Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 15/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 15/A/2009
Ședința publică de la 06 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Augustin Mândroc
JUDECĂTOR 2: Daniela Mărginean
Grefier: - -
Pe rol se află judecarea apelului formulat de către reclamanta UNIVERSITATEA " - " C - N împotriva sentinței civile nr. 1015/28.10.2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar civil nr-, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat - cu împuternicire avocațială (fila 9) în reprezentarea apelantei reclamantei Universitatea " - " C-N, lipsind intimatul pârât Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că apelul este motivat, apelanta solicită judecarea cauzei în lipsă, iar intimatul pârât a depus prin serviciul registratură la data de 05.02.2009 întâmpinare prin care solicită judecarea cauzei în lipsă.
Avocat - arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, instanța, în deliberare față de actele și lucrările dosarului, precum și având în vedere cererea de judecare a cauzei în lipsă formulată de intimatul pârât conform art. 242 Cod procedură civilă, constată încheiată faza probatorie, cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea apelului.
Avocat -, având cuvântul, solicită instanței admiterea apelului așa cum a fost formulat, învederând faptul că aprecierea instanței de fond cum că termenul general de prescripție a fost depășit cu 7 zile, în speță fiind aplicabil Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, este total greșită întrucât această prescripție nu putea opera în speță pe timpul cât statul nu preluase imobilul în discuție. Mai arată că în anul 2007 pârâtul a retrocedat 4 din cele 13 apartamente, iar această prescripție curge de la data când cel îndreptățit a cunoscut paguba și pe cel care a cauzat-o, iar acest termen de prescripție nu poate opera întrucât acest drept derivă din dreptul de proprietate al reclamantului, drept care este imprescriptibil. Mai mult, având în vedere că nici un imobil nu se poate prelua de către stat decât după o dreaptă și prealabilă despăgubire, solicită instanței admiterea apelului așa cum a fost motivat și susținut la data prezentei.
Instanța, față de lucrările dosarului și cele expuse de reprezentantul apelantului reclamant, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra apelului civil de față,
Prin Sentința Civilă nr. 1015/28 octombrie 2008 Tribunalului Sibiu, pronunțată în dosar nr- a fost admisă excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâtul Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor și a fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamanta Universitatea " " C - N împotriva acestui pârât.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că în primul rând se impune a stabili natura juridică a acțiunii, sens în care s-a constatat că nu ne aflăm în prezența unei acțiuni în revendicare, care ar fi imprescriptibilă, ci în fața unei acțiuni personale de acordare de despăgubiri, prescriptibilă în termenul de 3 ani prevăzut de art. 3 din Decretul nr. 167/1958.
În opinia instanței de fond, data de la care curge acest termen de trei ani este cea a epuizării procedurilor prevăzute de Legea nr. 10/2001, respectiv data de 16.05.2005. Ca urmare, acțiunea introdusă la 27.05.2008 este prescrisă și a fost respinsă ca atare.
Nu se poate reține un termen anterior acestei proceduri întrucât, în forma inițială, Legea nr. 10/2001 nu excludea instituțiile publice de la beneficiul său, astfel că reclamanta era îndreptățită să apeleze la aceste proceduri. Abia în ultima formă a legii (cea din 2005) instituțiile publice au fot înlăturate de la beneficiul acestui act normativ, însă, chiar în ultima decizie a Curții Supreme de Justiție (din 16.05.2005) se reține că reclamanta renunță la acțiunea în revendicare, deci acesta este momentul în care a cunoscut că acea acțiune este neîntemeiată și după acest moment trebuia să formuleze acțiunea pentru despăgubiri.
În nici un caz instanța de fond nu a apreciat că momentul la care începe să curgă termenul de prescripție este 22 decembrie 1989, atât timp cât după această dată au existat proceduri și legi speciale de reparație care stabileau noi termene pentru formularea cererilor de retrocedare a imobilelor preluate abuziv.
Împotriva sentinței a declarat apel reclamanta, criticând soluția instanței de fond pentru nelegalitate, solicitând admiterea apelului, desființarea sentinței și trimiterea cauzei aceleiași instanțe pentru rejudecarea în fond.
În motivarea apelului reclamanta a susținut că în mod greșit a fost admisă excepția prescripției dreptului la acțiune, deoarece, potrivit art. 44 din Constituția României, dreptul de proprietate este un drept imprescriptibil.
Pe de altă parte, a susținut că în prescripția ar fi putut să înceapă doar la 19 mai 2005 când Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat decizia civilă nr. 4136 în dosar nr. 10115/2004, dată la care apelanta reclamantă a epuizat procedurile prevăzute de Legea 10/2001, pentru restituirea imobilului din Sibiu,-, jud. Sibiu.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu în baza art. 295 Cod procedură civilă, se constată că Tribunalul a pronunțat o sentință nelegală.
Potrivit art. 1 alin 1 din Decretul nr. 167/1958, dreptul la acțiune având un obiect patrimonial se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege.
Prin notificarea din dosarul execuțional nr. 281/2001 al BEJ, apelanta a solicitat Primăriei Municipiului Sibiu restituirea în natură a imobilului din Sibiu,- și înscris în CF 79 Sibiu nr. top 344 și 361.
Prin Dispoziția nr. 173/18 februarie 2003, Primarul Municipiului Sibiu a respins notificarea cu motivarea că, potrivit OUG nr. 184/2002, instituțiile publice nu au calitatea de persoane îndreptățite. Dispoziția a fost atacată în instanță, iar hotărârea a rămas irevocabilă la 19 mai 2005 prin Decizia Civilă nr. 4136 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Potrivit art. 16 alin 1 din Decretul nr. 167/1958, cursul prescripției se întrerupe prin recunoașterea dreptului, făcută de cel în folosul căruia curge prescripția prin introducerea unei cereri de chemare în judecată sau prin act începător de executare.
Potrivit art. 17 din același decret, întreruperea șterge prescripția începută și, după întrerupere, începe să curgă din nou termenul de prescripție.
Prin adresa nr. 2804/3 octombrie 2006 emisă de Consiliul Local al Municipiului Sibiu - comunicată apelantei la 10 octombrie 2006, aceasta a fost invitată să se prezinte în vederea predării - primirii imobilului din litigiu, operând astfel o recunoaștere - act întreruptibil al prescripției nou începute.
Potrivit art. 44 din Constituția României: "dreptul de proprietate este garantat, iar conținutul și limitele acestui drept sunt stabilite de lege", în speță art. 480 și următoarele Cod civil.
În acest fel, raportându-ne la data de 19 mai 2005, prezenta acțiune formulată la 27 mai 2008 nu este prescrisă.
În sensul celor de mai sus sunt aplicabile și dispozițiile art. 17 pct. 2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului.
De reținut că un act de întrerupere a prescripției este și predarea către apelantă a 4 apartamente din același imobil (din cele 9), la data de 18 octombrie 2006 și, mai mult, potrivit art. 21 din Decretul nr. 167/1958 republicat, dispozițiile acestui decret nu se aplică dreptului la acțiune privind dreptul de proprietate, iar dreptul de creanță al apelantei derivă tocmai din dreptul de proprietate asupra imobilului din litigiu.
Față de aceste considerente, apelul se privește a fi întemeiat, urmând a fi admis în baza art. 296 Cod procedură civilă, a fi desființată sentința, dreptul la acțiune nefiind prescris, și a fi trimisă cauza Tribunalului Sibiu pentru cercetare pe fond a cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de reclamanta Universitatea " - " împotriva sentinței civile nr. 1015/2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr- pe care o desființează și trimite cauza spre rejudecare primei instanțe.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 6.02.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Tehnored. 4 ex/ 12 Februarie 2009
Jud. fond:
Președinte:Augustin MândrocJudecători:Augustin Mândroc, Daniela Mărginean
