Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 1374/2009. Curtea de Apel Brasov

ROMANIA

CURTEA DE APEL

Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale

Dosar Nr-

Decizia Nr. 1374/

Completul compus din:

Ședința publică din 4 noiembrie 2009

PREȘEDINTE: Anca Pârvulescu

JUDECĂTOR 2: Camelia Juravschi

JUDECĂTOR 3: Cristina Ștefăniță

Grefier - -

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamantul - prin mandatar - împotriva deciziei civile nr. 177/Ap din 16 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura îndeplinită.

Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din 29 octombrie 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie.

În vederea deliberării, instanța a amânat pronunțarea cauzei pentru astăzi, 4 noiembrie 2009.

CURTEA

Constată că prin decizia civilă nr. -, Tribunalul Brașova dispus respingerea ca inadmisibil a apelului declarat de apelantul reclamant, prin mandatar, împotriva încheierilor pronunțate de Judecătoria Brașov în ședința publică din data de 17.03.2009 și din data de 24.03.2009 în dosar nr-.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că potrivit art. 282 alin. 2 Cod proc. civ. împotriva încheierilor premergătoare nu se poate declara apel, decât odată cu fondul, în afară de cazul în care prin ele s-a întrerupt cursul judecății.

Drept urmare, apelul nu ar putea fi declarat numai împotriva încheierii prin care s-a soluționat o excepție procesuală, prin aceasta cursul judecății nefiind întrerupt. Împrejurarea că instanța a rezolvat printr-o încheiere premergătoare sentinței una sau mai multe excepții, continuând judecata cu referire la celelalte aspecte ale litigiului, nu înseamnă că s-a dezinvestit sau că a întrerupt cursul judecății.

Încheierile prin care instanța se pronunță asupra excepțiilor sunt susceptibile de a fi atacate cu apel numai o dată cu hotărârea, câtă vreme sunt încheieri care nu întrerup cursul judecății. Nu este posibil, din punct de vedere procedural, ca în cazul fiecărei excepții admise, instanța să pronunțe o hotărâre, supusă căilor de atac și să disjungă restul cauzei, fragmentând în mod nejustificat judecata, prin pronunțarea mai multor hotărâri succesive, fiecare supusă căilor de atac prevăzute de lege.

În speță, deși față de reclamantul s-a admis excepția autorității lucrului judecat, soluționarea litigiului continuă față de celelalte părți și cu privire la celelalte aspecte ale cauzei, litigiul trebuind a fi privit ca fiind unul unitar iar nu fragmentat în funcție de numărul părților litigante. De altfel, prin încheierea din data de 17.03.2009 s-a amânat pronunțarea asupra excepției autorității de lucru judecat, aceasta fiind soluționată prin încheierea din data de 24.03.2009 iar reclamantul a promovat apelul împotriva ambelor încheieri, inclusiv împotriva aceleia prin care instanța nu s-a pronunțat asupra excepției autorității de lucru judecat.

Drept urmare, având în vedere prevederile legale mai sus menționate, măsurile instanței de judecată dispuse printr-o încheiere premergătoare, altele decât cele prin care s-a întrerupt cursul judecății, nu pot face obiectul vreunei căi de atac, decât odată cu fondul.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs, în termen, motivat, legal timbrat, reclamantul prin mandatar solicitând casarea deciziei întrucât s-a apreciat greșit că apelul este inadmisibil.

Încheierile atacate ( din 17.03.2009, 24.03.2009 ) sunt în strânsă legătură. Prin încheierea din 24.03.2009, instanța a întrerupt cursul judecății pentru reclamantul, devenind aplicabile dispozițiile art. 282 alin. 2 Cod pr. civilă.

Consideră că în mod greșit instanța de apel a apreciat că o astfel de încheiere nu întrerupe cursul judecății cu toate că admițându-se excepția autorității de lucru judecat față de pretențiile unui reclamant și continuând judecata față de pretențiile altui reclamant, reclamantul față de care s-a admis excepția poate ataca încheierea pentru că altfel i-ar fi interzis accesul liber la justiție (art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.).

Reiterează criticile din apel sub aspectul soluționării excepției autorității de lucru judecat. Arată în continuare că, dispozițiile art. 1201 cod civil au fost greșit aplicate, cererea din dosarul nr. 883/2004 al Judecătoriei Brașov nu are autoritate de lucru judecat față de cererea din dosarul nr- al Judecătoriei Brașov.

Analizând recursul formulat, instanța constată că este neîntemeiat.

Decizia atacată a interpretat corect dispozițiile art. 282 alin. 2 Cod pr. civilă și caracterul încheierilor atacate. Acestea sunt încheieri interlocutorii deoarece instanța a rezolvat prin ele o excepție dirimantă însă acest lucru nu echivalează cu o dezinvestire a instanței sau cu o întrerupere a cursului judecății din moment ce s-a continuat judecata acordându-se un nou termen.

"Nu este posibil din punct de vedere procedural ca în cazul fiecărei excepții admise, instanța să pronunțe o hotărâre, supusă căilor de atac și să disjungă restul cauzei, fragmentând în mod nejustificat judecata, prin pronunțarea mai multor hotărâri succesive, fiecare supusă căilor de atac prevăzute de lege" [1]

Prin urmare, apelul exercitat de actualul recurent împotriva încheierilor susmenționate a fost reținut corect ca inadmisibil.

Nu-i este încălcat dreptul la un proces echitabil și accesul la justiție recurentului deoarece legiuitorul poate institui reguli speciale de procedură precum și modalități de exercitare a drepturilor procedurale astfel încât accesul liber la justiție nu înseamnă accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac.

Curtea Constituțională, pronunțând Decizia nr. 201/2002 a reținut că "stabilirea regulii conform căreia încheierile premergătoare - cu excepția acelora prin care s-a întrerupt cursul judecății - nu pot fi atacate cu apel, decât odată cu fondul", împiedică prelungirea excesivă a duratei procesului și contribuie la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil.

Față de aceste considerente, recursul promovat va fi respins și decizia menținută. Criticile recurentului față de nelegala admitere a excepției autorității de lucru judecat nu pot fi analizate decât î situația unui apel declarat împotriva hotărârii ce se va pronunța asupra fondului în dosarul civil nr- al Judecătoriei Brașov, pentru raționamentul mai sus expus: încheierea prin care s-a soluționat această excepție putând fi atacată odată cu fondul.

Pentru aceste motive,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul formulat de prin mandatar împotriva deciziei civile nr. 177/2009 a Tribunalului Brașov, pe care o menține.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședință publică azi 4 noiembrie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

Grefier,

- -

Red. AP - 11.11.09

Dact. GG - 23.11.09

7 ex.

Red. apel -


[1] Extras din Decizia nr. 502/2004 a Curții de Apel București - Secția civilă, codul de procedură civilă adnotat - Boroi, Spineanu-Matei

Președinte:Anca Pârvulescu
Judecători:Anca Pârvulescu, Camelia Juravschi, Cristina Ștefăniță

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 1374/2009. Curtea de Apel Brasov