Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 150/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL Operator 2928
SECTIA CIVILĂ
DOSAR NR.-
DECIZIA CIVILĂ NR. 150/
Ședința publică din 18 februarie 2008
PREȘEDINTE: Rujița Rambu
JUDECĂTOR 2: Marinela Giurgincă
JUDECĂTOR 3: Maria Petria GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta, prin mandatar, împotriva deciziei civile nr.939/A/14 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- (847/2006), în contradictoriu cu reclamantul intimat și cu pârâta intimată - - T, pentru pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru reclamanta recurentă, mandatar, asistat de avocat., reclamantul intimat personal, iar pentru pârâta intimată - - T se prezintă consilier juridic.
Procedura completă.
Recursul a fost declarat în termen legal și a fost legal timbrat cu suma de 4 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar în sumă de 0,30 lei.
După deschiderea dezbaterilor și verificarea actelor și lucrărilor dosarului, reprezentantul reclamantei recurente depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 2 lei.
Curtea, constată că din eroare a fost citat pentru acest termen numitul în calitate de reclamant intimat, el nefiind parte în proces, întrucât în apel a avut doar calitatea de mandatar al numitei, care a decedat, în cauză nefiind introduși moștenitorii acesteia.
Nemaifiind alte cereri formulate, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul reclamantei recurente solicită admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Timiș, pentru motivele invocate în scris la dosar, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul pârâtei intimate solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică, conform întâmpinării depuse la dosar.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin decizia civilă nr.939/A/14.11.2007, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, s-a constatat perimat apelul declarat de reclamantele și, împotriva sentinței civile nr.8729/22.10.2003, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr.8221/2003, în contradictoriu cu pârâta intimată - -
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că din cuprinsul actelor dosarului, rezultă că această cauză, având ca obiect judecarea apelului declarat de către reclamantele și, împotriva sentinței civile nr.8729/22.10.2003, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr.8221/2003, în contradictoriu cu pârâta intimată - - T, pentru pretenții reprezentând despăgubiri pentru lipsa de folosință a unor imobile, a fost suspendat la data de 06.06.2006 în baza art.243 pct.1 pr.civ. iar de la această dată și până la data de 14.11.2007 a stat în nelucrare din vina părților.
Potrivit disp.art.248 pr.civ. orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor dacă a rămas în nelucrare din voința părții timp de un an.
Conform art.252 pr.civ. perimarea se constată la cerere sau din oficiu.
In speță a operat o suspendare de drept a judecății, în baza art.243 pct.1 pr.civ. iar art.250 alin.2 pr.civ. nu este incident cauzei, din moment ce ipoteza textului legal vizează situația unei suspendări a judecății, alta decât în temeiul art.243 pct.1 pr.civ. iar în decursul anului de suspendare a judecății să fi intervenit decesul uneia dintre părțile litigante, situație ce nu se regăsește în cauză.
Astfel, din raportarea textului legal al art.248 alin.1 pr.civ. la cele stabilite în legătură cu rămânerea cauzei în nelucrare, s-a constatat că sunt întrunite condițiile legale pentru a opera perimarea, context în care excepția perimării se privește a fi întemeiată.
Impotriva deciziei civile pronunțate de Tribunalul Timiș, pe excepția perimării apelului, reclamanta, prin mandatar, a declarat recurs în termen legal, la 19 noiembrie 2007, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei recurate, susținând că apelul nu s-a perimat, în cauză nefiind încă stabiliți moștenitorii reclamantei, care a decedat.
S-a mai precizat că între moștenitori există un proces, care este suspendat tocmai pentru a se stabili cine sunt moștenitorii:, nepotul de mamă al defunctei, care invocă calitatea de moștenitor testamentar, reclamanta și fratele ei, descendenții defunctei, care au acceptat succesiunea ca moștenitori legali.
Prin urmare, întrucât procesul a stat în nelucrare nu din neglijența sau nestăruința apelanților, ci pentru că nu s-a finalizat dezbaterea succesiunii și nu s-au stabilit irevocabil moștenitorii.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate de reclamantă, în raport de actele depuse la dosar și văzând și disp.art.248 pr.civ. Curtea constată recursul întemeiat, pentru următoarele considerente:
Prin decizia recurată, tribunalul a constatat perimarea apelului declarat de reclamantele și împotriva sentinței civile nr.8799 din 22 octombrie 2003 Judecătoriei Timișoara, reținând că judecata apelului a fost suspendată la 06.06.2006 în baza art.243 pct.1 pr.civ. (decesul apelantei ) și că nu sunt aplicabile dispozițiile art.250 alin.2 pr.civilă.
In raport de disp.art.248 alin.1 pr.civ. coroborat cu art.250 alin.1 și 3.pr.civ. Curtea reține că instanța de apel a făcut o greșită aplicare și interpretare a textului de lege ce reglementează excepția perimării.
Potrivit acestuia, orice cauză se perimă dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de 1 an. Cu toate acestea, art.250 alin.1 și 3.pr.civ. arată expres că " perimării este suspendat cât timp dăinuiește suspendarea judecății, pronunțată de instanță în cazurile prevăzute de art.244, precum și în alte cazuri stabilite de lege, dacă suspendarea nu este cauzată de lipsă de stăruință a părților în judecată. . Perimarea se suspendă, de asemenea, pe timpul cât partea este împiedicată a stărui în judecată din pricina unor împrejurări mai presus de voința sa".
Cum în cauză însă, nu s-a stabilit irevocabil care sunt moștenitorii defunctei apelante, între care, așa cum au confirmat și ei, există pe rolul instanței de fond un proces de moștenire. Este evident că existența procesului de moștenire constituie un argument suficient și pertinent ce dovedește faptul că părțile nu sunt în culpă pentru lăsarea procesului de față în nelucrare că nu li se poate imputa lipsa de stăruință în judecată, precum și faptul că imposibilitatea stabilirii moștenitorilor nu se datorează culpei lor, fiecare invocând pe de o parte, calitatea de moștenitor testamentar (, nepotul de mamă al defunctei), iar pe de alta, calitatea de moștenitori legali (reclamanta și fratele ei, descendenți ai defunctei).
In consecință, întrucât până în prezent nu s-a soluționat irevocabil procesul de moștenire, Curtea apreciază că tribunalul a făcut o greșită interpretare și aplicare a prev.art.248 pr.civ. situație în care în temeiul art.299, 304 pct.9 pr.civ. va admite recursul reclamantei, va casa decizia civilă recurată și va dispune trimiterea cauzei la Tribunalul Timiș, menținând măsura suspendării judecării apelului, conform art.243 pct.1 pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta, prin mandatar, împotriva deciziei civile nr.939/A/14 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- (847/2006).
Casează decizia civilă și dispune trimiterea cauzei la Tribunalul Timiș, menținând măsura suspendării judecării apelului conform art.243 pct.1 pr.civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 18 februarie 2008.
PRESEDINTE, JUDECATOR, JUDECATOR,
- - - - - -
GREFIER,
Red.:/2.03.2008
Dact. // 2 ex./ 5.0.2008
Inst.fond.: jud.
Inst.apel: jud.,
Președinte:Rujița RambuJudecători:Rujița Rambu, Marinela Giurgincă, Maria Petria
