Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 146/2009. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-- 30.04.2009
DECIZIA CIVILĂ NR. 146/
Ședința publică din 3 iunie 2009
PREȘEDINTE: G -
JUDECĂTOR 1: Gheorghe Oberșterescu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare apelul declarat de reclamantul împotriva Sentinței civile nr. 131 din 18 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâtul intimat Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, pentru pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul apelant asistat de domnul avocat și domnul consilier juridic, în reprezentarea pârâtului intimat.
Ministerul Public este reprezentat de doamna procuror, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
Procedura de citare legal îndeplinită.
Apelul a fost declarat în termen și este scutit de taxă de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se comunică întâmpinarea depusă de pârâtul intimat, prin registratura instanței, cu reprezentantul reclamantului apelant.
Reprezentantul reclamantului apelant depune la dosar împuternicirea avocațială nr. 38/03.06.2009, chitanța nr. 11/27.05.2009, în valoare de 1000 lei, reprezentând onorariu de avocat și certificatul de grefă emis în dosarul nr- al ÎCCJ, cu mențiunea că reprezintă jurisprudență în materie în cauze similare.
Atât reprezentanții părților, cât și doamna procuror, arată că nu mai au cereri de formulat.
Curtea, văzând că nu mai sunt formulate alte cereri, constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Reprezentantul reclamantului apelant solicită admiterea apelului și schimbarea hotărârii în sensul admiterii acțiunii, cu cheltuieli de judecată, pentru motivele arătate în cererea de apel. Invocă din nou soluția pronunțată de ÎCCJ, așa cum rezultă din certificatul de grefă depus la dosar.
Reprezentantul pârâtului intimat solicită respingerea apelului, conform întâmpinării.
Reprezentanta Ministerului Public pune concluzii de respingere a apelului și de menținere a hotărârii primei instanțe, întrucât nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 504 al. 2 Cod procedură penală.
CURTEA
În deliberare, constată că, prin acțiunea înregistrată la ribunalul Arad sub nr-, reclamantul a chemat în judecată pârâtul Statul Român reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, solicitând obligarea acestuia la plata despăgubirilor morale în sumă de 1.000.000 Euro.
În motivare, reclamantul a arătat că solicită aceste despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnarea dispusă prin Sentința penală nr.44/24.10.1964 a Tribunalului Militar al Regiunii B, la o pedeapsă de 10 ani din care a executat 5 ani și 2 luni, condamnare care este politică și, în consecință, nelegală.
Prin Sentința civilă nr. 131 din 18 martie 2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Arada respins acțiunea formulată de reclamant, reținând că, prin precizarea de acțiune depusă, reclamantul a arătat că temeiul legal al acțiunii este art. 506 Cod procedură penală, modificat prin Legea nr. 281/2003, și art. 3 din Protocolul nr. 7 la Convenția Europeană Drepturilor Omului, iar Sentința penală nr. 44/24.10.1964 a Tribunalului Militar al Regiunii B nu a fost desființată, neexistând o hotărâre de achitare, astfel încât în cauză nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art.506 Cod procedură penală.
Împotriva hotărârii primei instanțe a declarat apel reclamantul, solicitând admiterea apelului și schimbarea hotărârii în sensul admiterii acțiunii.
În motivarea cererii de apel, reclamantul apelant a învederat că instanța de fond nu a analizat la justa lor valoare probele administrate în cauză, nu s-a pronunțat "expres" dacă acțiunea de față este scutită de taxă judiciară de timbru și s-a mulțumit a arăta doar punctul de vedere al "reprezentantului reclamantului".
Totodată, apelantul a arătat că instanța de fond nu are un punct de vedere privind prescripția acțiunii invocată de pârâtă, precizând că temeiul acțiunii sale se regăsește în dispozițiile art.505 Cod procedură penală, iar instanța de fond a ocolit aceste dispoziții imperative ale legii, ținând cont, în schimb, de dispozițiile art.504 Cod procedură penală, fără a constata că și acestea sunt aplicabile speței de față.
În drept, apelantul a invocat dispozițiile art.282, 284, 287 și 296 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinare, pârâtul intimat prin DGFP A, a solicitat respingerea apelului ca nefondat, cu motivarea că, potrivit art. 504 Cod procedură penală, numai dacă, în urma rejudecării cauzei s-a pronunțat o hotărâre definitivă de achitare, o persoană are dreptul să beneficieze de repararea prejudiciilor suferite în urma unei condamnări nelegale, iar în această cauză în mod corect prima instanță a reținut că reclamantul nu a fost achitat printr-o hotărâre judecătorească definitivă.
În urma examinării hotărârii atacate, prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor art. 295 și 296 Cod procedură civilă și art. 504 Cod procedură penală, Curtea apreciază că este nefondat apelul reclamantului, pentru argumentele ce succed.
În primul rând, critica vizând nepronunțarea "expresă" a primei instanțe cu privire la faptul dacă acțiunea este scutită sau nu de la plata taxei judiciare de timbru nu are vreo relevanță în cauză, pentru că, pe de o parte, acțiunea sa nu a fost anulată ca netimbrată, iar, pe de altă parte, acțiunea acestuia este, într-adevăr scutită de la plata taxelor judiciare de timbru, potrivit art. 15 lit. "t" din Legea nr. 146/1997.
Nici critica vizând prescripția dreptului la acțiune nu poate fi primită, atâta timp cât prima instanță a respins acțiunea ca fiind neîntemeiată și nu pe baza excepției prescrierii dreptului la acțiune.
În ceea ce privește fondul litigiului, Curtea are în vedere că, într-adevăr, așa cum susține și recurentul, acestuia îi sunt aplicabile dispozițiile art. 504 alin. 2 Cod procedură penală, întrucât acesta a fost condamnat la 10 ani închisoare prin Sentința penală nr. 44/24.10.1964 a Tribunalului Militar al Regiunii
Or, potrivit art.504 alin. 2 Cod procedură penală, incident în speță, persoana care a fost condamnată definitiv are dreptul la repararea de către stat a pagubei suferite, dacă în urma rejudecării cauzei s-a pronunțat o hotărâre definitivă de achitare.
În consecință, în condițiile în care în favoarea reclamantului nu s-a pronunțat o hotărâre definitivă de achitare, prima instanță a apreciat în mod corect că se impune respingerea acțiunii sale în despăgubire.
Așa fiind, Curtea apreciază că hotărârea primei instanțe este temeinică și legală, urmând ca, în baza art. 296 Cod procedură civilă, să respingă ca nefondat apelul reclamantului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de reclamantul împotriva Sentinței civile nr. 131 din 18 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 3 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR 2: Rujița Rambu
G - - -
GREFIER,
- -
Se comunică:
- reclamantului apelant - com., sat, nr. 420, jud.
- pârâtului intimat Statul Român- prin Ministerul Economiei și Finanțelor- B,-
- Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara
Emis 3 com.
Red. - 03.06.2009;
Tehnored. - 24.06.2009; 5 ex.
Primă instanță: Tribunalul Arad; Judecător:
Președinte:Gheorghe OberșterescuJudecători:Gheorghe Oberșterescu, Rujița Rambu