Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 135/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA NR. 135/
Ședința publică din 23 Octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Jeana Dumitrache judecător
JUDECĂTOR 2: Florina Andrei
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru pronunțare, apelul declarat de petenta GRUP COM RM.,-, jud.V, împotriva sentinței civile nr.297 din 23 decembrie 2008 și a încheierii din data de 13 iulie 2007 pronunțate de Tribunalul Argeș în dosarul nr-.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în data de 09 octombrie 2009, când cererile părților au fost consemnate în încheierea din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie.
Pronunțarea a fost amânată în data de 16 octombrie 2009 și ulterior în data de 23 octombrie 2009, când în urma deliberării s-a pronunțat următoarea soluție.
CURTEA:
Constată că, prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș sub la data de 16.11.2005, reclamanta GRUP COM a chemat în judecată pe pârâții, ROMANIA, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună:
1. obligarea pârâtului să-i respecte proprietatea și posesia asupra unei suprafețe de 265,16 mp teren și construcții situat în intravilanul comunei, județul A ce face parte din suprafața totală de 26.516 mp cumpărată de pârât prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1905/14.05.2004;
2. obligarea pârâtei să-i respecte proprietatea și posesia asupra unor suprafețe de 10.315,68 mp teren, 6776,71 mp teren curți construcții, 3851,23 mp teren curți construcții, 3.028,56 mp. teren curți construcții aflate în intravilanul comunei, județul A;
3. obligarea pârâtului să-i respecte proprietatea și posesia asupra unor construcții situate în intravilanul comunei, unele dintre acestea fiind cumpărate de pârât prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.3827/24.09.2004 de BNP și;
4. obligarea pârâtului să-i respecte proprietatea și posesia asupra suprafeței de 1738,27 mp teren curți construcții ce au fost cumpărate de pârât din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.4431/25.10.2004 de BNP și;
5. obligarea pârâtei Societatea Comercială "A ROMÂNIA" SRL. să-i respecte proprietatea și posesia asupra terenului în suprafață de 11.685,92 mp și asupra construcțiilor situate pe acesta, imobilele fiind cumpărate de pârâtă prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1560/20.04.2004 de BNP și;
6. rectificarea cărții funciare nr.1129 a localității cu privire la pozițiile nr.835/30.01.2004, 6703/24.06.2004 precum și a cărții funciare nr.1373 la poziția nr.8213/04.08.2004 și a cărții funciare nr.1454 la poziția nr.12.012/02.11.2004 precum și a altor cărți funciare ale localității, însoțită de radierea drepturilor de proprietate intabulate de către pârâți.
În motivarea acțiunii s-a susținut că toate parcelele de teren revendicate au format un trup comun aflat în proprietatea SC " CO" SRL, aceasta din urmă fiind și proprietara construcțiilor revendicate. La cererea creditoarei SC " " SA împotriva debitoarei SC " CO" a fost pornită urmărirea silită a acestor imobile executarea fiind încuviințată de către instanță în temeiul sentinței civile nr.982/C/19.11.1998 a Tribunalului Sibiu.
S-a mai arătat că a participat la licitație publică prin care bunurile au fost vândute și cumpărate conform procesului verbal de licitație din data de 22.05.2002, ulterior fiind emis în favoarea sa actul de adjudecare din data de 6.10.2004 de către executorul judecătoresc în dosarul nr.793/2001. Deși imobilele au fost cumpărate în urma executării silite imobiliare s-au încheiat ulterior o serie de contracte de vânzare-cumpărare în care s-a menționat existența unei somații cu nr.1318/18.07.2001 transmisă de executorul judecătoresc de pe lângă Judecătoria Pitești la cererea SA, așa cum rezultă din certificatul de sarcini nr.112/29.01.2004.
Astfel, indică inopozabilitatea încheierii contractelor de vânzare-cumpărare în ceea ce o privește, iar pe de altă parte precizează că actul său de adjudecare le este opozabil celorlalți pârâți.
S-a impus totodată, din perspectiva reclamantei, a se dispune rectificarea cărților funciare prin radierea dreptului de proprietate intabulat de pârâți.
În termen legal, la data de 4.01.2006, pârâții și au formulat întâmpinare prin care au invocat necompetența materială a Judecătoriei Pitești, insuficienta timbrare a acțiunii, autoritatea de lucru judecat cu privire la ultimul capăt de cerere privind rectificarea cărților funciare, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei precum și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului.
În motivarea apărărilor, au susținut că toate contractele de vânzare-cumpărare încheiate de ei sunt perfect valide și neatacate pe cale judiciară, pârâtul nemaiavând posesia bunului imobil, astfel încât nu poate fi conceptat în calitate de pârât în cauză.
Pe fondul cauzei au invocat, cu titlu de excepție, nulitatea absolută a vânzării la licitație și a actului de adjudecare, precum și excepția de inadmisibilitate a acțiunii în rectificarea cărții funciare.
Pe de altă parte, au arătat că înscrierea drepturilor reale în cartea funciară este constitutivă de drepturi și înțeleg să se prevaleze de dispozițiile art.34 alin.2 din Legea nr.7/1996, respectiv ocrotirea legală a bunei credințe a dobânditorului de drept real dacă "la data înregistrării cererii de înscriere a dreptului în folosul său, nu a fost notată nicio acțiune prin care se contestă cuprinsul cărții funciare, sau dacă din titlul transmițătorului și din cuprinsul cărții funciare nu reiese vreo neconcordanță între acestea și situația juridică reală.
La data de 27.01.2006, pârâta SC ROMÂNIA RL. a formulat excepția lipsei de competență a Judecătoriei Pitești, insuficienta timbrare, excepția lipsei calității procesuale active, iar pe fond a invocat nulitatea absolută a vânzării la licitație și a actului de adjudecare emis.
Reclamanta și-a precizat acțiunea în sensul micșorării câtimii suprafeței de teren pe care a revendicat-o de la pârâtul, al renunțării la judecata capătului nr.4 de cerere, cu modificarea unor erori materiale cu privire la rectificarea cărții funciare.
Prin sentința civilă nr.297/23 decembrie 2008, Tribunalul Argeș - Secția civilă a respins acțiunea formulată de petenta SC GRUP COM SRL și a obligat reclamanta la 5.400 lei cheltuieli de judecată către pârâții și.
Analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva excepției dilatorii de procedură absolută a necompetenței materiale a Judecătoriei Pitești, tribunalul a reținut că potrivit dispozițiilor art.2 pct.1 lit.b "procesele și cererile în materie civilă al căror obiect are o valoare de peste 5 miliarde lei (500.000 RON) cu excepția cererilor de împărțeală judiciară, a cererilor în materia succesorală, a cererilor neevaluabile în bani și a cererilor privind materia fondului funciar, inclusiv cele de drept comun, petitorii sau, după caz, posesorii, formulate de terții vătămați în drepturile lor prin aplicarea legilor în materia fondului funciar sunt de competența tribunalului.
Competența în funcție de valoarea obiectului litigiului este de ordine publică, iar la stabilirea acesteia trebuie analizat, în cazul coparticipării procesuale, cuantumul fiecărei pretenții în parte.
Prin sentința civilă nr.4112/4.10.2006 a Judecătoriei Piteștia fost declinată competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului Argeș.
Prin încheierea din 13 iulie 2007 Tribunalului Argeșa fost admisă excepția privind autoritatea de lucru judecat, a fost admisă întrucât acest aspect a mai fost analizat prin sentința civilă nr.891/2005 a Judecătoriei Pitești și decizia civilă nr.1224/2005 a Tribunalului Argeș.
În cauză, au fost efectuate rapoarte de expertiză de către un expert constructor și un expert topograf care au identificat bunurile în litigiu conform obiectivelor dispuse de către instanța au fost materializate de către expertul topografic conform schițelor anexate: s-a identificat terenul deținut de SC " CO" SRL cu suprafața de 67.557 mp. ce a fost conturat cu culoare maro.
A fost identificat terenul proprietatea petentei SC GRUP COM SRL cu suprafața de 63886.p, suprafață ce fost dobândită prin actul de adjudecare din 6.10.2004 și colorată cu roșu.
Proprietatea intimatului dobândită conform contractelor de vânzare cumpărare nr. 248/2004 și 1905/2004 în suprafață de 22.001,66 mp. și 41.911, 97 mp. colorat cu culoare.
Terenul vândut de către SC - România SRL în suprafață de 11.685,92.p prin contractul de vânzare - cumpărare nr.1560/2004 a fost colorat cu portocaliu.
Terenul vândut de către prin contractul de vânzare - cumpărare nr.2223/2004 în suprafață de 10.315,91 mp. colorat cu albastru, la fel și construcțiile.
Terenurile ce au făcut obiectul contractului nr.3827/2004 dintre și cu suprafețele de 6.776,71 mp. 3.851,23 mp. și 3.028,56 mp. s-au colorat cu galben.
Terenul de 12.424,29 mp. al intimatului pe care se afla construcțiile, ce a fost conturat cu și vândut către SC PLUS SRL în suprafață de 6.023,79 mp.
Terenul de 14.091,66 mp. ce aparținut lui a fost conturat cu kaki, la fel și construcțiile și.
Terenul de 1.739,27 mp. vândut lui a fost conturat cu culoare maro.
Prin identificarea terenurilor din cuprinsul actelor de proprietate invocate de părți în proces, s-a constatat că acestea se suprapun în totalitate, același teren dobândit de petentă se regăsește în actele de vânzare cumpărare ale intimatului și apoi în actele de vânzare ale celorlalți intimați și ai SC PLUS SRL ca și construcțiile de pe aceste terenuri, cu excepția construcțiilor, și care nu se regăsesc în lista actelor de adjudecare al petentei.
Referitor la cele două excepții invocate de pârâtul și unite cu fondul, tribunalul a apreciat că sunt nefondate urmând să răspundă asupra acestora conform argumentelor pentru care tribunalul a respins acțiunea în revendicare.
Așa cum s-a arătat mai sus, din concluziile expertizei a rezultat că terenul dobândit de reclamantă prin actul de adjudecare se suprapune în totalitate cu cel dobândit prin actele de vânzare - cumpărare de pârâtul și apoi în actele subsecvente de vânzare - cumpărare ale acestuia cu ceilalți pârâți.
Analizând cele două acte de proprietate invocate de părți, respectiv actul de adjudecare invocat de reclamantă și întocmit de executorul judecătoresc la 6.10.2004 și cele două contracte de vânzare - cumpărare nr.248/2004 și nr.1905/2004, prin care a dobândit suprafețele de 22.001,66 mp. și 41.911,97 mp. tribunalul a constatat că titlul pârâtului este mai bine caracterizat pentru următoarele considerente:
La data de 29.06.2001 a fost încuviințată cererea de începere a executării silite de către SC împotriva SC " CO" în paralel cu deschiderea procedurii de lichidare și reorganizare judiciară la cererea aceluiași creditor.
În același timp a fost propus de către debitoare și acceptat de către creditori, inclusiv de SC, un plan de reorganizare judiciară ce a fost publicat în Monitorul Oficial al României nr.387/2003.
Acest plan de reorganizare a fost realizat, datoriile au fost achitate în întregime către creditori, motiv pentru care instanța a dispus închiderea procedurii de reorganizare ca urmare a realizării planului propus și confirmat prin sentința civilă nr.3933/2003 contractele prin care a devenit proprietarul terenurilor, datează din 4.05.2004 și 24.09.2004 fiind anterioare actului de adjudecare, iar documentația cadastrală a fost efectuată înainte de înscrierea făcută de reclamantă la 2.12.2004, aceasta se suprapune cu alte lucrări anterior realizată așa cum rezultă din fișa corpului de proprietate.
Deci, este de reținut că, așa cum rezultă din actul autentic nr.1560/20.04.2004, înstrăinarea imobilelor ce fac obiectul actului s-a făcut în conformitate cu planul de reorganizare judiciară aprobat de judecătorul sindic, prețul încasat folosindu-se pentru achitarea creanțelor.
Ca urmare, la data de 20.04.2004 SC " CO" era în reorganizare judiciară, iar a dobândit aceste imobile pentru act valabil, neexistând nici un motiv de nulitatea a acestui act.
Drept urmare, și actele subsecvente încheiate de ceilalți pârâți sunt valabile, întrucât aceștia sunt cumpărători de bună credință.
Împotriva sentinței instanței de fond, în termen legal a declarat apel reclamanta GRUP COM criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie pentru următoarele motive în esență:
- prima instanță a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art.480 Cod civil, art.497 alin.4 Cod procedură civilă și art.28 din Legea nr.6/1996. Apelanta-reclamantă precizează că numai ea are titlu de proprietate, deoarece titlurile de proprietate ale pârâților sunt lovite de sancțiunea inopozabilității. Potrivit dispozițiilor art.497 alin.4 Cod procedură civilă, din momentul notării somației în cartea funciară, orice act de înstrăinare sau constituire de drepturi reale cu privire la imobil este inopozabil, situație față de care în calitate de adjudecatari ai imobilelor nu le sunt opozabile contractele de vânzare-cumpărare ale celorlalți pârâți;
- instanța nu s-a pronunțat asupra excepției inopozabilității contractelor de vânzare-cumpărare pe care pârâții au încercat să le opună, deși a reținut în considerente că s-a invocat această excepție;
- considerentul din sentință referitor la împrejurarea că nu ar exista nici un motiv de nulitate a actului prin care a cumpărat imobilele litigioase este străin de natura pricinii, deoarece apelanta-reclamantă nici nu a invocat nulitatea contractelor;
- În mod total eronat și greșit prima instanță a reținut că pârâții sunt cumpărători de bună-credință, în realitate aceștia fiind de rea-credință, deoarece nu au verificat cum s-a finalizat executarea silită pornită prin somația nr.793/2001, cu toate că exista chiar mențiunea din contractul de vânzare-cumpărare al pârâtului;
- instanța a pronunțat o hotărâre prin care a statuat o situație juridică contrară celei stabilite prin decizia nr.28/R/2004 a Tribunalului Argeș și prin sentința civilă nr.1786/2005 a Judecătoriei Pitești atâta vreme cât CO a formulat o contestație la executare privind actul de adjudecare al apelantei-reclamante și în cadrul acelui proces au fost invocate toate susținerile și apărările pe care le formulează pârâții din procesul de astăzi, contestație la executare respinsă în mod irevocabil, situație față de care aceste hotărâri le sunt opozabile pârâților în calitate de succesori cu titlu particular;
- instanța de fond nu a luat în considerare nici sentința civilă nr.3693/2007 a Judecătoriei Pitești, irevocabilă prin decizia nr.387/R/2008 a Curții de Apel Pitești, prin care s-a soluționat acțiunea în revendicare a apelantei-reclamante de astăzi împotriva pârâtei PLUS, un alt cumpărător al unei suprafețe de teren de la (care face parte dintr-un trup mai mare de teren, între care se regăsesc și terenurile din prezenta cauză), fiind parte în acel proces în calitate de chemat în garanție și de asemenea în cadrul procesului respectiv s-au formulat aceleași apărări ca și în speța dedusă judecății cu privire la pretinsa nulitate a actului de adjudecare al apelantei-reclamante și la caracterul preferabil al titlului de proprietate al pârâților, or instanțele au stabilit în mod irevocabil că apelanta-reclamantă are titlu de proprietate mai bine caracterizat;
- în mod greșit prin încheierea din 13.07.2007, instanța a admis excepția lucrului judecat în ceea ce privește capătul de cerere privind rectificarea cărților funciare atâta vreme cât prin sentința respectivă invocată de instanța de fond acțiunea s-a respins pe excepție și nu pe fond, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art.1201 Cod civil.
S-a formulat întâmpinare de către pârâtul și, solicitând respingerea apelului formulat de către reclamantă, ca nefondat, pe considerentul că titlul de proprietate al pârâților este mai bine caracterizat, este primul transcris, terenurile fiind dobândite în cadrul procedurii de insolvență inițiată în anul 2000 la cererea creditoarei, pârâții au acte autentice necontestate și opozabile în mod general, mai mult decât atât acțiunile în rectificarea înscrierii în cartea funciară a dreptului de proprietate a apelantei-reclamante a fost respinsă prin hotărâri irevocabile, situație față de care se invocă autoritatea de lucru judecat, raportat la dispozițiile art.31 alin.1 din Legea nr.7/1996.
S-a formulat întâmpinare și de către ceilalți pârâți, și anume și, solicitând, de asemenea, respingerea apelului ca nefondat, pe considerentul că actul de adjudecare din 6.10.2004 invocat ca titlu de proprietate de către apelanta-reclamantă nu este legal și au fost respectate dispozițiile art.480 Cod civil, art.497 alin.4 Cod procedură civilă și art.28 din Legea nr.7/1996, de către instanța de fond, având în vedere faptul că titlul de proprietate al pârâților este mai bine caracterizat, pârâții sunt cumpărători de bună-credință, fiind respectat principiul securității circuitului civil.
De asemenea, se precizează că nu există autoritate de lucru judecat raportat la sentințele civile invocate de apelanta-reclamantă în cuprinsul motivelor de apel, atâta vreme cât nu sunt îndeplinite prevederile art.1201 Cod civil, respectiv identitate de părți, obiect și cauză.
Referitor la motivul de apel cu privire la care s-a arătat că în mod greșit s-a reținut de către instanța de fond prin încheierea din 13.07.2007, existența autorității de lucru judecat pentru capătul de cerere privind rectificarea cărților funciare, se precizează de către intimații-pârâți că în mod legal s-a reținut această excepție, fiind îndeplinite dispozițiile art.1201 Cod civil.
Examinând actele și lucrările dosarului și sentința apelată, prin prisma motivelor de apel invocate de apelanta-reclamantă, Curtea va constata că apelul este fondat pentru următoarele considerente:
Acțiunea formulată de apelanta-reclamantă are ca obiect principal revendicarea și anume o acțiune prin care proprietarul care a pierdut posesia bunului său cere restituirea acestuia de la posesorul neproprietar.
Ca mijloc specific de apărare a dreptului de proprietate, acțiunea în revendicare are caracter petitoriu, deoarece tinde să stabilească direct existența acestui drept în patrimoniul reclamantului, ea având totodată caracter real, întrucât însoțește, apără și se întemeiază pe cel mai important dintre drepturile reale.
În speța dedusă judecății, ambele părți se prevalează de titluri de proprietate, situație față de care instanțele sunt datoare să stabilească, potrivit regulilor ce guvernează acțiunea în revendicare, care dintre titluri este preferabil, fiind mai bine caracterizat.
Astfel, apelanta-reclamantă invocă ca titlu de proprietate actul de adjudecare emis la data de 6.10.2004, ca urmare a faptului că terenurile ce fac obiectul procesului de față a fost dobândit la licitație publică conform procesului verbal de licitație din data de 22.05.2002.
Pârâtul invocă ca titlu de proprietate dobândirea terenurilor în cadrul procedurii de reorganizare și lichidare judiciară inițiată în anul 2000, de către creditoarea lui CO (autoarea lor), respectiv, după deschiderea acestei proceduri dispusă de Curtea de Apel Alba Iulia la 17 septembrie 2001 prin decizia nr.289/2001, operând transferul dreptului de proprietate prin acte autentice încheiate sub supravegherea administratorului judiciar.
Ulterior, prin acte autentice de vânzare-cumpărare pârâtul a vândut către ceilalți pârâți anumite suprafețe de teren, care așa după cum a rezultat în mod cert din rapoartele de expertiză tehnică efectuate în cauză, se suprapun în totalitate cu terenurile dobândite de către apelanta-reclamantă prin actul de adjudecare din data de 6.10.2004.
Potrivit dispozițiilor art.497 alin.4 Cod procedură civilă "din momentul notării somației în cartea funciară orice act de înstrăinare sau constituire de drepturi reale cu privire la imobilul urmărit este inopozabil".
Rezultă că, apelantei-reclamante în calitate de adjudecatară a imobilelor nu-i sunt opozabile înstrăinările realizate prin contractele de vânzare-cumpărare încheiate între CO și pârâtul și nici cele încheiate dintre acesta din urmă și ceilalți pârâți.
De altfel, actul de adjudecare al apelantei-reclamante este opozabil intimaților-pârâți, deoarece potrivit dispozițiilor art.28 din Legea nr.7/1996 "dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale sunt opozabile față de terți, fără înscrierea în cartea funciară, când provin din succesiuni, accesiune, vânzare silită și uzucapiune".
În condițiile arătate mai sus, făcând aplicabilitatea principiilor consacrate de practica judecătorească, prin considerarea dispozițiilor art.480 Cod civil, Curtea va constata că titlul de proprietate al apelantei-reclamante este mai bine caracterizat.
Soluția este justă cu atât mai mult cu cât apare și ca o aplicație a principiului potrivit căruia nimeni nu poate să transmită și să transfere mai multe drepturi decât are, având în vedere decizia civilă nr.28/R/2004, pronunțată de Tribunalul Argeș prin care a fost respinsă irevocabil contestația la executare formulată de către CO, iar toate apărările și chestiunile de drept invocate de către intimații-pârâți în cadrul procesului de față (faptul că actul de adjudecare este nelegal, că sunt primii care au dobândit titlu de proprietate în cadrul procedurii de reorganizare judiciară, invocarea dispozițiilor art.35 din Legea nr.64/1995), au fost tranșate în mod irevocabil de către o instanță prin decizia arătată mai sus, stabilindu-se că la data de 22.05.2002, când a avut loc adjudecarea silită în cadrul dosarului nr.793/2001 al executorului judecătoresc, procedura reorganizării și a falimentului nu era pornită efectiv.
Mai mult decât atât, prin aceeași decizie s-a stabilit că actul de adjudecare emis în favoarea apelantei-reclamante a fost încheiat anterior declanșării procedurii judiciare, neoperând dispozițiile art.35 din Legea nr.64/1995, în sensul suspendării executării.
Prin efectele sale, puterea de lucru judecat este opozabilă astfel nu numai persoanei fizice sau juridice care a fost parte în procesul în care s-a dat o hotărâre judecătorească (respectiv CO ), ci și pârâților în calitate de succesori cu titlu particular al uneia din părțile din proces, întrucât dispozițiile art.1201 Cod civil, întrebuințează expresia "aceleași părți, în aceeași calitate", având în vedere astfel calitatea lor juridică.
Așa cum s-a precizat mai sus, chiar și în situația în care s-ar considera că titlurile provin de la același autor, se observă că de la regula opozabilității față de terți a drepturilor reale, înscrise în cartea funciară pe baza actelor juridice, prin care ele s-au constituit, au fost transmise ori modificate în mod valabil, art.26 din Legea nr.7/1996, prevede o serie de excepții și anume că dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale sunt opozabile față de terți, fără înscrierea în cartea funciară când provin din vânzare silită.
Or, această excepție face ca actele de vânzare-cumpărare încheiate ulterior în mod succesiv invocate de către pârâți să fie lovite de ineficiență juridică, potrivit tocmai criteriului opozabilității reciproce a titlurilor ce se opun, nu numai în raport cu dispozițiile art.497 alin.4 Cod procedură civilă, care în plus se observă nu face nici o distincție după cum dreptul a fost dobândit înainte sau după notare, ci și în raport cu dispozițiile art.26 din Legea nr.7/1996.
Dispozițiile art.517 și art.518 Cod procedură civilă, nu sancționează în nici un mod adjudecatarul pentru neînscrierea actului de adjudecare în cartea funciară care altfel și-ar consolida mai rapid dreptul său, iar sub acest aspect norma generală nu derogă de la cea specială, dispozițiile particulare, cuprinse în prevederile art.26 alin.1 din Legea nr.7/1996 în ceea ce privește dreptul de dispoziție, neputând fi altfel interpretate decât prin perspectiva conținutului juridic al dreptului de proprietate și ale atributelor sale, respectiv de a-l înstrăina și de a-l transmite, inalienabilitatea fiind în acest caz.
Or, inalienabilitatea nu exclude apărarea dreptului de proprietate pe calea acțiunii în revendicare.
Este fondată și critica potrivit cu care considerentele din sentință referitoare la împrejurarea că nu ar exista nici un motiv de nulitate prin care pârâtul a cumpărat imobilele litigioase sunt străine de natura pricinii, având în vedere cadrul procesual fixat și anume acțiunea în revendicare care are reguli specifice, raportat la faptul că nu s-a solicitat constatarea nulității contractelor de vânzare-cumpărare ale pârâților, neexistând interesul în acest sens, atâta vreme cât acesta sunt lovite, așa cum s-a precizat mai sus, de sancțiunea inopozabilității.
Prima instanță a reținut în mod nelegal faptul că intimații-pârâți au calitatea de cumpărători de bună-credință, atâta vreme cât aceștia nu au depus minime diligențe pentru a afla care este situația juridică a terenurilor din litigiu și anume cum s-a finalizat executarea silită pornită prin somația nr.793/18.07.2001, despre care exista mențiune expresă, chiar în cuprinsul contractelor de vânzare-cumpărare prin care pârâtul pretinde că a dobândit imobilele din litigiu.
Dacă intimații-pârâți ar fi făcut aceste minime diligențe și verificări ar fi constatat că imobilele pe care le-au cumpărat făcuseră deja obiectul vânzării silite imobiliare, situație față de care nu mai operează prezumția de bună-credință, care de altfel nu are nici o relevanță juridică, actele fiind lovite de aceeași sancțiune, respectiv a inopozabilității.
În ceea ce privește critica prin care se susține că în mod greșit instanța de fond a admis excepția autorității de lucru judecat prin încheierea din 13.07.2007, referitor la capătul de cerere privind rectificarea cărții funciare, urmează să se rețină de către C că această critică este nefondată și în mod legal s-a pronunțat instanța pe această excepție, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile art.1201 Cod civil, cu atât mai mult cu cât această cerere are un caracter accesoriu, iar în cadrul acțiunii în revendicare au fost analizate titlurile de proprietate ale părților, iar prin acele soluții instanțele au reținut în mod legal faptul că acțiunile privind cererile de rectificări ale cărților funciare au caracter accesoriu față de acțiunile petitorii.
Nu în ultimul rând, prin decizia civilă nr.387/R/3.12.2008 a Curții de Apel Piteștis -a soluționat procesul în revendicare formulat de către apelanta-reclamantă împotriva pârâtei PLUS cu privire la suprafața de 6.023 mp.teren, pe care aceasta o cumpărase tot de la pârâtul.
De remarcat că terenul respectiv reprezintă o suprafață mai mică dintr-un trup comun și mai mare, diferența reprezentând-o terenurile din prezentul litigiu.
În cadrul procesului respectiv pârâtul a fost parte, fiind chemat în garanție și s-au formulat aceleași apărări de către pârâtă și chematul în garanție, referitoare la pretinsa nulitate a actului de adjudecare emis în favoarea apelantei-reclamante precum și la caracterul preferabil al titlurilor lor dobândite în procedura de lichidare și reorganizare judiciară.
Instanța a respins în mod irevocabil aceste apărări reținând că titlurile pârâților sunt inopozabile raportat la dispozițiile art.497 alin.4 Cod pr.civilă și că numai apelanta-reclamantă are un titlu de proprietate opozabilerga omnespentru terenul revendicat, iar faptul cumpărării de către a terenurilor din cadrul procedurii reorganizării judiciare este irelevant pentru soluționarea litigiului.
Față de cele arătate mai sus, Curtea în baza dispozițiilor art.296 Cod procedură civilă va admite apelul și va schimba în parte sentința, în sensul că va admite în parte acțiunea.
Va obliga pe pârâți să lase în deplină proprietate și posesie reclamantei următoarele suprafețe de teren:
Pârâta ROMANIA suprafața de 11.685,92 mp. conturat pe anexa efectuat în apel (fila 161) cu portocaliu.
Pârâta suprafețele de: 10.315,91 mp. conturat cu albastru, iar construcțiile vândute prin actul de vânzare-cumpărare nr.2223/2004 pârâtului, cu culoare albastră; suprafețele de 6.776,71 mp. 3.851,23 mp. și 3.028,56 mp. ce au făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare nr.3827/2004, iar construcțiile vândute prin același contract pârâtului, hașurate cu galben pe schița anexă.
Pârâtul construcțiile dobândite prin contractul de vânzare-cumpărare nr.2223/2004, hașurate cu albastru și construcțiile dobândite prin contractul de vânzare-cumpărare nr.3827/2004, hașurate cu galben.
Pârâtul suprafața de 14.091, 66 mp, pe care se află construcția, colorată pe schița anexă a cu culoarea kaki și suprafața de 6.400,50 mp. identificată cu culoare pe anexa și construcțiile existente pe teren.
În baza dispozițiilor art.274 Cod procedură civilă va obliga pe intimații-pârâți să plătească apelantei-reclamante suma de 114.626 lei cheltuieli de judecată în fond și în apel.
Va lua act de renunțarea apelantei-reclamante la capătul de cerere privind revendicarea terenului de la pârâtul.
Va menține în rest sentința apelată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul formulat de reclamanta GRUP COM RM., cu sediul în-, județul V, împotriva sentinței civile nr.297/23 decembrie 2008 și a încheierii din data de 13 iulie 2007 pronunțate de Tribunalul Argeș în dosarul nr-, intimați fiind pârâții, domiciliat în Sibiu,-, județul Sibiu, domiciliată în B,-, sector 6, cu domiciliul ales la mandatara sa, cu domiciliul în B,-, sector1, domiciliat în Pitești, b-dul -, -.1,.B, etaj 5,.13, județul A și A ROMANIA, cu sediul în Pitești, Calea B, bloc 17,.B,.11, etaj3, județul
Schimbă în parte sentința în sensul că, admite în parte acțiunea.
Obligă pârâții să lase în deplină proprietate și posesie reclamantei următoarele suprafețe de teren:
Pârâta ROMANIA suprafața de 11.685,92 mp. conturat pe anexa efectuat în apel (fila 161) cu portocaliu.
Pârâta suprafețele de: 10.315,91 mp. conturat cu albastru, iar construcțiile vândute prin actul de vânzare-cumpărare nr.2223/2004 pârâtului, cu culoare albastră; suprafațele de 6.776,71 mp. 3.851,23 mp. și 3.028,56 mp. ce au făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare nr.3827/2004, iar construcțiile vândute prin același contract pârâtului, hașurate cu galben pe schița anexă.
Pârâtul construcțiile dobândite prin contractul de vânzare-cumpărare nr.2223/2004, hașurate cu albastru și construcțiile dobândite prin contractul de vânzare-cumpărare nr.3827/2004, hașurate cu galben.
Pârâtul suprafața de 14.091,66 mp. pe care se află construcția, colorată pe schița anexă a cu culoarea kaki și suprafața de 6.400,50 mp. identificată cu culoare pe anexa și construcțiile existente pe teren.
Ia act de renunțarea la capătul de cerere privind revendicarea terenului de la pârâtul.
Menține în rest sentința.
Obligă pe intimații-pârâți să plătească apelantei-reclamante suma de 114.626 lei, cheltuieli de judecată în fond și apel.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 23 octombrie 2009, la Curtea de Apel Pitești, Secția civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
JD/9.11.2009
GM/10 ex.
Jud.fond:
Președinte:Jeana DumitracheJudecători:Jeana Dumitrache, Florina Andrei
