Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 1038/2009. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIE Nr. 1038

Ședința publică de la 13 Octombrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Emilian Lupean

JUDECĂTOR 2: Alexandrina Marica

JUDECĂTOR 3: Dan Spânu

Grefier: - - -

Pe rol judecarea recursurilor formulate de reclamanții, intervenientul și pârâtele SC ROMÂNEASCĂ - INSURANCE SA - -, SC ROMÂNEASCĂ - INSURANCE SA - LA JUDEȚULUI G împotriva deciziei civile nr. 122 din data de 25 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr- și a sentinței civile nr. 9643 din data de 9 decembrie 2008 pronunțată de Judecătoria Tg J în dosar nr- în contradictoriu cu intimatul reclamant, intimatul pârât, intervenienții, -, având ca obiect pretenții.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul intervenient, recurenta pârâtă SC ROMÂNEASCĂ - INSURANCE SA - LA JUDEȚULUI G reprezentată de consilier juridic, intimatul reclamant reprezentat de avocat, intimatul intervenient personal și asistat de avocat, intimata intervenientă - reprezentată de același avocat, lipsind recurenții reclamanți, recurenta pârâtă SC ROMÂNEASCĂ - INSURANCE SA - - și intimatul pârât.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;

Recurentul intervenient, a depus la dosar concluzii scrise, planșe fotografice și chitanțe privind cheltuielile efectuate cu ocazia pomenirilor.

Instanța, constatând că nu au mai fost cereri de formulat sau excepții de invocat, a apreciat cauza în stare de judecată și a acordat cuvântul asupra recursurilor.

Recurentul intervenient, a solicitat admiterea recursului conform motivelor scrise. Cu privire la recursurile formulate de pârâtele SC ROMÂNEASCĂ - INSURANCE SA - - și SC ROMÂNEASCĂ - INSURANCE SA - LA JUDEȚULUI Gap us concluzii de respingere.

Consilier juridic pentru SC ROMÂNEASCĂ - INSURANCE SA - LA JUDEȚULUI G, a susținut oral motivele scrise, în raport de care a solicitat admiterea recursului întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 6,7 și 9 Cod procedură civilă, modificarea ambelor hotărâri atacate în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a SC - Sucursala județului G, iar pe fond respingerea pretențiilor reclamanților cu privire la prejudiciul neacoperit. A arătat că, expertiza efectuată în cauză este nelegală și, în mod greșit au fost stabilite toate obligațiile de plată în sarcina SC SA, având în vedere că pe tichetul de asigurare se menționează expres că emitenta poliței este - Sucursala 13

Avocat pentru intimatul reclamant, a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate și menținerea hotărârilor atacate ca fiind temeinice și legale, cu cheltuieli de judecată.

Avocat pentru intimații intervenienți și -, a pus concluzii de respingerea recursurilor ca nefondate și menținerea hotărârilor atacate ca fiind temeinice și legale, cu cheltuieli de judecată.

Consilier juridic pentru SC ROMÂNEASCĂ - INSURANCE SA - LA JUDEȚULUI G, față de recursul formulat de reclamanții, și intervenientul, a pus concluzii de respingere.

CURTEA

Prin cererea civilă înregistrată sub nr-, la Judecătoriei Tg-J, reclamantul, prin procurator, a chemat în judecată pe pârâta SC Românească SA Sucursala G, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța și în contradictoriu cu pârâtul, să fie obligată pârâta la plata sumei de 5.000.000.000 lei cu titlu de despăgubiri materiale și morale.

Reclamantul a motivat cererea în sensul că, la data de 24 iunie 2006, avut loc un accident de circulație, iar soția sa, și fiica sa -, au fost victimele acestui accident de circulație produs din culpa exclusivă a numitei, ce conducea autoturismul Ford Mondeo cu nr. de înmatriculare B 72-, asigurat obligatoriu de răspundere civilă auto la SC Românească SA, arătând că în urma accidentului, a avut loc decesul soției și fiicei sale și vătămarea corporală gravă a sa, fiindu-i necesare 90-100 zile de îngrijiri medicale datorită întârzierii procesului de consolidare a fracturilor.

A mai susținut că, în accidentul respectiv de circulație a decedat și autoarea, iar prin rezoluția din 12 oct.2006, dată de procuror în dosarul 376 /P/2006, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de pentru infracțiunile prevăzută de art. 178 alin. 2 și 5 și 184 alin. 2 și 4, întrucât a intervenit decesul făptuitoarei și că, din probatoriul administrat a rezultat vinovăția exclusivă a conducătoarei auto, care a pătruns pe contrasens intrând în coliziune cu autoturismul condus regulamentar de el.

Reclamantul a solicitat suma de 1.000.000.000 lei, din care 750.000.000 lei cu titlu de daune morale, având în vedere suferințele fizice și psihice prilejuite de cele 90-100 zile îngrijiri medicale și 150.000.000. lei cu titlu de daune materiale reprezentând cheltuieli făcute cu însănătoșirea sa, respectiv cheltuieli efectuate la Spitalul, pe timpul imobilizării la pat, pe perioada celor 75 zile, deplasări la B pentru efectuare investigațiilor ulterioare, însoțitor permanent, cărucior special,cadru metalic, cârje, efectuarea tratamentului traumatologic indicat, hrană suplimentară, cheltuieli cu cazarea și hrana însoțitorilor, cheltuieli pricinuite de cele două intervenții chirurgicale, deplasările familiei de la Tg.J la B, două investigații la SML Tg.J, taxe privind succesiunea.

De asemenea, a solicitat suma de 100.000.000 lei cu titlu de daune materiale reprezentând diferența dintre valoarea reală a autoturismului Passat, cu nr. Gj 30 ADR și despăgubirea acordată de pârât SC SA Sucursala G, iar pentru soția sa, reclamantul a solicitat cu titlu de despăgubiri suma de 2.000.000.000 lei ROL, din care 1.900.000.000 lei daune morale și 100.000.000 lei daune materiale, acestea din urmă reprezentând cheltuieli pricinuite de decesul soției sale, deplasarea la S, autopsia, transport persoană decedată, cheltuieli cu sicriul, înmormântarea și șase săptămâni amenajare mormânt plus placă funerară.

Reclamantul, a mai solicitat cu titlu de despăgubiri suma de 2.000.000.000 lei ROL, din care 1.900.000.000 lei daune morale și 100.000.000 lei cu titlu de daune materiale, reprezentând cheltuieli pricinuite de decesul fiicei sale, autopsie, îmbălsămare, sicriu, accesorii, amenajare mormânt plus placă funerară, pomeni și parastase.

Reclamantul a mai susținut că, în urma unui accident tragic petrecut la data de 24 iunie 2006, au decedat trei persoane, printre care soția și fiica sa, culpa aparținând în exclusivitate autoarei accidentului, pe nume de, care la rândul său a lăsat în urmă două minore, înțelegând să se îndrepte asupra asigurătorului de răspundere civilă SC SA Sucursala G, care a și achitat despăgubirea pentru autoturismul avariat, cu numărul -, proprietatea sa.

A fost depusă cerere de intervenție în interes propriu de intervenienții și care, în calitate de moștenitori ai defunctei au arătat că sunt îndreptățiți la acordarea unor despăgubiri, deoarece au suferit după decesul fiicei lor și vor suferi în continuare în calitate de părinți, susținând că familia lor a efectuat toate cheltuieli prilejuite de acest eveniment, respectiv autopsia, transportul, cheltuielile de înmormântare, pomeni și parastase conform obiceiului locului, că au construit un cavou, un monument funerar de marmură neagră, în satul, comuna, unde au înmormântat pe fiica și nepoata lor.

Instanța a dispus disjungerea cererii de intervenție în interes propriu de cererea principală, cauza disjunsă fiind înregistrată sub nr-.

Prin sentința civilă nr. 4607 din 27.06.2007, pronunțată de Judecătoria Tg-J în dosarul nr-, a fost admisă în parte acțiunea civilă în pretenții formulată de reclamantul, prin procurator, împotriva pârâtelor SC Românească SA - Sucursala G și SC Românească - Sucursala 13 B, în contradictoriu cu pârâtul, fiind obligată pârâta SC Românească SA, pentru Sucursala G și Sucursala 13 B, la plata sumei de 354.189 lei RON, cu titlu de despăgubiri civile către reclamant și la plata sumei de 1000 lei RON cheltuieli de judecată față de reclamant.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel SC Românească SA Sucursala G și SC Românească Sucursala 13 B și prin decizia civilă nr. 465 din 20.11.2007 Tribunalul Gorj, a admis apelurile, a casat sentința atacată și a dispus rejudecarea cauzei de către prima instanță.

Prin sentința civilă nr. 8324 din 26 noiembrie 2007, pronunțată de Judecătoria Tg-J în dosarul nr- a fost admisă cererea de intervenție în nume propriu, au fost a obligate pârâtele la plata sumei de 50.000 lei despăgubiri materiale și 150.000 lei daune morale și prin decizia civilă nr. 124 din 02 aprilie 2008 Tribunalul Gorj, a fost admis apelul declarat de pârâta SC Românească SA Sucursala 13 B, s-a casat sentința atacată și s-a dispus rejudecarea cauzei de către prima instanță, cu motivarea că cererea de intervenție ce constituie obiectul cererii de față trebuie să fie conexată la cererea principală, urmând ca în rejudecare cele două cereri să fie judecate simultan.

După casare, a fost reînregistrat dosarul la Judecătoria Tg-J sub nr-, cauzele au fost conexate.

La data de 8 aprilie 2008, au formulat cerere de intervenție în nume propriu intervenienții și -, aceștia solicitând obligarea pârâtei la plata sumei de 200.000 lei cu titlu de daune morale, câte 100.000 lei pentru fiecare intervenient, cu motivarea că decesul nurorii și nepoatei le-au pricinuit grave prejudicii morale. Motivând că, nora le-a fost o adevărată fiică, pe care o iubeau, iar micuța lor nepoată a fost cea mai mare bucurie pe care au trăit-o, dispariția lor fiind un șoc și o durere imensă.

Prin încheierea de ședință din data de 20.05.2008 s-a admis în principiu cererea și s-a dispus introducerea în cauză a celor doi în calitate de intervenienți.

Reclamantul a depus precizări, în sensul că înțelege să modifice cuantumul pretențiilor sale și anume: 100.000 lei despăgubiri civile și morale pentru prejudiciile suferite de el personal, din care 14.189 lei daune materiale rezultate din diferența neachitată pentru autoturismul avariat în accident, 20.000 lei daune materiale reprezentând contravaloarea cheltuielilor efectuate cu recuperarea sa, 63.000 lei cu titlu de daune morale având în vedere suferințele sale fizice și psihice cauzate de traumatismele suferite în urma accidentului, pentru care au fost necesare 90 - 100 de zile de îngrijiri medicale, 20.000 lei daune materiale reprezentând cheltuielile efectuate cu înmormântarea și pomenirea soției și fiicei, 90.000 lei daune morale pentru suferința prilejuită de decesul soției și 140.000 lei daune morale pentru suferința cauzată de decesul fiicei.

S-a mai formulat o altă cerere de intervenție în interes propriu de către care a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 300.000 lei despăgubiri civile reprezentând daune morale și materiale cauzate de decesul surorii și respectiv nepoatei sale, motivând prin aceea că a fost foarte legat sufletește de cele două decedate, iar pe de altă parte el a cheltuit pentru înmormântarea și pomenirea acestora. Prin încheierea din data de 13.10.2008 instanța a admis în principiu cererea și a dispus introducerea și citarea în cauză în calitate de intervenient a lui.

Prin încheierea din data de 09 2008 pronunțată în dosarul nr-, Judecătoria Tg-J a admis excepția de conexitate și a dispus conexarea dosarului nr- la prezenta cauză.

Prin sentința civilă nr. 9643 din data de 09.12.2008, pronunțată de Judecătoria Tg-J în dosarul nr-, a fost respinsă excepția competenței teritoriale a Judecătoriei Tg-J invocată de către pârâta SC Românească SA - prin Sucursala G și s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a SC SA - Sucursala G invocată de către pârâta SC Românească prin Sucursala S-a admis în parte cererea formulată de reclamantul și a fost obligată pârâta SC Românească SA, pentru Sucursala G și Sucursala 13 B la 14.149 lei către reclamant, daune materiale, reprezentând contravaloarea neachitată pentru auto WV Passat, la 20.000 lei către reclamant, daune materiale și 63.000 lei daune morale pentru suferințele fizice și psihice, la 10.000 lei către reclamant, daune materiale reprezentând cheltuielile efectuate pentru înmormântarea și pomenirea soției sale, și 10.000 lei daune materiale reprezentând cheltuielile pentru înmormântarea și pomenirea fiicei, și la 70.000 lei către reclamant, reprezentând daune morale pentru suferința psihică provocată de decesul soției și 100.000 lei pentru trauma provocată de decesul fiicei.

A fost admisă în parte cererea de intervenție în nume propriu formulată de intervenienții, -, și și a fost obligată pârâta la 50.000 lei daune morale către intervenienții și -, din care 10.000 lei pentru repararea prejudiciului moral cauzat de decesul nurorii, iar 40.000 lei pentru repararea prejudiciului moral cauzat de decesul nepoatei, la 140.000 lei daune morale către intervenienții și, din care 100.000 lei pentru repararea prejudiciului moral cauzat de decesul fiicei, iar 40.000 lei pentru repararea prejudiciului moral cauzat de decesul nepoatei. A mai fost obligată pârâta la 20.000 lei daune materiale către intervenienții, și, reprezentând daune materiale prilejuite de înmormântarea și pomenirea fiicei și nepoatei, respectiv surorii și nepoatei, câte 10.000 lei pentru fiecare dintre ele, fiind inclusă și contravaloarea monumentului funerar și a mormintelor și la 2.500 lei cheltuieli de judecată către reclamant, 1100 lei către intervenienții și și 1500 lei către intervenienții și -.

Împotriva sentinței au declarat apel reclamanții și, intervenientul, pârâtele SC Românească SA Sucursala G, respectiv SC Românească Vienna Insurance SA - Sucursala 13

S-a susținut de către apelanta pârâtă SC Românească SA Sucursala G, că în mod netemeinic s-a respins excepția calității procesuale pasive invocată de Sucursala G, întrucât calitate procesuală pasivă are SC Românească Vienna Insurance SA - Sucursala 13 B așa cum este menționat expres pe tichetul de asigurare seria - nr. - din 1.06.2006.

Că, toate obligațiile de plată au fost reținute în sarcina SC SA care nu a fost citată, iar faptul că cele două sucursale reprezintă aceiași societate nu denotă faptul că, obligația să se rețină pe societate.

În ceea ce privește pretențiile reclamantului cu privire la daunele materiale reprezentând contravaloarea diferenței neachitate pentru avarierea autoturismului său, au fost admise de instanța de fond ca netemeinice și nelegale, întrucât nu a analizat întreg probatoriu administrat de instanță în primul ciclu procesual, iar la raportul de expertiză tehnico auto efectuat în cauză Sucursala G, a formulat obiecțiuni și a solicitat totodată efectuarea unei contraexpertize.

S-a criticat sentința și cu privire la cuantificarea făcută de instanța de fond pentru daunele morale pentru reclamant, ca urmare a suferinței fizice și psihice, susținându-se că, acordarea daunelor morale pentru cei patru intervenienți și reclamant s-a făcut în mod echitabil, însă nu aceiași modalitate s-a reținut și pentru stabilirea daunelor morale către reclamant, ca urmare a vătămării sale corporale, ce a necesitat îngrijiri medicale 90-100 zile.

S-a considerat că decesul unei persoane, indiferent de cine este suportat este mult mai traumatizant și dureros, decât orice vătămare corporală, motiv pentru care au solicitat ca daunele morale acordate reclamantului să fie cuantificate sub suma de 10.000 lei, arătând că, acordarea daunelor materiale reclamantului și intervenienților nu s-a făcut cu respectarea dispozițiilor art. 42 pct.2 din Ordinul nr.3208/2004.

S-a criticat sentința și de către apelanta pârâtă SC Românească - Vienna Insurance SA - Sucursala 13 B, invocând excepția prematurității introducerii acțiunii față de Sucursala 13 B, excepția calității procesuale de folosință și exercițiu a Sucursala 13 B și excepția necompetenței materiale a instanței, susținându-se că, reclamantul nu a respectat dispozițiile art. 7201Cod procedură civilă și potrivit dispozițiile Legii nr. 31/1990 sunt dezmembrăminte fără personalitate juridică și sunt lipsite de capacitate procesuală de folosință și exercițiu.

Că, reclamantul a arătat că părțile din prezenta cauză sunt Sucursala 13 și Sucursala Tg-J, astfel că instanța era obligată să se pronunțe numai în cadrul procesual stabilit de către reclamant.

În dezvoltarea motivelor de apel s-a mai susținut de către această apelantă că, la raportul de expertiză Sucursala G, a formulat obiecțiuni, însă instanța constatând diferențe destul de mari de aproximativ 5.000 lei, între raportul de expertiză și completarea acestuia cu răspunsul la obiecțiuni, avea îndatorirea să dispună efectuarea unei contra expertize.

Totodată s-a mai susținut că, asiguratorul poate fi obligat să plătească numai daunele materiale dovedite de către persoanele păgubite prin mijloacele legale dovedite, dar nu și cheltuieli voluptorii, astfel că reclamantul și-a revenit complet în urma producerii accidentului rutier, daunele morale acordate în cuantum de 63.000 lei sunt foarte mari, astfel că instanța avea posibilitatea să le cenzureze și să le acorde într-un cuantum rezonabil.

Cu privire la daunele materiale acordate pentru cheltuielile medicale ale reclamantului s-a considerat că instanța nu a avut în vedere dispozițiile art. 42 pct. 2 care prevăd că acordarea daunelor materiale se face în temeiul unor înscrisuri și documente justificative, care în cazul de față există doar parțial.

În ceea ce privește cheltuielile de înmormântare s-a susținut de către apelantă că, instanța trebuia să le cenzureze și să acorde numai acele sume care au putut fi probate că au fost cheltuite și totodată să dovedească dacă acestea se impuneau a fi efectuate.

Au mai declarat apel reclamanții -, și intervenientul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Astfel, intervenientul, a susținut că în mod greșit instanța nu s-a pronunțat asupra cererii privind plata sumei de 150.000 lei pentru fiecare dintre victime drept prejudiciu moral suferit în urma tragediei căreia i-au căzut victime sora și nepoata sa.

Că, nu este etic moral și legal ca ceilalți intervenienți ( familia ) care nu sunt rudă în linie directă cu victimele și care nu pot participa la devoluțiunea succesorală legală privind-o pe sora sa să li se ofere posibilitatea cuantificării și acordării unui prejudiciu moral important iar el care este rudă de sânge colateral privilegiat să nu i se acorde sub formă de prejudiciu moral acoperirea suferințelor pricinuite.

În dezvoltarea motivelor a mai susținut că, din probele administrate a reieșit clar că s-a gospodărit cu părinții săi, că au suportat toate cheltuielile de pomenire, înmormântare și ridicarea monumentului funerar și consideră că, trebuie să i se acorde același tratament juridic, cu realizarea acelorași criterii de apreciere a cuantumului prejudiciului moral pentru fiecare parte dintre cele două victime în mod egal și identic cu sumele care se vor clarifica, indubitabil și pentru ceilalți participanți la proces.

S-a criticat sentința și de către reclamanții și susținând că, în mod greșit instanța a admis acțiunea privind plata cheltuielilor de înmormântare și pentru pomenirile ulterioare formulată de reclamantul, iar toate listele prezentate de acesta nu totalizează mai mult de 5.000 lei ceea ce conduce la ideea că reclamantul și intervenientul au formulat acțiunile în mod speculativ, transformând tragedia într-o sursă de îmbogățire.

Că, atât reclamantul cât și intervenientul au două suferințe diferite pentru cele două victime, iar instanța în mod greși a apreciat cuantumul prejudiciului moral la fel.

În dezvoltarea motivelor au mai susținut că, este imoral și nelegal să i se acorde reclamantului pe lângă daunele materiale și daune morale iar instanța a apreciat totalul cheltuielilor de înmormântare la suma de 20.000 lei și consideră că este absurd ca aceiași sumă de 20.000 lei să fie acordată concomitent atât reclamantului cât și intervenienților - și.

În ceea ce privește prejudiciul moral suferit de apelanții reclamanți și s-a considerat că nu este moral și echitabil să nu fie acordat același cuantum privind suferințele pricinuite de pierderea celor două ființe dragi și intervenientul, care s-a gospodărit cu ei și a participat la toate cheltuielile de înmormântare, având în vedere că martorii audiați nu au făcut nici un fel de partajare în ceea ce privește contribuția lor la suportarea cheltuielilor.

Totodată s-a mai criticat sentința în sensul că, trebuia acordat același cuantum prejudiciul moral întrucât toate părțile implicate au suportat grave suferințe iar suferința ar fi aceiași pentru fiecare dintre ei cu privire la fiecare din cele două ființe dragi.

Intimatul reclamant a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelurilor ca nefondate, susținând că instanța în mod corect s-a pronunțat pe excepțiile invocate și a pronunțat o sentință legală și temeinică pe baza unui probatoriu complet și neunivoc.

Tribunalul Gorj prin dec.civilă nr. 122 din 25 martie 2009 respins ca nefondate apelurile declarate de apelanții reclamanți și, apelantul intervenient, apelantele pârâte SC Românească SA Sucursala G, respectiv SC Românească Vienna Insurance Sa - Sucursala 13 B, împotriva sentinței civile nr. 9643 din 09.12.2008 pronunțată de Judecătoria Tg-J în dosarul nr-.

A obligat apelanții la 500 lei cheltuieli de judecată în apel către intimatul reclamant și la 500 lei cheltuieli de judecată în apel către intimați intervenienți - și.

Pentru a se pronunța astfel s-a reținut, în esență, că instanța de fond a stabilit corect cadrul procesual în raport de cererile formulate de părți, precum și calitatea procesuală a părților, pentru soluționarea fondului cauzei avându-se în vedere probele administrate.

Împotriva acestei decizii au declarat apel reclamanții - și, intervenientul și pârâții SC ROMÂNEASCĂ - INSURANCE SA - Sucursala 13 B și SC ROMÂNEASCĂ INSURANCE SA - Sucursala Jud. G, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În primul motiv de recurs s-a susținut că instanța de apel nu a analizat faptul că reclamantul nu a cerut prin precizarea din data de 23.09.2008 cheltuielile de înmormântare pentru cele două victime, acordându-i ceea ce nu a solicitat, că intervenienții în nume propriu nu au solicitat acordarea acestor cheltuieli de înmormântare, invocând prevederile art. 304 pct. 6, 7 și 9 cod pr. civ.

În cel de-al doilea motiv de recurs s-a susținut că ambele instanțe au procedat confuz, contradictoriu și nelegal atunci când și-au motivat soluțiile de neacordare a daunelor morale pentru intervenientul, susținând că acest cuantum al daunelor morale nu a fost armonizat și echilibrat, stabilindu-se criterii diferite de apreciere față de fiecare victimă.

S-a solicitat admiterea recursului, modificarea ambelor hotărâri, admiterea apelului și a cererii de intervenție în interes propriu formulată de și obligarea pârâtelor în solidar la achitarea de daune morale pentru prejudiciul moral și material suferit de către, provocat de decesul sorei sale, și al nepoatei, cu mențiunea stabilirii aceluiași cuantum de daune morale pentru cele două victime, precizat a fi acordat intervenienților - și pentru pierderea fiicei și nepoatei lor.

De asemenea s-a solicitat obligarea intimatelor societăți de asigurare la plata de daune materiale și față de privind cheltuielile de înmormântare, cheltuielile cu comemorările ulterioare și alte cheltuieli efectuate de către acesta.

În motivele de recurs formulate de pârâta SC ROMÂNEASCĂ - INSURANCE SA - Sucursala jud. G s-a criticat sentința atât în privința respingerii excepției lipsei calității procesuale pasive a recurentei, cât și în privința soluționării fondului, susținându-se, în esență, că motivarea instanței de apel are dispoziții contradictorii, prin reținerea calității procesuale a acestei pârâte.

În privința soluționării fondului s-a arătat că instanța de apel nu a analizat și motivele de apel formulate de recurentă, în care s-a invocat și nelegalitatea expertizei tehnico - auto efectuată în temeiul art. 35 și 36 din Ordinul 3108/2004, în care expertul s-a contrazis în privința stabilirii valorii autoturismului și a sumei neachitate de 14189 lei.

S-a invocat faptul că reclamantul nu și-a precizat pretențiile la altă sumă decât cea menționată în cererea de chemare în judecată, însă acestea au fost precizate numai în apel după ce s-a invocat faptul că s-a acordat mai mult decât s-a cerut.

S-a susținut că stabilirea cuantumului daunelor morale nu s-a făcut conform aceluiași criteriu de evaluare a prejudiciului suferit de părțile vătămate, reclamantul necesitând îngrijiri medicale de 90 - 100 zile ca urmare a vătămării sale corporale.

Recursul s-a întemeiat pe dispoz. art. 304 pct. 6, 7 și 9 Cod pr.civ.

În motivele de recurs formulate de pârâta SC ROMÂNEASCĂ INSURANCE SA - Sucursala 13 B s-a susținut, în esență, că în mod nejustificat instanța a respins excepția prematurității acțiunii și a lipsei capacității de folosință și exercițiu a acestei pârâte, precum și excepția necompetenței teritoriale în raport de prevederile art. 5 cod pr.civ. arătând că instanțele de fond și apel au interpretat greșit dispozițiile legale față de excepțiile invocate, interpretând greșit și probele administrate.

S-a susținu că instanța era obligată să se pronunțe numai în cadrul procesual stabilit de reclamant, neputând obliga la plată o persoană juridică ce nu a fost citată în cauză. În privința probelor administrate s-a arătat că în mod nejustificat s-au avut în vedere concluziile raportului de expertiză administrat în cauză, nefiind respectat principiul rolului activ prevăzut de art. 129 cod pr.civ. în raport de care instanța avea îndatorirea de a dispune efectuarea unei contraexpertize în raport de obiecțiunile formulate de recurentă.

S-a criticat decizia atât în privința precizării pretențiilor pentru autoturism la suma de 14.189 lei, în apel, cât și în privința stabilirii cuantumului daunelor materiale constând în cheltuieli de înmormântare și a daunelor morale, arătând că nu se justifică acordarea unor cheltuieli voluptorii, neexistând un act eliberat de o autoritate medicală din care să rezulte că reclamantul avea nevoie de însoțitor, declarațiile celor doi martori fiind contradictorii, instanța omițând a dispune efectuarea unui raport de expertiză medico-legală în acest sens,

S-a criticat decizia atacată și în privința cuantumului daunelor morale acordate reclamantului, apreciindu-se ca fiind supraevaluate în raport de prevederile Ordinului 3018/2004, referitoare la limitele maxime ce pot fi acordate în unul și același accident de autovehicul.

La data de 18 august 2009 intimatul reclamant a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca nefondate a recursurilor declarate, arătând, în esență, că instanța de apel a soluționat corect cauza atât în privința excepțiilor invocate de părți, cât și în privința fondului cauzei.

La data de 27 august 2009 intimații intervenienți și - au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursurilor ca nefondate, arătând că instanțele au apreciat corect cuantumul daunelor materiale și morale în raport de probele administrate.

Recursurile sunt nefondate.

Examinând decizia atacată în raport de motivele de recurs, se constată că hotărârea judecătorească s-a pronunțat cu aplicarea corectă a legii.

Analizând cu prioritate motivele de recurs formulate de pârâtele SC ROMÂNEASCĂ INSURANCE SA - Sucursala 13 B și SC ROMÂNEASCĂ - INSURANCE SA - Sucursala jud. G în care se invocă soluționarea greșită cauzei în privința excepției prematurității introducerii acțiunii, a excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor și a excepției lipsei capacității procesuale de folosință și de exercițiu a Sucursalei 13, în raport de art.137 Cod pr. civ. se constată că acestea sunt nefondate.

În considerentele deciziei atacate tribunalul a analizat excepția prematurității introducerii acțiunii, reținând întemeiat că prezentul litigiu este de natură civilă, în condițiile în care temeiul juridic al acțiunii îl reprezintă dispozițiile art. 998, 999 Cod civil, ce reglementează răspunderea civilă delictuală, cu atât mai mult cu cât acțiunea civilă de față este formulată de terțul păgubit împotriva asigurătorului de răspundere civilă a persoanelor vinovate de producerea pagubei.

Sunt nefondate și criticile privind incidența excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor SC ROMÂNEASCĂ INSURANCE SA - Sucursala 13 B și SC ROMÂNEASCĂ - INSURANCE SA - Sucursala jud. G, în condițiile în care chiar în motivele de apel formulate de pârâta Sucursala G, s-a precizat că "fiecare sucursală SA are mandat de la sediul social pentru a reprezenta interesele societății", actele depuse la dosar evidențiind că încheierea poliței de asigurare s-a realizat de către Sucursala firmei de asigurare în calitate de asigurator (filele 42 - 51 dosar - al Judecătoriei Tg.

Sucursala este înființată cu fondurile unei societăți care-i afectează capitalul necesar și o organizează spre a desfășura o activitate economică proprie, în cadrul obiectului său de activitate specific.

Sucursala face parte din structura organică a societății care a înființat-o și nu are personalitate juridică, dar în același timp are organe de conducere proprii și autonomie în activitatea sa comercială, în folosirea fondurilor cu care este dotată, și în executarea obligațiilor pe care și le asumă.

Pe de altă parte, în conformitate cu prevederile art. 41 alin.2 din Codul d e pr.civilă, societățile care nu au personalitate juridică pot sta în judecată ca pârâte dacă au organe proprii de conducere.

Înscrisurile depuse la dosar, respectiv cererile formulate de către pârâtele persoane juridice și actele emise de acestea, evidențiază că pârâtele au organe proprii de conducere, putând sta în judecată în această calitate.

Sucursala este o structură societară fără personalitate juridică, înființată de o societate comercială din rațiuni ce țin de eficientizarea activității sale economice, aceasta având organe proprii de conducere și anumite puteri decizionale privind stabilirea de către sucursală a unor raporturi juridice în numele și pe seama societății constituente.

Sunt nefondate astfel, și criticile invocate de aceste pârâte, referitoare la obligarea la pretenții a societății comerciale mamă, respectiv a SC ROMÂNEASCĂ SA, având în vedere că această societate a fost reprezentată în instanță de cele două societăți sucursale, aspect recunoscut și de pârâta Sucursală SA în motivele de apel formulate, în care a precizat că fiecare sucursală are mandat de la sediul social pentru a reprezenta interesele societății.

Instanțele au reținut corect ca fiind neîntemeiată și excepția necompetenței teritoriale a instanței de fond în soluționarea cauzei, având în vedere că dispozițiile art. 7 alin. 2 Cod pr.civ. instituie o competență teritorială alternativă, astfel încât cererea se poate face și la instanța locului unde persoana juridică de drept privat are reprezentanță, pentru obligațiile ce urmează a fi executate în acel loc, sau care izvorăsc din acte încheiate prin reprezentant sau din fapte săvârșite de acesta.

În domeniul asigurărilor în materie de răspundere civilă auto este competentă cu soluționarea cauzei instanța de la locul sediului sucursalei sau instanța de la domiciliul păgubitului, reclamantul din prezenta cauză având domiciliul pe raza de competență a Judecătoriei Tg.

Sunt nefondate și criticile formulate de pârâte în privința soluționării fondului cauzei.

În considerentele hotărârii instanța a analizat critica din apel referitoare la solicitarea de a se efectua o contraexpertiză, apreciind că instanța de fond a respins în mod legal și motivat această cerere, fiind astfel nefondat acest motiv de recurs formulat de pârâte.

Critica referitoare la nerespectarea prevederilor art. 42 pct. 2 din Ordinul nr. 3108/2004 de către instanțe este nefondată, având în vedere că pentru stabilirea despăgubirilor solicitate de reclamant, în mod corect s-au administrat probele prevăzute de lege în dovedirea pretențiilor solicitate.

De altfel, criticile referitoare la respingerea cererii privind încuviințarea unei contraexpertize, cele privind stabilirea greșită a cuantumului daunelor morale și materiale și cele privind neaplicarea în integralitate a prevederilor art. 42 pct. 2 din Ordinul nr. 3108/2004 reprezintă critici de netemeinicie, ce nu pot fi examinate în condițiile în care a fost abrogat punctul 11 din art. 304 Cod pr.civ.

Motivul de recurs în care se susține că reclamantului i s-a acordat ceea ce nu a cerut, în raport de precizarea cheltuielilor de înmormântare pentru cele două victime, intervenită la data de 23.09.2008, este nefondat, având în vedere că reclamantul a formulat cereri privind acordarea despăgubirilor reprezentând daune materiale și daune morale, instanța de fond respectând îndrumările deciziei de casare pentru determinarea prejudiciului suferit de reclamant și de către intervenienți.

Prin cererea de intervenție formulată de intervenienții și - s-au solicitat despăgubiri materiale și daune morale, instanța de fond procedând corect la defalcarea daunelor materiale și a celor morale la soluționarea cererilor formulate în prezenta cauză, nefiind întemeiat motivul de recurs formulat de reclamanții - și și de intervenientul.

Pentru soluționarea cererilor formulate de părți privind acordarea despăgubirilor materiale și a daunelor morale, instanțele au procedat corect la administrarea probelor în dovedirea acestor cereri, în considerentele hotărârilor judecătorești fiind analizate aceste probe în raport de care au fost soluționate cererile, instanța reținând întemeiat că intervenientul se gospodărea împreună cu reclamanții, stabilind corect criteriile față de care a stabilit cuantumul prejudiciului suferit de fiecare parte, în raport de gradul de rudenie.

Criticile formulate de recurenții reclamanți și intervenient privind neacordarea acestor despăgubiri în cuantumul solicitat, reprezintă critici de netemeinicie, ce nu pot fi examinate în recurs, în condițiile în care prin OUG nr.138/2000, au fost abrogate prevederile pct. 10 și 11 din art. 304 Cod pr.civ. referitoare la posibilitatea instanței de a reanaliza situația de fapt, respectiv de a interpreta probele administrate sau de a se pronunța asupra unui mijloc de apărare sau a unei dovezi administrate.

Față de considerentele expuse, constatând că nu s-a făcut dovada susținerilor din recurs potrivit cărora instanța ar fi acordat ceea ce nu s-a cerut, sau că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau cuprinde motive contradictorii, și nici dovada că hotărârea s-ar fi pronunțat cu aplicarea greșită a legii, în sensul dispozițiilor art. 304 pct. 6, 7 și 9 Cod pr.civ. invocate în recurs, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod pr.civ. urmează a se respinge ca nefondate recursurile declarate.

În baza art.274 Cod pr.civ. fiind în culpă procesuală, vor fi obligați recurenții la cheltuieli de judecată în sumă de 500 lei către intimatul și la 500 lei către intimații și -.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondate recursurile formulate de reclamanții, intervenientul și pârâtele SC ROMÂNEASCĂ - INSURANCE SA - -, SC ROMÂNEASCĂ - INSURANCE SA - LA JUDEȚULUI G împotriva deciziei civile nr. 122 din data de 25 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr- și a sentinței civile nr. 9643 din data de 9 decembrie 2008 pronunțată de Judecătoria Tg J în dosar nr- în contradictoriu cu intimatul reclamant, intimatul pârât, intervenienții, -.

Obligă recurenții la cheltuieli de judecată în sumă de 500 lei către intimatul și la 500 lei către intimații și -.

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 13 Octombrie 2009

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Red. Jud.

2 ex/ 6.11.2009

Tehnored.

Jud. fond

Jud. apel

Președinte:Emilian Lupean
Judecători:Emilian Lupean, Alexandrina Marica, Dan Spânu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 1038/2009. Curtea de Apel Craiova