Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 119/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIE ȘTI

SECȚIA CIVIL ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR-.

DECIZIA NR. 119

Ședința public din data de 9 iunie 2009.

PREȘEDINTE: Elisabeta Gherasim

Judector - - -

Grefier - - -

Ministerul Publica fost reprezentat de procuror C din cadrul Parchetului de pe lâng Curtea de Apel Ploie ști.

Pe rol fiind judecarea apelului declarat de reclamantul, domiciliat în P,-, județul P, împotriva sentinței civile nr. 121/16 ianuarie 2009 pronunțat de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâții STATUL ROMÂN prin MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în B,-, sector 5, MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE, cu sediul în B, nr. 1 A, sector 1, SERVICIUL ROMÂN DE IN FORMAȚII, cu sediul în B, B-dul. -, nr. 14 D, SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAȚII reprezentat de UNITATEA MILITAR 0198, cu sediul în B,-, sector 1.

Cerere de apel scutit de plata taxei judiciare de timbru.

La apelul nominal fcut în ședința public a rspuns apelantul-reclamant prin avocat conform împuternicirii avocațiale cu nr. 43/2009 din Baroul Prahova, lips fiind intimații-pârâți Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor Publice, Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Serviciul Român de Informații și Serviciul Român de Informații reprezentat de 0198

Procedura îndeplinit.

S-a fcut referatul cauzei de ctre grefierul de ședinț, dup care:

Se invedereaz instanței c la dosar s-a depus prin serviciul registratur întâmpinare formulat de intimatul-pârât Serviciul Român de Informații reprezentat de 0198

Avocat având cuvântul, în baza disp. art. 195 alin.2 Cod procedur civil depune la dosar înscrisuri, respectiv Decizia nr. 65/30 nov. 2001 emis de Direcția de Munc și Solidaritate Social P, Legea privind condamnrile cu caracter politic și msurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Precizeaz c aceast lege înc nu a fost promulgat de Președintele României. Alte cereri nu mai are de formulat.

Curtea, ia act c alte cereri nu mai sunt de formulat și faț de actele și lucrrile dosarului constat cauza în stare de judecat și acord cuvântul în dezbateri.

Avocat având cuvântul arat c acțiune promovat de reclamant a fost respins de instanța de fond ca urmare a admiterii a dou excepții invocate de pârâții chemați în judecat, dup cum urmeaz: Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Serviciul Român de Informații, au invocat, raportat la obiectul cauzei, excepția lipsei calitții procesuale pasive, excepție cu care de altfel reclamantul a fost de acord, motivat de faptul c aceste dou organe de stat au acționat în numele statului, pe care l-a chemat în judecat, astfel c a rmas în prezenta pricin în calitate de pârât numai Statul Român prin reprezentanții si în teritoriu; Acțiunea a fost respins, ca urmare a admiterii celor dou excepții invocate de pârâtul Statul Român, prin reprezentanții si, respectiv: excepția inadmisibilitții primului capt de cerere privind " constatarea calitții de victim a regimului polițienesc" a reclamantului, motivat de faptul c " în conformitate cu dispozițiile decretului-legea nr. 118/1990, reclamantul ar fi trebuit s se adreseze Comisiei pentru constatarea calitții de lupttor în rezistența anticomunist", dar aceast calitate a fost dovedit prin decizia nr. 65/30 nov. 2001, act normativ care îl face pe apelantul-reclamant beneficiar privind plata unor drepturi bnești pentru perioada în care a fost oprimat; de asemenea, respingerea acțiunii prin admiterea prescripției dreptului la acțiune, invocat de pârâtul Statul Român, motivat de faptul c " reclamantul nu ar fi fcut dovada repunerii în drepturi prin promovarea unui recurs în anularea pedepsei, deoarece drepturile patrimoniale sunt supuse termenului general de prescripție de 3 ani", este greșit, deoarece termenul de prescripție urmeaz s curg de la data când se constat starea de fapt care impune reparațiile morale și materiale și trimiterea ctre o cale de atac care nu mai exista fiind desființat, este greșit. Se mai întreab avocat " cine poate s stabileasc c data de 22 decembrie 1989" este data de referinț pentru a intenta o acțiune formulat în baza art. 504 și urm. Cod procedur civil - în pretenții.

Solicit admiterea apelului, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare pentru a se pronunța asupra fondului. Fr cheltuieli de judecat.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul arat c în opinia sa sentința civil nr.121/16 ianuarie 2009 pronunțat de Tribunalul Prahova este temeinic și legal. Pune concluzii de respingerea apelului ca nefondat. În ceea ce privește actul normativ depus azi în instanț de ctre aprtorul apelantului-reclamant acesta nu a fost promulgat de Președintele României, deci nu este înc în vigoare și nu se poate raporta la el.

CURTEA,

Asupra apelului civil de faț:

Prin acțiunea înregistrata la aceasta instanța sub nr- reclamantul a chemat in judecata pe pârâții Statul Român - prin Ministerul Finanțelor Publice (MEF), Ministerul Internelor si Reformei Administrative (MIRA) si Serviciul R de Informații (), solicitând ca prin sentința ce se va pronunța, sa se constate ca a fost una din victimele regimului polițienesc pana in data de 22.12.1989, întrucât activitatea primilor 2 pârați în perioada 1945-1989, avut in România caracter de represiune; obligarea Statului R prin MEF la plata unor despgubiri materiale in suma de 400.000 euro pentru faptul ca lipsirea de libertate si activitatea de urmrire a acestuia si a familiei sale, a avut consecințe in planul vieții private si profesionale a reclamantului, inclusiv dup momentul eliberrii, pana in 22.12.2008; obligarea pârâților la plata unor despgubiri morale in cuantum de 400.000 euro pentru suferințele fizice si psihice indurate in perioada de detenție si de munca forțata, de domiciliul obligatoriu, de pierderea prinților și nu în cele din urm, pentru considerarea persoanei și a familiei sale ca persoane periculoase pentru țara lor, pana in decembrie 1989.

In motivarea acțiunii, reclamantul a artat ca la data de 06.06.1948 a fost arestat de ctre Siguranța Statului din O, încarcerat si supus unui interogatoriu din 2 in 2 zile cu bti, umilințe fizice și psihice, înfometare timp de 3 luni de zile spre a-l determina sa recunoasc c a desfșurat activitate dușmnoasa împotriva statului si ca ar fi avut sarcina de a racola elevi pentru Organizația considerata subversiva "România Independenta".

A susținut reclamantul c la data încarcerrii era minor, elev in cls.VII-a și c dup 3 luni de ancheta, la 15.09.1948, a fost dus in Penitenciarul Oradea, unde a fost supus unui regim de exterminare, fr a avea dreptul de a primi pachete, pân la data de 15.03.1949, când a fost dus la proces, prin sentința de condamnare nr.645/29.03.1949 a Tribunalului Militar Cluj aplicându-i-se o pedeapsa de 3 ani închisoare corecționala și 3 ani de interdicție corecționala pentru "crima de uneltire contra ordinii sociale", infracțiune prev.si ped. de art.209 pct.3 din penal.

A mai precizat reclamantul c dup proces, a fost mutat la Penitenciarul, jud.P, unde a executat pedeapsa pana in luna octombrie 1950 când a fost transferat in Colonia de Munca ""- C, cunoscuta sub denumirea de " Dunrea-Marea Neagra", fiind folosit pana la 29.07.1951 când a fost pus in libertate și i s-a stabilit domiciliul obligatoriu in comuna, jud.B unde locuia mama sa, tatl acestuia decedând ca urmare a arestrii sale, dup ce anterior, suportase o deportare a sa si a celuilalt fiu în închisorile din Ungaria, in perioada 1940-1944.

S-a mai susținut de reclamant c în perioada in care a fost cercetat și anchetat era minor, fiind privat de libertate din 03.06.1948, fr ca acest lucru s se dispun în baza unui act de procedura, fișa de încarcerare cu nr.11 fiind emisa in 31.12.1948, iar computarea pedepsei dispusa prin sentința de condamnare nu a cuprins și cele 33 de zile calculate de la data arestrii sale și apoi în continuare, timp in care a fost închis, fapt recunoscut de Procuratura Tribunalului Militar Cluj prin adresa nr.67975/22.12.1950.

A mai artat reclamantul c dup întoarcerea din detenție a întâmpinat dificultți în a-și gsi un loc de munc, datorit infracțiunii pentru care a fost condamnat si ca arestarea și condamnarea sa i-au schimbat definitiv statutul social si profesional, împiedicându-l s își realizeze visul su și al familiei de a deveni pedagog/profesor, fiind nevoit ca pentru întreținerea familiei sa presteze alte munci, respectiv contabil, inspector, sef birou aprovizionare.

A mai susținut reclamantul c pe tot acest parcurs, pân în 22.12.1989, atât acesta cat și membrii familiei sale a fost urmrit de securitate, neputându-și face prieteni, iar persoanele cu care venea în contact îi crea suspiciuni, daca nu cumva erau trimise de organele represive.

În dovedirea susținerilor sale, reclamantul a solicitat proba cu înscrisuri si interogatoriul pârâților, depunând la dosar: fisa de încarcerare nr.00089/31.12.1948 emisa de Penitenciarul Oradea, extras din sentința de condamnare nr.645/29.03.1949 a Tribunalului Militar Cluj, copia mandatului de arestare emis de Parchetul Tribunalului Cluj la 05.04.1949, adresa nr.67975/22.12.1950 emisa de Parchetul Militar Cluj, biletul nr.2828/22.08.1951 eliberat de DGP -Penitenciarul Colonia, adeverința nr.78/02.02.1959 emisa de SC de O, adresa nr.291/06.03.1959 emisa de -M, certificatul nr.53390/1967 de absolvire a Scolii Medii de Cultura Generala, P-Securitate-referatul 102/1985 cu propunerea de supraveghere informativa cu prioritate a reclamantului, -P-securitate nr-32 ctre Serviciul II/B pentru realizarea supravegherii fiului reclamantului, acte medicale, copia carnetului de munca.

Prin încheierea din 05.09.2008, instanța a admis cererea reclamantului privind acordarea ajutorului public judiciar și a dispus scutirea acestuia de plata taxei de timbru în suma de 32786 lei, în conf.cu disp.art.6 lit.d si 7 al.3 coroborate cu art.11 din OUG 51/2008, reținând ca acesta, cu actele depuse, a fcut dovada lipsei posibilitților materiale pentru achitarea taxei judiciare de timbru.

In aprare, pârâții Serviciul R de Informații (), Ministerul Internelor si Reformei Administrative (MIRA), Ministerul Economiei si Finanțelor (MEF)- prin DGFP P, au formulat întâmpinare invocând primii doi pârâți excepția lipsei calitții procesual pasive, iar cel de-al treilea pârât excepția inadmisibilitții în ceea ce privește primul capt de cerere prin care reclamantul solicita a i se recunoaște calitatea de victima a regimului polițienesc din România, anterior anului 1990.

Cei trei pârâți au mai invocat și excepția prescripției dreptului material la acțiune în ceea ce privește plata sumelor de bani solicitate de reclamant cu titlu de daune materiale și morale, susținând c fiind o acțiune patrimoniala, aceasta trebuia sa fie formulat în termenul general de prescripție de 3 ani prevzut de dispozițiile Decretului 167/1958 privind prescripția extinctiva, drept care s-a nscut in decembrie 1989 si care putea fi exercitat pana in decembrie 1992.

în pronunțare asupra excepțiilor invocate în conf.cu disp.art.137 pr.civ. instanța s-a pronunțat mai întâi asupra excepției lipsei calitții procesuale pasive a pârâtilor MIRA si pe care a admis-o, reținând c cei doi pârâți nu au calitate procesuala pasiva fiind organe centrale ale administrației de stat, care nu au nimic in comun cu fostele organe de represiune dinainte de anul 1990 (fosta miliție si fosta securitate) care la rândul lor îndeplineau atribuțiile stabilite prin lege in sarcina acestora.

Pentru prejudiciile materiale si morale suferite de reclamant înainte de anul 1990 ca urmare a abuzurilor autoritarilor de la acea vreme, rspunderea nu-i poate reveni decât Statului R și nu celor doua organe de represiune, fosta miliție și fosta securitate care au acționat în numele acestuia, lucru împrtșit și de ctre reclamant prin reprezentantul su cu ocazia acordrii cuvântului în dezbateri.

În ceea ce privește excepția inadmisibilitții primului capt de cerere privind constatarea calitții de victima a regimului polițienesc a reclamantului invocata de paratul Statul R - prin MEF- prin DGFP P, aceasta a fost admis întrucât, in conformitate cu Decretul-Lege nr.118/1990, dobândirea statutului de persoana persecutata politic, este reglementata de aceasta procedura speciala ce da posibilitatea

oricrei persoane fizice sa se adreseze Comisiilor Centrale Locale sau Județene pentru obținerea acestei calitți.

Legea stabilește de asemenea, ca pentru acordarea calitții de lupttor in rezistenta anticomunista, persoanelor condamnate definitiv pentru infracțiuni svârșite din motive politice, acestea trebuie sa se adreseze Comisiei pentru Constatarea Calitții de Lupttor in rezistenta in termen de 1 an de la intrarea in vigoare a OUG nr.214/1999 privind acordarea calitții de lupttor in rezistenta anticomunista.

Având in vedere ca reclamantul nu a fcut dovada repunerii sale în drepturi prin promovarea unui recurs în anularea pedepsei și c drepturile solicitate prin acțiune au caracter patrimonial fiind supuse termenului general de prescripție de 3 ani prevzut de Decretul nr.167/1958 privind prescripția extinctiva care a început s curg de la 01.01.1990 când a fost înlturata orice forma de represiune politica a vechiului regim, înlturat prin Revoluția Român de la 1989, instanța a admis excepția prescripției dreptului la acțiune și a respins acțiunea ca fiind prescris.

Împotriva sentinței sus menționate a declarat apel în termen legal, reclamantul considerând-o nelegal și netemeinic, în esenț pentru c în mod greșit s-a respins ca inadmisibil primul capt de cerere din acțiune în condițiile în care a fcut dovada calitții de lupttor în rezistența anticomunist așa cum rezult din Decizia nr.65/30 noiembrie 2001 emis de P, și c tot greșit instanța a admis excepția prescripției dreptului la acțiune invocat de pârâtul Statul Român și aceasta pentru c termenul de prescripție curge de la data când se constat starea de fapt ce impune reparațiile morale și materiale.

În dovedirea susținerilor sale apelantul a depus la dosar copia deciziei nr.837/07.05.2009, copia proiectului de lege privind condamnrile cu caracter politic și msurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 ce a fost dezbtut în ședința Camerei Deputaților din 5 mai 2009, proiect de lege nepromulgat, și copia deciziei nr.65/30 noiembrie 2001 emis de Direcția de Munc și Solidaritate Social

Examinând sentința atacat în raport de criticile formulate, de dispozițiile legale aplicabile și actele depuse la dosar, Curtea constat c apelul de faț este nefondat pentru considerentele ce se vor arta în continuare astfel:

Prin acțiunea cu care a investit Tribunalul Prahova reclamantul apelant a solicitat s se constate c a fost una din victimele regimului polițienesc pân la data de 22 decembrie 1989 și drept urmare al doilea capt de cerere al acțiunii a fost acela de obligare a Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice la plata de despgubiri materiale în sum de 400.000 euro și la plata despgubirilor morale în sum de 400.000 euro.

Tribunalul a soluționat primul capt de cerere al acțiunii prin admiterea excepției de inadmisibilitate invocat de Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice reținând c în conformitate cu Decretul Lege nr.118/1990 dobândirea statutului de persoan persecutat politic are o reglementare special dând posibilitatea oricrei persoane fizice s se adreseze comisiilor centrale, locale sau județene pentru obținerea acestei calitți, acest lucru putând fi fcut în termen de un an de la intrarea în vigoare a OUG nr.214/1999.

În fața instanței de fond apelantul reclamant nu a produs nicio dovad în acest sens, respectiv nu a depus la dosar acte din care s rezulte calitatea sa de lupttor în rezistenta anticomunist, astfel c în mod corect tribunalul a apreciat c primul capt de cerere este inadmisibil, în condițiile în care apelantul nu s-a conformat dispozițiilor legale speciale prevzute de Decretul Lege nr.118/1990 și OUG 214/1999.

În apel reclamantul a depus la dosar decizia nr.65/30.11.2001 emis de Direcția de Munc și Solidaritate Social P prin care acestuia i s-a stabilit calitatea de beneficiar al Decretului Lege nr.118/190 pentru stabilirea unor drepturi bnești îns aceast decizie nu face dovada c apelantul a urmat procedura instituit de dispozițiile Decretului Lege nr.118/1990 iar decizia nr.837/7 mai 2009 depus în apel privind constatarea calitții de lupttor în rezistența anticomunist este un act ce a fost obținut dup pronunțarea sentinței,deci la data la care s-a adresat instanței nu fcuse dovada respectrii disp.Legii nr.118/1990 și în aceste condiții Tribunalul Prahova corect a concluzionat c acest prim capt de cerere este inadmisibil.

Captul de cerere prin care reclamantul apelant a solicitat obligarea statului român la plata despgubirilor materiale și morale pentru faptul c în perioada 1945-1989 fost victima regimului polițienesc a fost soluționat prin admiterea excepției privind prescripția dreptului la acțiune invocat de Statul Român - prin Ministerul Finanțelor Publice.

A apreciat corect tribunalul c acest capt de cerere are caracter patrimonial fiind supus termenului general de prescripție de 3 ani prevzut de decretul nr.167/1958, termenul începând s curg la 1 ianuarie 1990 când s-a înlturat orice form de opresiune politic a vechiului regim.

Apelantul susține c termenul de prescripție curge de la data când se constat starea de fapt care impune reparațiile morale și materiale, moment care în opinia sa nu coincide cu data de 1 ianuarie 1990, deși la acea dat încetând orice represiune a sistemului trecut din acel moment a constatat apelantul faptul c se impune ca statul s fie obligat la reparații materiale și morale pentru ceea ce a suferit în perioada regimului comunist.

Legea privind condamnrile cu caracter politic și msurile administrative asimilate acestora pronunțate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 prevede la art.5 c orice persoan ce a suferit condamnri cu caracter politic în perioada sus menționat sau care a fcut obiectul unor msuri administrative cu caracter politic precum și dup decesul acestei persoane, soțul sau descendenții acestora pân la gradul II inclusiv, pot solicita instanței de judecat în termen de 3 ani de la data intrrii în vigoare a acestei legi, acordarea de despgubiri pentru prejudiciul moral suferit pentru condamnare și o serie de alte drepturi.

Si aceast lege confirm c astfel de acțiune sunt supuse termenului general de prescripție calculat de aceast dat de la data intrrii în vigoare a ei îns nici aceast lege nu poate fi invocat de apelant pentru c nu a fost promulgat pân la acest moment.

Faț de considerentele artate,apelul de faț este nefondat urmând a fi respins ca atare faț de prevederile art.296 Cod pr.civil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de reclamantul, domiciliat în P,-, județul P, împotriva sentinței civile nr. 121/16 ianuarie 2009 pronunțat de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâții STATUL ROMÂN prin MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în B,-, sector 5, MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE, cu sediul în B, nr. 1 A, sector 1, SERVICIUL ROMÂN DE IN FORMAȚII, cu sediul în B, B-dul. -, nr. 14 D, SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAȚII reprezentat de UNITATEA MILITAR 0198 B, cu sediul în B,-, sector 1, ca nefondat.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțat în ședinț public azi, 9 iunie 2009.

Președinte, Judector,

- - - -

Grefier,

- -

Red./

Tehnored./AB

7 ex/10 iunie 2009.

f-- Tribunalul Prahova

R

Operator de date cu caracter personal

Nr. notificare 3120

Președinte:Elisabeta Gherasim
Judecători:Elisabeta Gherasim, Eliza Marin

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 119/2009. Curtea de Apel Ploiesti