză.
A invocat recurenta că în materia Legii nr. 10/2001, calitate procesuală pasivă au Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, Primarul ori Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, aceste entități reprezentând Statul Român în cauzele care au ca obiect plângeri formulate în temeiul Legii nr. 10/2001 ori imobile a căror regim juridic este reglementat de această lege specială.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Analizând decizia recurată prin prisma motivelor invocate și din oficiu, Curtea constată că aceasta este legală și temeinică sub toate aspectele.
În mod corect a reținut Tribunalul Bihor că Ministerul Finanțelor Publice are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză, în reprezentarea Statului Român, față de împrejurarea că reclamanta cumpărătoare, urmare a restituirii imobilului către foștii proprietari, a fost evinsă.
În speță sunt astfel incidente, pe lângă dispozițiile legii speciale de retrocedare, și dispozițiile de drept comun, art. 1337 și următoarele Cod civil, care reglementează răspunderea pentru evicțiune a vânzătorului.
În cauză, vânzătorul acțiunilor a fost Statul Român, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului având doar calitatea de administrator al acțiunilor, calitate în care și-a exercitat atribuțiile în cadrul procesului de privatizare.
Potrivit art. 3 pct. 48 din nr.HG 386/2007, Ministerul Finanțelor Publice reprezintă Statul Român ca subiect de drepturi și obligații în fața instanțelor, iar potrivit art. 2 din același act normativ, Ministerul Finanțelor Publice coordonează și administrează veniturile statului, precum și datoria publică, motiv pentru care sunt nefondate susținerile apelantului privind excepția lipsei calității procesuale pasive.
De altfel, inclusiv fondurile puse la dispoziția Comisiei Centrale de Evaluare a Despăgubirilor pentru despăgubirea foștilor proprietari, în fapt Fondul "Proprietatea", se constituie sub forma unei societăți de investiții deținută în întregime de Statul Român și administrată de Ministerul Finanțelor Publice, până la transmiterea acțiunilor către persoanele fizice îndreptățite, conform dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 247/2005, modificată prin nr.OUG 81/2007.
Pe de altă parte, și fondurile încasate în procesul de privatizare au fost vărsate la bugetul centralizat, al cărui ordonator principal este Ministerul Finanțelor Publice, în reprezentarea Statului Român, așa cum am arătat mai sus.
Așa fiind, nu se poate reține că recurentul nu are calitate procesuală pasivă în cauză.
Pentru aceste motive, în baza art. 316 raportat la art. 296 Cod procedură civilă, se va respinge ca nefondat prezentul recurs, fără cheltuieli de judecată, nefiind solicitate de către părțile intimate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B, în reprezentarea STATULUI ROMÂN, prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, împotriva deciziei civile nr. 23 din 27 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 26 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
R - - - - - - -
red.R
jud.fond.
jud.apel. -
dact.
2 ex./5.06.2009
Președinte:Roman FloricaJudecători:Roman Florica, Bocșe Elena, Pantea Viorel
