Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 1141/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR - 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.1141
Ședința publică din 19 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Lucian Lăpădat
JUDECĂTOR 2: Cristian Pup
JUDECĂTOR 3: Trandafir Purcăriță
GREFIER:- -
S-a luat în examinare recursul formulat de către reclamanta împotriva deciziei civile nr. 1182 din 18.10.2002, pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr. 4782/2001, în contradictoriu cu pârâții intimați G, Consiliul Local A, SC SA A și reclamantul intimat, având ca obiect revendicare imobil.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Dezbaterile și susținerile care au avut loc în cauză au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 12 noiembrie 2009, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie și prin care a fost amânată pronunțarea cauzei la data de 19 noiembrie 2009.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin decizia civilă nr. 1182 din 18.10.2001, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr. 4782/2001, a fost respins apelul declarat de reclamanta, împotriva sentinței civile nr. 4024/din 18.06.2001, pronunțată de Judecătoria Arad în dosarul nr. 8409/1998.
Tribunalul Arada reținut că imobilul situat în A, str. -, nr. 16 - 18, compus din teren în suprafață de 1089. cu casă înscrisă în CF nr. 384 A, cu nr. top 471, fost proprietatea antecesoarei reclamantei și pârâtului, intrând în proprietatea statului prin naționalizare în baza Decretului - Lege nr. 92/1950.
În anul 1976 imobilul a fost apartamentat în 12 apartamente care au fost închiriate.
În anul 1976 pârâții și au cumpărat apartamentul. Nr. 2, iar pârâta apartamentul nr. 3, pârâții și au cumpărat apatamentul nr. 3/a în baza Legii nr. 112/1995.
Prin Hotărârea nr. 278 din 18.11.1997, au fost admise cererile reclamantei și pârâtului u, cu privire la imobilul în discuție, dispunându-se restituirea în natură a apartamentului nr. 1 și 1.315.459 lei despăgubiri, pentru u, iar reclamantei i-au fost acordate despăgubiri în sumă de 85.229.040 lei.
Cu acele prilej, a reținut tribunalul, reclamanta nu a contestat titlul statului, astfel că repunerea în discuție a acestei chestiuni este inutilă.
Întrucât reclamantei și pârâtului u le-au fost acordate despăgubirile menționate, aceștia nu ar mai avea vocație la restituirea în natură a apartamentelor care nu au fost vândute chiriașilor, urmând a parcurge procedura Legii nr. 10/2001.
Referitor la nulitatea absolută a contractelor de vânzare-cumpărare, tribunalul a reținut buna credință la dobândirea apartamentelor și faptul că actele de dobândire au fost încheiate cu respectarea Legii nr. 4 și Legii nr. 112/1995.
Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs reclamanta susținând că în mod greșit nu s-a răspuns de către primele instanțe la cererea sa de constatare a nevalabilității titlului statului și nu s-a analizat în fiecare caz în parte situația de bună credință chiriașilor cumpărători, mai ales în condițiile în care două apartamente au fost vândute în anul 1976 în temeiul Legii nr. 4/1973, lege care avea în vedere apartamentele construite din fundurile statului și nu cele naționalizate abuziv.
Reclamanta nu a indicat în drept motivele de recurs.
La data de 25 februarie 2002 reclamanta a solicitat suspendarea prezentei cauze, în temeiul art. 47 din Legea nr. 10/2001, deoarece a intenționat să urmeze procedura prev. de Legea nr. 10/2001 în vederea restituirii în natură a apartamentelor nevândute chiriașilor.
După soluționarea acestei proceduri, la data de 18.06.2009, recurenta a solicitat repunerea pe rol a prezentei cauze, în vederea finalizării acesteia cu privire la cele trei apartamente în discuție.
Examinând recursul reclamantei sub aspectul celor arătate de către aceasta, și prin raportare la prev. art. 304, combinat cu art. 306 și art. 312 Cod procedură civilă, se reține că acesta este fondat în sensul celor ce se vor arăta mai jos.
Recurenta a susținut în mod constant că imobilul a fost naționalizat abuziv și fără titlu de către fostul stat comunist, a fost apartamentat, de asemenea, fără temei legal, în anul 1976, dată la care s-au vândut 2 apartamente pârâților, ia primele instanțe nu au cercetat în mod suficient aceste aspecte, mărginindu-se la a conchide că, cumpărătorii celor trei apartamente au fost de bună credință, iar imobilul a fost trecut cu titlu în proprietatea statului.
Aceste aspecte au fost reținute în mod greșit de către primele instanțe, deoarece din chiar dispoziția de restituire în natură emisă de către Primarul Municipiului A, cu nr. 2362 din 26.05.2008, rezultă că întregul imobil a fost trecut abuziv în proprietatea Statului Român, iar reclamanta este persoană îndreptățită la restituirea în natură a apartamentelor menționate în dispoziția respectivă.
În altă ordine de idei primele instanțe nu au cercetat modul în care s- realizat efectiv actul de naționalizare, calitatea proprietarului tabular de la care s-a naționalizat, modalitatea în care s-au vândut două dintre apartamente încă din anul 1976 și care sunt elementele concrete de bună credință pe care le invocă chiriașii cumpărători, prin raportarea acestor conduite la dispozițiile legale în vigoare la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare, demersurile efectuate de fiecare dintre părți, fie în vedere a revendicării, fie în vederea cumpărării apartamentelor de la stat, în calitate de chiriaș.
Nefiind cercetate aceste chestiuni, inclusiv prin prisma hotărârii Curții Europene de Justiție, pronunțată în cazul Raicu contra României, din anul 2006, primele instanțe nu au lămurit pe deplin raporturile juridice dintre părți, împrejurare ce impune, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 și 5 Cod procedură civilă, admiterea recursului reclamantei, casarea ambelor hotărâri și trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Arad.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de către reclamanta împotriva deciziei civile nr. 1182 din 18.10.2002, pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr. 4782/2001 și a sentinței civile nr. 4024 din 18 iunie 2001, pronunțată de Judecătoria Arad în dosarul nr. 8409/1998.
Casează ambele hotărâri și trimite cauza pentru rejudecare la Judecătoria Arad.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 19 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red..12.2009
Tehnored /14.12.2009
Ex.2
Primă instanță:
Instanța de apel:G și
Președinte:Lucian LăpădatJudecători:Lucian Lăpădat, Cristian Pup, Trandafir Purcăriță
