Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 1417/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A IV A CIVILĂ
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1417
Ședința publică de la 6 noiembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Aglaia Vălan
JUDECĂTOR 2: Adriana Roua Pop
JUDECĂTOR 3: Diana
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de pârâții și împotriva deciziei civile nr. 725A/19.05.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a Va civilă, în contradictoriu cu reclamantul.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurenții-pârâți reprezentați de avocat, intimatul-reclamant reprezentat de avocat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință învederându-se că cererea de recurs este netimbrată, după care:
Se depune la dosarul cauzei de către apărătorul recurenților dovada achitării taxei judiciare de timbru, chitanța nr. 61671/1637/06.11.2009 în sumă de 20.00 RON și a timbrului judiciar în valoare de 0,30 lei, precum și împuternicirea avocațială nr. -/05.11.2009.
Apărătorul intimatului depune împuternicirea avocațială nr. 29/2009.
Curtea constatând că în cauză nu sunt cereri de formulat sau excepții de invocat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cererii de recurs.
Recurenții având cuvântul, prin apărător, solicită admiterea cererii de recurs astfel cum a fost formulată, casarea în tot a deciziei recurate cu privire la soluția privind apelul principal, cat și cel incident, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare la instanța de apel în vederea soluționării pe fondul apelurilor. Susține orale motivele de recurs.
Curtea solicită a se preciza în raport de motivul 5 de recurs, dacă modul de soluționare pe aspectul excepției inadmisibilității fi fost altul, ar fi impus o altă soluție.
Apărătorul recurenților arată că nu ar fi determinat o altă soluție, însă era necesar a se lămuri dacă acțiunea în revendicare putea fi formulată de către un singur coproprietar devălmaș.
Intimatul, prin apărător, având cuvântul, solicită respingerea recursului și menținerea deciziei din apel, în sensul trimiterii cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
Față de primul motiv de recurs, vizând nepronunțarea asupra excepției insuficientei timbrări a apelului, apreciază că stabilirea eronată a taxei judiciare de timbru nu poate constitui motiv de casare, existând posibilitatea dării în debit; față de cel de al doilea motiv de recurs, arată că acesta este nefondat, instanța analizând apelul în limita motivelor de apel invocate precum și prin prisma dispozițiilor art. 282 și urm. Cod procedură civilă, apreciind că se ignoră de către pârâți caracterul devolutiv al apelului; față de motivul 3 de recurs, apreciază că nu poate fi reținut, instanța neavând posibilitatea să rețină cauza spre rejudecare pe fond în lipsa necercetării fondului cauzei. Față de motivul 4 și 5 de recurs, apreciază că dacă intimatul nu a căzut în pretenții în față instanței de fond, nu are interes să declare un apel incident, având posibilitatea de a se apăra prin întâmpinare. Soluția inadmisibilității cererii de aderare trebuie privită și din prisma lipsei interesului în promovarea unui apel incident față de împrejurarea că intimatul nu a căzut în pretenții prin soluția pronunțată în fond. Depune concluzii scrise.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
În deliberare asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C sub nr. 2878/7.11.2008, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții și, solicitând să fie obligați să-i lase în deplină proprietate și pașnică posesie suprafața de teren de 1800 mp, parte din imobilul teren în suprafață totală de 5000 mp, situat în comuna, tarlaua 54, parcela 492, cu număr cadastral 2142, obligarea acestora la desființarea împrejmuirii suprafeței de teren și eliberarea terenului sau autorizarea sa la desființarea împrejmuirii și eliberarea suprafeței ocupate, pe cheltuiala pârâților și obligarea pârâților la plata daunelor cauzate prin încălcarea dreptului său de proprietate, cu obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentința civilă nr. 2878/7.11.2008, Judecătoria Car espins excepția inadmisibilității acțiunii și a respins acțiunea reclamantului ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, Judecătoria a reținut că reclamantului i-a fost constituit dreptul de proprietate asupra suprafeței de teren de 2 ha și 5442 prin eliberarea titlului de proprietate nr. 1706/22.03.1999. Dreptul de proprietate asupra suprafeței de teren de 5000 mp a fost înscris în cartea funciară, având număr cadastral 2142 prin încheierea nr. 19862/5.04.2006. Pârâții au cumpărat de la numiții și suprafața de teren de 5000 mp, situată în comuna, 54, parcela 491, județul I, conform contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 2231/8.11.2001 de BNP, dreptul de proprietate fiind înscris în cartea funciară cu nr. cadastral 592 prin încheierea nr. 10696/24.03.2005.
Judecătoria a reținut că, prin încheierea nr. 10696/24.03.2005, pârâții și-au intabulat primii dreptul de proprietate asupra suprafeței de teren de 5000 mp respectiv la data de 24.03.2005, primind numărul cadastral 592, reclamantul intabulându-și dreptul de proprietate ulterior, la data de 5.04.2006. În consecință, instanța a reținut ca valabil primul titlu înscris în cartea funciară care cuprinde dreptul de proprietate al pârâților și anume contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 2231/8.11.2001, astfel că nu pot fi reținute concluziile raportului de expertiză topografică întocmit în cauză.
Prin decizia civilă nr. 725/A/19.05.2009, Tribunalul București Secția a V-a Civilă a admis apelul declarat de reclamant împotriva sentinței Judecătoriei, a desființat sentința apelată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanței iar cererea de aderare la apel formulată de pârâți a fost respinsă ca inadmisibilă.
Pentru a decide astfel, Tribunalul Bucureștia reținut că prima instanță a pronunțat o soluție fără a intra în cercetarea fondului, în condițiile în care motivarea soluției se întemeiază doar pe aceea că pârâții și-au intabulat primii dreptul de proprietate asupra terenului de 5000 mp. În aceste condiții, prima instanță nu a analizat nici una din probele administrate, deși a încuviințat părților probele cu înscrisuri și cu expertiză.
Cu privire la cererea formulată de pârâții intimați și întemeiată pe art. 293 din Codul d e procedură civilă, Tribunalul a constatat că aceasta este inadmisibilă, în contextul în care intimații nu tind la schimbarea hotărârii primei instanțe în același sens ca și reclamantul apelant, ci urmăresc schimbarea motivării soluției, în sensul respingerii acțiunii ca inadmisibilă și nu ca neîntemeiată.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâții, solicitând să se caseze în tot hotărârea instanței de apel cu privire la soluția pronunțată în apelul principal cât și în apelul incident; să se trimită cauza spre rejudecare la instanța de apel în vederea soluționării pe fondul apelului, atât a apelului principal cât și a apelului incident.
În motivarea recursului, recurenții - pârâți au arătat că instanța nu a pus în discuția părților și nici nu s-a pronunțat asupra excepției insuficienței timbrajului, invocată de către apelanta - reclamantă prin întâmpinarea formulată în apel, motiv de recurs întemeiat pe prevederile art. 304 alin. 1 pct. 5 din Codul d e procedură civilă raportat la prevederile art. 298, 105 alin. 2 și art. 129 alin. 4 din Codul d e procedură civilă.
Recurenții - pârâți au considerat că instanța nu a soluționat apelul în limita motivelor invocate de către apelanta reclamantă reținând în hotărâre motive de casare care nu au fost invocate de apelantă prin apelul principal formulat în cauză, motiv de recurs întemeiat pe prevederile art. 304 alin. 1 pct. 6 raportat la art. 295 alin. 1 din Codul d e procedură civilă. Recurenții - pârâți au considerat că instanța nu a pus în discuția contradictorie a părților motivul de casare cu trimitere spre rejudecare reținut în motivarea hotărârii pronunțate în apel și constând în faptul că hotărârea este nemotivată ca urmare a faptului că instanța nu s-a pronunțat cu privire la toate probele administrate în cauză, încălcând în acest mod principiul contradictorialității și dreptul la apărare al părților, motiv de recurs prevăzut de art. 304 alin. 1 pct. 5 din Codul d e procedură civilă raportat la prevederile art. 298, 105 alin. 2 și art. 129 alin. 4 din Codul d e procedură civilă.
Recurenții - pârâți au considerat că instanța a aplicat greșit prevederile art. 297 alin. 1 și art. 261 alin. 1 pct. 5 din Codul d e procedură civilă, considerând că prima instanță nu s-a pronunțat asupra fondului, desființând astfel hotărârea și trimițând cauza spre rejudecare la instanța de fond, în condițiile în care putea reține și rejudeca fondul, motiv de recurs prevăzut de art. 304 alin. 1 pct. 9 din Codul d e procedură civilă raportat la prevederile art. 297 alin. 1 și art. 261 alin. 1 pct. 5 din Codul d e procedură civilă.
Cu privire la apelul incident, recurenții au considerat că instanța de apel a aplicat în mod greșit prevederile art. 297 alin. 1 din Codul d e procedură civilă, respingând ca inadmisibil apelul incident cu motivarea că argumentele invocate prin apelul incident trebuie să fie identice cu cele din apelul principal și că apelul incident privește numai motivarea hotărârii pronunțate de instanța de fond și nu hotărârea în sine, motiv de recurs prevăzut de art. 304 alin. 1 pct. 9 din Codul d e procedură civilă raportat la prevederile art. 293 alin. 1 din Codul d e procedură civilă.
Cu privire la apelul incident și în mod special la excepția inadmisibilității invocată la fond de către apelantul pârât, recurenții au considerat că instanța de apel a aplicat în mod greșit prevederile art. 297 alin. 1 din Codul d e procedură civilă respingând ca inadmisibil apelul incident în condițiile în care excepția inadmisibilității/lipsa calității procesuale active era un motiv de ordine publică și putea fi pus în discuția părților, din oficiu, de către instanța de judecată, motiv de recurs prevăzut de art. 304 alin. 1 pct. 9 din Codul d e procedură civilă raportat la prevederile art. 295 alin. 1 din Codul d e procedură civilă.
Analizând decizia recurată, prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea reține următoarele:
Motivul de recurs constând în faptul că instanța nu a soluționat apelul în limita motivelor invocate de către apelanta reclamantă reținând în hotărâre motive de casare care nu au fost invocate de apelantă prin apelul principal, încălcând principiul dreptului la apărare, este fondat.
Astfel, față de prevederile art. 295 alin. 1 din Codul d e procedură civilă, nstanța de apel va verifica, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță. Totuși, motivele de ordine publică pot fi invocate și din oficiu, iar motivul de desființare cu trimitere spre rejudecare reținut în decizia instanței de apel, constând în necercetarea fondului de prima instanță, reprezintă un motiv de ordine publică și poate fi invocat de instanță.
În această situație, instanța de apel era obligată să pună în discuția părților motivul de ordine publică invocat din oficiu, pentru respectarea principiului contradictorialității și dreptul la apărare al părților. Neprocedând astfel, instanța de apel a încălcat aceste principii, de vreme ce părțile nu au putut pune concluzii și nu și-au putut face apărări în privința problemei în raport de care instanța de apel a pronunțat soluția. În consecință, motivul de recurs invocat, prevăzut de art. 304 pct. 5 din Codul d e procedură civilă, este întemeiat.
Motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă, constând în aplicarea greșită a prevederilor art. 297 alin. 1 din Codul d e procedură civilă este, de asemenea, întemeiat.
Astfel, contrar celor reținute de instanța de apel, hotărârea primei instanțe este motivată în fapt și în drept iar eventualele lacune, cum ar fi omisiunea analizării unor probe, sau inadvertențe ale motivării pot fi suplinite sau remediate prin motivarea instanței de apel, astfel încât cauza nu trebuie trimisă spre rejudecare la prima instanță, nefiind îndeplinite condițiile art. 297 din Codul d e procedură civilă.
În ceea ce privește motivul de recurs referitor la respingerea ca inadmisibilă a cererii de aderare la apel, Curtea constată că, potrivit art. 293 alin. 1 din Codul d e procedură civilă, ntimatul este în drept, chiar după împlinirea termenului de apel, să adere la apelul făcut de partea potrivnică, printr-o cerere proprie, care să tindă la schimbarea hotărârii primei instanțe.
Astfel, dacă intimatul nu a căzut în pretenții în primă instanță nu are interes să declare un apel incident, ci se poate apăra prin intermediul întâmpinării. Pe de altă parte, Curtea constată că, prin cererea de aderare la apel, intimații- pârâți și critică hotărârea primei instanțe în ceea ce privește soluția dată excepției invocate de aceștia și solicită schimbarea hotărârii în acest sens. În acest context, cererea de aderare la apel nu poate fi considerată ca fiind inadmisibilă, urmând ca în rejudecare să fie discutată existența interesului intimatului să adere la apelul principal.
Având în vedere aceste aspecte, Curtea constată că motivele de recurs invocate, prevăzute de art. 304 pct. 5 și 9 din Codul d e procedură civilă sunt întemeiate, situație în care, văzând prevederile art. 312 alin. 3 din Codul d e procedură civilă, va admite recursul declarat de pârâții și împotriva deciziei civile nr. 725 A/19.05.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a V-a Civilă, în dosarul nr-, va casa decizia recurată și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță de apel - Tribunalul București.
În rejudecare, urmează a fi avută în vedere și problema timbrajului cererii de apel invocată de recurenți ca motiv de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâții și împotriva deciziei civile nr. 725 A/19.05.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a V-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul.
Casează decizia recurată.
Trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță de apel - Tribunalul București.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 6 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
RED.DF
Tehnored. MȘ/DF/ 2 ex.
17.11.2009
Președinte:Aglaia VălanJudecători:Aglaia Vălan, Adriana Roua Pop, Diana
