Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 1390/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1390/R/2008
Ședința publică din 13 iunie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Anca Adriana Pop
JUDECĂTOR 2: Alina Rodina
JUDECĂTOR 3: Antoaneta
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul G, precum și recursul declarat de pârâții, și, împotriva sentinței civile nr. 242 din 6 mai 2008 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentantul reclamantului recurent G, avocat și reprezentantul pârâților recurenți, și, avocat, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că recursurile sunt la primul termen de judecată, au fost declarate și motivate în termen, fiind comunicate părților.
Se constată că recursul declarat de către reclamantul recurent G, este legal timbrat cu suma de 4 lei taxă judiciară de timbru și 0,30 lei timbru judiciar.
Reprezentantul pârâților recurenți, și, depune la dosar chitanța privind achitarea taxei judiciare de timbru în sumă de 4 lei și 0,15 lei timbru judiciar, aspect față de care,la acest termen recursul declarat de către pârâți este legal timbrat.
La întrebarea instanței, reprezentantul pârâților recurenți arată că reprezintă părțile și în recurs întrucât mandatul dat la fond este nelimitat.
Reprezentantul reclamantului recurent arată că nu are obiecțiuni cu privire la acest mandat.
Reprezentanții părților arată că nu au cereri de formulat în probațiune.
Curtea,după deliberare, constată încheiată faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în dezbaterile judiciare orale asupra fondului cauzei.
Reprezentantul reclamantului recurent G solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și trimiterea cauzei spre soluționare către Tribunalului Cluj, apreciind că această instanță este competentă în soluționarea prezentei cauze, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul pârâților recurenți, și, solicită admiterea recursului, casarea în întregime a sentinței de declinare a competenței și trimiterea cauzei spre judecare la Tribunalul Cluj,pentru soluționare.
Reprezentantul reclamantului recurent G, lasă la aprecierea instanței recursul declarat de către pârâți.
Reprezentantul pârâților recurenți, și, solicită admiterea recursului declarat de către reclamant.
CURTEA
Reține că prin sentința civilă nr.242 din 6 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj, s-a admis excepția necompetenței materiale a instanței, invocată din oficiu și în consecință s-a declinat competența de soluționare a cauzei formulate de reclamantul G, în contradictoriu cu pârâții, și, în favoarea Judecătoriei Cluj -
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că în conformitate cu art.2 lit.b din proc.civ. tribunalul judecă în primă instanță, procesele și cererile în materie civilă al căror obiect are o valoare de peste 5 miliarde lei, cu excepția cererilor de împărțeală judiciară, a cererilor în materia succesorală, a cererilor neevaluabile în bani și a cererilor privind materia fondului funciar, inclusiv cele de drept comun, petitorii sau, după caz, posesorii, formulate de terții vătămați în drepturilor lor prin aplicarea legilor în materia fondului funciar.
Or, raportat la modul în care a fost formulată acțiunea dedusă judecății, s-a apreciat că petitele principale vizează stabilirea calității de moștenitori a succesorilor defunctului, respectiv stabilirea componenței masei succesorale, rămase după acesta defunct, ceea ce atrage competența judecătoriei.
S-a reținut că într-adevăr valoarea pretențiilor formulate în cadrul petitului nr.3, este de 305.000 Euro, însă acest petit are un caracter subsidiar,iar potrivit art.17 proc.civ. cererile accesorii și incidentale sunt în căderea instanței competente să judece cererea principală.
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art.158, art.159 coroborat cu art.1 proc.civ. instanța a admis excepția și a dispus declinarea competenței în favoarea Judecătoriei Cluj -
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs atât reclamantul G, cât și pârâții, și,solicitând admiterea recursului și trimiterea dosarului spre judecată Tribunalului Cluj, ca instanță competentă.
În motivarea recursului reclamantului s-a arătat că, în baza principiuluiaccesoriul urmează soarta principalului, condiția juridică a unui bun, a unui drept, a unui act, a unui, a unei sancțiuni sau a unei activități, considerate ca principale, se extinde asupra altora, considerate accesorii în raport cu ele. principiului și implicațiile sale sunt exprimate prin art.17 proc.civ. potrivit căruia "cererile accesorii șui incidentale sunt în căderea instanței competente să judece cererea principală.
Cererea principală, indiferent de numărul de paragraf la care este înscrisă în cererea introductivă, este cererea în pretenții, restul cererilor fiind cereri incidente, căci datoria aparținea defunctului și moștenitorii în viață și acceptanți ai succesiunii, sunt cei ce vor fi obligați la plata acesteia.
Pretențiile recurentului sunt la suma de 305.000 Euro, ceea ce reprezintă la cursul de la data depunerii cererii suma de 941.636 lei, adică peste 500.000 lei conform art.2 pct.1 lit.b fiind competent Tribunalul d e la domiciliul pârâtului.
În sfârșit,a arătat că este adevărat că cererile privind stabilirea masei succesorale indiferent de valoare sunt în competența judecătoriei, dar în speța de față acest tip de cereri sunt accesorii cererii de pretenții.
Pârâții, și au solicitat admiterea recursului, casarea în întregime a sentinței de declinare a competenței,motivând că în mod nelegal Tribunalul Cluj și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj -N, deoarece în stabilirea instanței competente a soluționa litigiul trebuie clarificat care este obiectul principal al acțiunii, care este pretenția principală dedusă judecăți, știut fiind că pretențiile accesorii și incidentale sunt de competența instanței chemate să judece cererea principală, conform art.17 proc.civ.
Consideră că în speța de față pretenția principală a reclamantului este cererea de plată a sumei totale de 305.000 Euro, acesta fiind cuantumul creanței pretins de reclamant de la moștenitorii lui. Cererile de a se constata calitatea pârâților de moștenitori ai defunctului, precum și cererile de a se constata compunerea masei succesorale sunt cereri incidente,prin care în prealabil reclamantul tinde să-își conserve creanța cu bunurile din moștenire.
Având în vedere că, în această speță, cererile în materie de succesiune după, excluse în mod obișnuit de la competența tribunalului conform art.2 pct.1 lit.b din proc. civ.au devenit, totuși, cereri incidente, așa cum le-a formulat reclamantul,susține că devine aplicabil art.17 din proc.civ. care derogă de la regulile de competență materială, instituind principiul prorogării legale de competență.
Verificând hotărârea atacată, prin prisma motivelor de recurs, Curtea reține următoarele:
Prin acțiune, reclamantul a solicitat:
- să se constate calitatea de moștenitor, de pe urma defunctului, decedat la data de 24 febr.200, cu ultimul domiciliu în C-N,-.8 jud. C, în cote egale de 1/3 parte fiecare, a pârâților colaterali privilegiați, și;
- să se constate că masa succesorală de pe urma defunctului se compune din bunurile imobile indicate în acțiune;
- să se dispună obligarea pârâților la plata sumei de 305.000 Euro, la cursul necesar cumpărării valutei, publicat de BNR din ziua plății totale sau a plății unei părți din sumă în cazul în care suma nu poate fi integral achitată sau executată silit;
- să se dispună instituirea unui sechestru asigurator asupra construcțiilor menționate în acțiune.
Obiectul principal al acțiunii este acela de constatare a masei succesorale după defunctul și stabilirea calității de moștenitor a pârâților.
Potrivit art.2 pct.1 lit.b din Codul d e procedură civilă, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.219/2005, tribunalele soluționează în primă instanță procesele și cererile în materie civilă al căror obiect are o valoare de peste 5 miliarde lei, cu excepția cererilor de împărțeală judiciară, a cererilor în materie succesorală -
În raport de aceste dispoziții legale, rezultă că judecătoria este competentă să judece întotdeauna acțiunea în materie succesorală indiferent de valoarea obiectului acțiunii.
Cum pretenția formulată în cadrul petitului nr.3 trebuie calificată ca fiind o cerere accesorie, în sensul art.17 proc.civ. în considerarea dependenței acesteia de cea principală - de stabilire a masei succesorale și a calității de moștenitor - corect s-a admis excepția necompetenței materiale a tribunalului, întrucât potrivit art.17 proc.civ. cererile accesorii și incidentale sunt în căderea instanței competente să judece cererea principală.
Față de cele expuse, recursurile vor fi respinse ca nefondate, conforma rt.312 alin.1 proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECI DE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul precum și recursul declarat de pârâții, și împotriva sentinței civile nr. 242 din 6 mai 2008 Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 13 iunie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
Pt.--- - - - -- -
în conc.odihnă
Semnează:
VICEPREȘEDINTE
GREFIER,
Ptr.
în conc.odihnă
Semnează:
GREFIER SECȚIE,
Red.AR
Dact./2ex.
09.07.2008
Președinte:Anca Adriana PopJudecători:Anca Adriana Pop, Alina Rodina, Antoaneta
