Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 142/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA a IX-a CIVILĂ ȘI PENTRU
CAUZE PRIVIND PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 142.
Ședința publică de la 10.03.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Mihaela Paraschiv
JUDECĂTOR 2: Silvia Pană
JUDECĂTOR 3: Melania Stanciu
GREFIER - - - -
Pe rol judecarea cererii de recurs formulată de recurentul-pârât STATUL ROMÂN, PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, împotriva deciziei civile nr. 1342 din 30.10.2008 pronunțată de Tribunalul București -Secția a III-a Civilă în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații-reclamanți și și intimatul-pârât MUNICIPIULUI B, PRIN PRIMARUL GENERAL.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns intimații-reclamanți și, prin avocat ce depune la dosar împuternicirea avocațială nr. - din 2008, lipsind recurentul-pârât STATUL ROMÂN, PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, și intimatul-pârât MUNICIPIULUI B, PRIN PRIMARUL GENERAL.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Reprezentantul intimaților-reclamanți și învederează instanței că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat și solicită cuvântul pe cererea de recurs.
Curtea constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pe recursul declarat.
Reprezentantul intimaților-reclamanți și solicită respingerea recursului, menținerea deciziei civile atacate ca fiind legală și temeinică, depunând totodată și concluzii scrise.
CURTEA,
Deliberand recursului de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 B la data de 28.03.2006 sub nr-, reclamanții și i-au chemat în judecată pe pârâții Municipiul B, prin Primar General, și Statul Român, reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, solicitând obligarea pârâților să lase în deplină proprietatea și liniștită posesie imobilul situat în B, str. - cu nr. 2, sector 3, iar pentru partea din imobil care nu se mai găsește în proprietatea statului să li se acorde despăgubiri conform valorii de circulație a acestui imobil.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că imobilul în litigiu a fost dobândit în anul 1894 de. După decesul său și al soției sale imobilul a fost moștenit de fii acestora, și, de la care imobilul a fost trecut în proprietatea statului.
Se mai arată că, și soția acestuia au decedat în anul 1953 fără moștenitori. De asemenea, a decedat în B, în anul 1957., unicul urmaș al acestuia a decedat în 1981 la, fiind căsătorit cu, care a decedat în Israel în 2001. Totodată, reclamanții sunt fiica și fiul lui și, singurii moștenitori ai acestora.
Prin sentința civilă nr. 3771/25.04.2006 Judecătoria Sectorului 3 Bar espins ca inadmisibilă acțiunea în revendicare cu motivarea că reclamanții aveau deschisă calea administrativă a Legii nr. 10/2001 pentru restituirea imobilului.
Apelul declarat împotriva sentinței civile a fost respins ca neîntemeiat de Tribunalul București Secția a III a Civilă, prin decizia civilă nr. 1682A/17.10.2006.
Prin decizia civilă nr. 501/14.03.2007, Curtea de Apel București Secția a IV a Civilă a admis recursul împotriva deciziei Tribunalului București Secția a III a Civilă și a trimis cauza spre rejudecare, cu motivarea că acțiunea în revendicare este admisibilă deoarece Legea nr. 10/2001 nu exclude posibilitatea exercitării acțiunii în revendicare de drept comun.
După casare, cauza a fost înregistrată pe rolul, Judecătoria Sectorului 3 sub nr- la data de 06.07.2007.
Prin sentința civilă nr. 9789/15.11.2007, Judecătoria Sectorului 3 Baa dmis excepția lipsei calității procesual active și a respins acțiunea ca fiind formulată de persoane fără calitate procesuală activă.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că la moștenirea lui aveau vocație generală colateralii privilegiați, adică frații defunctului și descendenții acestora până la gradul IV inclusiv. În lipsa descendenților, regulile devoluțiunii legale ale moștenirii, potrivit Codului civil român, confereau vocație succesorală fratelui lui și descendenților acestuia, care fac parte din clasa II a de moștenitori.
Potrivit susținerilor reclamanților, în anul 1953 erau în viață atât (decedat în 1957), cât și (decedat în 1991) și reclamanții (născuți în 1940), respectiv 1936 astfel că toți aveau vocație generală la moștenirea lui. Din înscrisurile depuse nu rezultă că vreunul din colateralii privilegiați ar fi acceptat succesiunea lui, caz în care instanța de fond a apreciat că reclamanții nu au făcut dovada calității procesuale active.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel reclamanții, criticând hotărâre a instanței de fond ca fiind netemeinică și nelegală.
În esență s-a susținut că în mod greșit instanța de fond a considerat că din actele depuse la dosar nu rezultă legătura de rudenie între fostul proprietar și reclamanți, precum și faptul că rec1amanții nu au acceptat succesiunea de pe urma defunctului, fostul proprietar al imobilului revendicat.
Prin decizia civila nr. 1342 A/ 30.10.2008 pronuntata de Tribunalul B - Sectia a III-a Civila a fost admis apelul declarat de apelanții-reclamanți și, desființandu-se sentința apelată și trimitandu-se cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Pentru a hotari astfel instanta de apel a retinut urmatoarele:
"Calitatea procesuală activă presupune existența unei identități între rec1amanți și cel ce se pretinde titularul dreptului dedus judecății.
În speță, imobilul în litigiu a fost proprietatea numitului. Prin jurnalul de omologare din 27.03.1926 depus la dosar, reclamanții fac dovada transmiterii succesiunii de la către fii săi și.
Din înscrisurile depuse în apel, respectiv certificatul de moștenitor nr. 108/1957 (fila 46 dosar apel) rezultă că moștenirea lui - decedat la 3.10.1956 s-a transmis fiului său.
De asemenea, conform certificatului de moștenitor nr. 1959/1953, moștenirea defuncților și decedați la 5.03.1953 a fost transmisă lui.
Din actele de stare civilă depuse la dosar (filele 61-63 dosar apel), rezultă că apelanții-reclamanți sunt fii defunctului care, așa cum am arătat mai sus, a fost moștenitorul lui care, la rândul său a fost moștenitorul.
Constatând că apelanții au făcut dovada calității procesuale active, tribunalul, în baza art. 297.civ.Cod Penal va admite apelul, va desființa sentința civilă apelată și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Referitor la solicitarea apelanților de a se reține cauza spre rejudecare în fond la Tribunalul București, tribunalul constată că, potrivit art. 2 pct. 1 lit. b civ.Cod Penal, tribunalul judecă în primă instanță procesele și cererile în materie civilă al căror obiect are o valoare de peste 500.000 lei. În speță, apelanții-reclamanți nu au precizat valoarea obiectului cererii la data introducerii acțiunii, iar ulterior, în ședința publică de la 08.05.2008 (fila 38 o dosar apel) a precizat că valoarea imobilului în litigiu depășește suma de 100.000 lei fără a depune înscrisuri și fără a reveni asupra acestei valori, în sensul că ar depăși 500.000 lei.
Având în vedere că apelanții nu au făcut dovada că, la momentul introducerii cererii de chemare în judecată 28.03.2006 valoarea obiectului cererii depășea suma de 500.000 lei, tribunalul va respinge excepția necompetenței materiale a judecătoriei în soluționarea cauzei."
Impotriva acestei decizii a declarat recurs Statul R, prin Ministerul Finantelor Publice.
In motivarea recursului, dupa infatisarea situatiei de fapt si a stadiului procesual, recurentul a aratat urmatoarele:
"Hotărârea este nelegală și netemeinică, fiind pronunțată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii (art. 304 pct. 9.proc. civ.).
1. Apreciem că în mod greșit, instanța de apel a admis apelul formulat de
apelanții reclamanți și, fără a avea în vedere faptul că imobilul din litigiu era proprietatea lui și a soției acestuia.
Astfel o primă critică se referă la faptul că din actele depuse la dosarul cauzei nu rezultă dacă actualii reclamanți sunt adevărații moștenitori; simpla susținere că soția lui a murit în același an, nu are relevanță fără a depune la dosarul cauzei acte în acest sens. Considerăm că bunul fiind al ambilor soți cota parte de proprietate ce revenea soției lui nu putea fi moștenită conform legii succesorale de frații lui și prin urmare nu au calitate de moștenitori ai soției acestuia.
În altă ordine de idei actualii reclamanți arată că sunt strănepoți de frate ai lui, or nu rezultă de nicăieri că moștenirea lui ar fi fost acceptată potrivit regulilor devoluțiunii legale romane respectiv art. 66.. b din Legea 105/1992; vocație succesorală au colateralii privilegiați, adică fratele acestuia și descendenții acestuia, or din acte nu rezultă că aceștia ar fi acceptat succesiunea.
Prin urmare considerăm că reclamanții nu au făcut dovada calității procesuale active ceea ce presupune existența unei identități între persoana reclamantei și cel care este titularul dreptului afirmat în acțiune, iar justificarea acestei calități incumba reclamantei, prin efectul dispozițiilor art. 112 pct. 3 și 4. proc.civ.
Având în vedere motivele expuse mai sus, solicităm Instanțe, să admită recursul așa cum a fost formulat, să modifice decizia civilă atacată, în sensul admiterii excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților.
In drept:
- art. 304, pct. 9 din Codul d e procedura;".
Analizand lucrarile dosarului in raport cu motivele de recurs invocate, curtea retine urmatoarele:
Din actul de vanzare-cumparare din anul 1894 rezulta ca proprietar al imobilului prin cumparare este Dalta. La momentul cumpararii imobilului de catre era in vigoare regimul separatiei de patrimonii reglementat de Codul civil, asa incat sustinerile recurentului cu privire la o anumita cota de drept ce ar fi revenit sotiei cumparatorului in calitatea acesteia de sotie nu au acoperire in reglementarea regimului matrimonial de la acel moment.
Totodata, prin nr. 10917/2.12.1914 tribunalul a constatat ca mostenitorii lui au fost copiii legitimi: () si. Din acelasi jurnal rezulta ca a participat la dezbaterea succesiunii in calitate de procuratoare a fiilor si.
Mai mult, prin din 27.03.1926, Tribunalul Ilfov Sectia a II-a CC a constatat ca mostenitorii lui sunt fiii acesteia: si.
De altfel, si au fost inscrisi ca proprietari in procesul-verbal de infiintare a cartilor funciare in B nr. 135/1940.
In plus, instanta de apel nu a retinut ca ar fi fost mostenit de fratii iar din acte nu rezulta acest fapt, asa incat sustinerile recurentului cu privire la acest aspect nu au legatura cu cauza.
De pe urma lui si, decedati la 5 martie 1953, ramas ca mostenitor, in calitate de frate al defunctului, asa cum rezulta din certificatul de mostenitor nr. 1959/1953 eliberat de notariatul de Stat Principal al Raionului 1 Mai
De pe urma lui a ramas ca mostenitor, asa cum rezulta din certificatul de mostenitor nr. 108/1957 eliberat de Notariatul Raionului Orasenesc.
Reclamantii sunt copii lui, asa cum rezulta din certficatele de nastere depuse in copie la dosar, si sunt mostenitorii acestuia, asa cumr rezulta din ordinul de succesiune emis in dosarul nr. 71098/29.06.2005 de registratorul succesiunilor din.
Ca atare, nu se poate retine ca fondata nici sustinerea privind lipsa dovezii acceptarii mostenirilor de pe urma lui, si, respectiv,.
In consecinta, curtea constata ca in mod corect instanta de apel a apreciat ca in cauza reclamantii au facut dovada calitatii procesuale active si, ca atare, in mod corect a admis apelul si a trimis cauza spre rejudecare, iar recursul de fata este nefondat, urmand a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurentul-paratStatul R, prin Ministerul Finantelor Publice,impotriva deciziei civile nr. 1342/30.10.2008 pronuntata de Tribunalul B - Sectia a III-a Civila in dosarul nr- in contradictoriu cu intimatii,siMunicipiul B, prin Primar General.
Irevocabila.
Pronuntata in sedinta publica astazi, 10.03.2009.
Presedinte Judecator Judecator
Grefier
Red.MS/2 ex.
Președinte:Mihaela ParaschivJudecători:Mihaela Paraschiv, Silvia Pană, Melania Stanciu
