Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 1286/2008. Curtea de Apel Tg Mures

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ

SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE,

PENTRU MINORI ȘI FAMILIE

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR.1286/

Ședința publică din 9 septembrie 2008

Completul compus din:

- Președinte

- Judecător

- Judecător

Grefier -

Pe rol judecarea recursului declarat de pârâtul, domiciliat în Târgu M,-,.5, județul M, împotriva deciziei civile nr.146 din 20 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reprezentantul reclamantei intimate, av., lipsă fiind părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul a fost declarat în termen, fiind timbrat cu 4 lei taxă judiciară de timbru (chitanța fila 7) și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, anulat la dosar.

Neformulându-se cereri, instanța acordă cuvântul asupra recursului.

Reprezentantul reclamantei intimate invocă excepția nulității recursului, motivele invocate de recurent neputând fi încadrate între motivele de casare sau modificare prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă. Pe fond, solicită respingerea recursului ca nefondat, susținând că pârâtul a fost citat de instanța de apel cu mențiunea timbrării apelului. Nu solicită cheltuieli de judecată.

CURTEA,

Prin sentința civilă nr. 4210/26 septembrie 2007, Judecătoria Târgu Mureșa admis acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtul și, drept consecință:

- a obligat pârâtul la plata în favoarea reclamantei a sumei de 205.787,61 lei, compusă din 173.184,60 lei, reprezentând echivalentul în lei al sumei de 62.000 USD, în baza tranzacției extrajudiciare încheiate între părți la data de 8 februarie 2005;

- a obligat pârâtul la plata în favoarea reclamantei de dobânzi legale civile de la data introducerii cererii de chemare în judecată, 16.10.2006 și până la achitarea integrală a debitului;

- a obligat pârâtul la plata în favoarea reclamantei a sumei de 5.245,40 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

În adoptarea acestei soluții, prima instanță a avut în vedere prevederile art. 1704 coroborat cu art. 969 alin.1 Cod procedură civilă și nerespectarea de către pârât a obligațiilor asumate prin tranzacția încheiată cu reclamanta în vederea preîntâmpinării nașterii unui litigiu.

Pârâtul a declarat apel împotriva hotărârii anterior descrise, acesta fiind anulat ca netimbrat prin decizia civilă nr. 146/20 mai 2008 Tribunalului, pe considerentul neachitării taxei de timbru în cuantum de 2622,19 lei și 0,50 lei timbru judiciar.

Ulterior, prin memoriul înregistrat la data de 27 iunie 2008, pârâtul a uzat de calea de atac a recursului, susținând că tribunalul i-a respins în mod nelegal cererea de amânare pe care a formulat-o, în vederea achitării taxei de timbru, cerere care ar fi trebuit examinată nu doar prin prisma datei la care s-a stabilit cuantumul taxei de timbru, ci și prin prisma momentului la care aflat de această dispoziție a instanței, precum și a celorlalte motive invocate în sprijinul cereri de amânare.

La termenul de judecată fixat pentru soluționarea recursului, apărătorul reclamantei intimate a invocat excepția nulității căii de atac, pe considerentul neindicării motivelor de nelegalitate pe care aceasta se întemeiază.

Curtea constată că excepția invocată nu este întemeiată, astfel că va dispune respingerea acesteia, observând că din cuprinsul memoriului de recurs rezultă încadrarea acestuia în prevederile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.

În schimb, recursul este apreciat ca nefondat, urmând a fi respins ca atare pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 20 alin. 1 din Legea nr. 146/1997, taxele de timbru se plătesc anticipat, iar conform prevederilor alin.2, dacă taxa nu a fost plătită în cuantumul legal în momentul înregistrării acțiunii sau dacă, în cursul procesului, apar elemente care determină o valoare mai mare, instanța va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată. Neîndeplinirea acestei obligații până la termenul stabilit este sancționată prin prevederile alin.3 cu anularea acțiunii sau a cererii.

În speță, cuantumul taxei de timbru aferentă apelului declarat de pârât a fost stabilită la termenul de judecată din 15 aprilie 2008, dispunându-se citarea acestuia pentru următorul termen cu mențiunea achitării sumei de 2622,19 lei taxă de timbru și 0,50 lei timbru judiciar până la data de 20 mai 2008.

Prin cererea înregistrată la 19 mai 2008, pârâtul a solicitat amânarea judecății, în vederea achitării taxei de timbru, invocând împrejurarea că a aflat recent despre această dispoziție a instanței de la rude, întrucât lucrează în străinătate.

O atare împrejurare nu a fost, însă, dovedită și nici vreun alt motiv obiectiv care l-ar fi împiedicat să-și îndeplinească în termenul prevăzut de lege obligația privind plata taxei de timbru, astfel că tribunalul a procedat în mod corect la anularea apelului ca netimbrat.

În plus, susținerile din cuprinsul cererii de amânare nu apar ca fiind veridice, în contextul depunerii acesteia la registratura instanței în preziua termenului de judecată fixat. Mai mult, în aceeași modalitate a depus la dosarul cauzei, la data de 14 aprilie 2008, ( în preziua celui de-al doilea termen de judecată), un exemplar al cererii de apel, purtându-i semnătura, însă fără a preciza faptul că va lipsi din țară în perioada următoare și fără a indica un alt domiciliu decât cel precizat în cuprinsul cererii de apel.

Nu poate fi omisă, de asemenea, nici împrejurarea că pentru termenul de judecată din 20 mai 2008, pârâtul nu a fost citat doar cu mențiunea achitării taxei de timbru în cuantumul menționat, ci și cu aceea de a se prezenta în instanță pentru a semna cererea de apel inițială, sub sancțiunea anulării acesteia, instanța reținând că cererea depusă la 14 aprilie 2008 nu este de natură a complini semnătura de pe cea înregistrată la data de 26 noiembrie 2007.

Or, în contextul atitudinii de indiferență manifestată de către pârât față de derularea unei proceduri judiciare inițiate personal, Curtea nu poate reține decât intenția vădită de tergiversare a soluționării cauzei, abuz de drept care în mod corect a fost sancționat de către instanța de apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:

Respinge excepția nulității recursului.

Respinge ca nefondat recursul formulat de pârâtul, domiciliat în Târgu M,-,.5, județul M, împotriva deciziei civile nr.146/20 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 09 septembrie 2008.

PREȘEDINTE: Nemenționat

Judecător,

Judecător,

Grefier,

Red.

Tehnored.

2 exp./14.10.2008

Jud.fond.

Jud.tr.;

Președinte:Nemenționat
Judecători:Nemenționat

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 1286/2008. Curtea de Apel Tg Mures