Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 155/2010. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie,de conflicte de muncă și asigurări sociale
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 155/
Ședința publică de la 17 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Pârvulescu
JUDECĂTOR 2: Cristina Ștefăniță
JUDECĂTOR 3: Camelia Juravscho
GREFIER - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâtul - împotriva sentinței civile nr. 847/15 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul civil cu același nr.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din 11 februarie 2010, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie.
În vederea deliberării, instanța a amânat pronunțarea cauzei pentru 17 februarie 2010.
CURTEA
Constata ca, prin sentința civila nr. 847/2009, Tribunalul Covasnaa dispus următoarele: a admis acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâtul, și în consecință:
A obligat pârâtul să plătească reclamantei, despăgubiri cifrate total la 137.178,6 lei, reprezentând lipsă în gestiunea de valori materiale și casierie, bunuri livrate fără încasarea prețului și produse vândute cu plata în rate, neintroduse în registrul de casă actualizate cu indicele de inflație până la data plății efective.
Pentru a pronunța aceasta sentința, instanța a reținut următoarele:
Pârâtul, a fost angajatul societății reclamante, în baza contractului de muncă nr. - din 11.05.2005 pe perioadă nedeterminată, începând cu 18.04.2005 până la 6.03.2009, când raporturile de muncă au încetat în temeiul art. 79 alin.(7) din Codul Muncii (6-13, 52-53).
A exercitat atribuțiile funcției de șef Magazin nr.53 F, constând în "evidența și urmărirea stocului de produse, controlul, coordonarea și dezvoltarea personalului din subordine conform politicii companiei și planului anual de afaceri, administrarea activității întregii locații din punct de vedere al vânzării, administrarea bunurilor companiei, mijloace fixe, gestionarea valorilor și bunurilor societății și depunerea tuturor eforturilor în realizarea targetului de vânzări" la care se adaugă printre altele și răspunderea gestiunii scriptice și faptice a stocului de marfă a magazinului, păstrarea în condiții sigure și gestionarea valorilor bănești, predarea lor conform politicii firmei.
Potrivit procesului verbal de inventariere și control a gestiunii magazinului 53 din 4 martie 2009, însoțit de toate documentele întocmite cu această ocazie, semnate de pârât( 66 - 72, 74 - 103, 111 - 113) s-a constatat o lipsă de 105.999,36 lei la un număr de 358 poziții din cele 1182 poziții din gestiunea unității și un sold clienți pentru produse eliberate și neachitate de 24.079,59 lei. Această din urmă sumă, potrivit listei de documente cu numele clienților pentru care s-au emis și neîncasat de la fila 117 s-a reținut valoarea de 20.856 lei, diferența fiind recuperată ulterior.
De asemenea s-a mai constatat și o lipsă din registrul de casă de 9.138 lei( 73) care nu s-a justificat cu documente.
Mai mult, pârâtul a vândut bunuri din magazin cu plata în rate unor clienți din a căror valoare nu s-a recuperat suma de 1.185 lei(118 - 137). Există indicii că sumele s-au plătit, respectiv au fost trase cardurile, cum reiese din evidența acestor carduri ale clienților cumpărători, fără eliberare de chitanțe, deci banii au fost încasați fără a se depune în casieria societății.
Conduita delictuală a pârâtului a fost semnalată încă din data de 23.02.2009 de Directorul zona Transilvania, în urma căreia a fost convocat la sediul unității pentru data de 3.03.2009 în vederea cercetării disciplinare a faptelor imputate, dată la care nu s-a prezentat
În aceste împrejurări, instanța a apreciat că, faptele ilicite imputate pârâtului prin actele constatatoare enunțate anterior, raportate la obligațiile de serviciu stabilite prin fișa postului, regulamentul de ordine interioară sânt de natură a justifica angajarea răspunderii acestuia pentru cauzarea pagubei certe, efective de 137.178,60 lei.
Art. 23 și următoarele din 22/1969 statornicește că, gestionarii răspund material potrivit dispozițiilor din Codul Muncii pentru prejudiciile create în gestiuni.
Conform prevederilor art. 270 din Codul Muncii, răspunderea patrimonială a salariaților are un caracter integral, deci aceștia răspund nu numai pentru dauna efectivă și actuală ci și pentru foloasele nerealizate, văzând și reglementările art. 1082 și 1084. civ. în sarcina pârâtului se va stabili și obligația de a suporta actualizarea despăgubirilor cu indicele de inflație care se va calcula pe perioada dintre data scadenței și data plății efective a debitului la care a fost obligat.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul, in termen, motivat.
In motivele de recurs critica sentința pentru nelegalitate si netemeinicie.
Pârâtul susține ca nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile de angajare a răspunderii patrimoniale, pârâtul nefiind prezent la locul de munca in perioada 06.01.2009-04.03.2009, fiind înlocuit de alți angajați. Nu i se poate imputa pârâtului un prejudiciu așa mare ce reprezintă valoarea unor bunuri cu volum mare, pentru sustragerea cărora ar fi fost nevoie de camioane in vederea transportării.
Instanța si-a fundamentat soluția reținând ca există "indicii" cum că așa s-ar fi întâmplat, fără a exista dovezi certe care sa ateste vinovăția pârâtului pentru producerea întregului prejudiciu.
Susține ca este un prejudiciu scriptic care nu exista în realitate si care ar fi putut să se producă prin modul defectuos de realizare a stocurilor, existând mai multe modalităti de introducere a produselor în stocul de magazie, în prima faza prin date transmise prin e-mail, apoi prin documente insotitoare ale transportului efectiv de produse, intre care ar putea exista diferente semnificative.
Recurentul sustine ca intinderea prejudiciului nu se putea face decât printr-o expertiză contabilă, care desi solicitată in probatiune la fond n, nu a mai fost administrata si nici încuviințată.
Intimata reclamantă solicita respingerea recursului. In intâmpinare sustine ca potivit calitatii de gestionar si conform obligatiilor din fisa postului, pârâtul este responsabil de producerea intregului prejudiciu, iar întinderea lui rezulta din inventarul efectuat. Arata ca recurentul nu s-a prezentat la fond pentru a-si sustine nevinovătia, nu a administrat probe, astfel ca nu se justifică atitudinea sa din acest recurs. Recurentul se prezenta la munca si in afara orelor de program,când putea sa inverseze codurile de la produse sau să sustragă produse din magazin, fără a trezi suspiciuni, având în vedere dezordinea mentinută în mod intentionat în magazin.
Analizând recursul formulat, instanta constata ca este intemeiat.
Din probatoriul administrat nu se poate retine cu certitudine vinovătia pârâtului in producerea intregului prejudiciu si legatura de cauzalitate intre faptele pe care reclamanta i le impută pârâtului si prejudiciul produs care totalizează contravaloarea produselor lipsă, sume lipsă din registrul de casa, contravaloarea bunurilor livrate conform facturilor emise fără incasarea efectivă a sumelor aferente, contravaloarea plătilor în rate efctuate de terte persoane si încasate de pârât, dar neintroduse în registrul de casă.
Este adevărat ca pârâtul, având calitatea de gestionar prezumția de culpă operează asupra lui de drept, insa nu i se poate înlătura șansa de a răsturna aceasta prezumție de culpă, acest lucru realizându-se doar prin administrarea probei cu expertiza contabilă care sa stabilească întinderea prejudiciului si existenta legăturii de cauzalitate dintre faptele imputate pârâtului constând in negestionarea corectă scriptică si faptică a stocului existent in magazin, evidenta gestiunii, aplicarea corecta a programului care permite ca recepția mărfurilor livrate să se facă direct în magazin fără a se aștepta până când stocul magazinului va fi încărcat cu produsele respective, acesta putând duce la diferențe între stocul scriptic si faptic al gestiunii, livrarea mărfii însoțită de documente legale si numai după ce plata a fost efectuată sau dovedită corespunzător, evidenta zilnica a registrului de casa.
Însăși reclamanta a solicitat la fond administrarea acestei probe, dar lipsa pârâtului de la termenul din 15.10.2009, după ce i s-a încuviințat pârâtului amânarea cauzei pentru pregătirea apărării, a determinat-o sa renunțe la administrarea acestei probe.
Reclamanta susține ca pârâtul s-a prezentat si ziua si noaptea, în afara orelor de program la magazin fiind surprins de camerele de luat vederi, ca ar fi sustras bunuri din magazin, insă în acest scop, al aflării vinovăției pârâtului ar fi avut la dispoziție si calea plângerii penale, pe care nu a ales-o reclamanta.
Recurentul solicita administrarea probei cu expertiza in cadrul recursului, insa aceasta contravine normelor art. 305 Cod pr. civ, recursul nefiind o cale de atac devolutivă, căreia i se aplica normele de judecata si de administrare a probatoriului de la fond.
Tocmai de aceea, instanța de recurs va admite recursul formulat in temeiul art. 312 alin 5 Cod pr. civ, in lipsa unui probatoriu eficient, soluția instanței de fond echivalând cu o necercetate a fondului.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de recurentul împotriva sentinței civile nr. 847/2009 a Tribunalului Covasna pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 17 februarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - -
Grefier,
- -
Red. AP - 5.03.10
Dact. GG - 11.03.10
Red. fond - ( Tribunalul Covasna )
Președinte:Anca PârvulescuJudecători:Anca Pârvulescu, Cristina Ștefăniță, Camelia Juravscho
