Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 157/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI
ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
(Număr în format vechi 750/C/2001)
DECIZIA CIVILĂ NR. 157/
Ședința publică din 14 mai 2008
Completul de judecată constituit din:
PREȘEDINTE: Mihaela Popoacă
JUDECĂTOR 2: Costea Monica
JUDECĂTOR 3: Irina Bondoc
Grefier - - -
Pe rol, soluționarea sesizării de perimare a cauzei, dispusă din oficiu de către instanță și a recursului civil formulat de recurenții reclamanți: G, prin procurist, cu domiciliul în C,-, -.A,.12 și -, prin procurist, cu domiciliul în C,-, -.A,.12, împotriva deciziei civile nr. 108, pronunțată de Tribunalul Constanța la data de 22 ianuarie 2001, în dosarul nr. 4160/2000, în contradictoriu cu intimații pârâți CONSILIUL LOCAL C, MUNICIPIUL C PRIN PRIMAR și CONSILIUL JUDEȚEAN C, toți cu sediul în C,-, cu sediul în C,-, -8, parter, STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR B, cu sediul în B, sector 5,- și prin C, cu sediul în C, b-dul -.-, nr.18 și intimatul intervenient, domiciliat în C,-, -.5, având ca obiectanulare decizie.
La apelul nominal efectuat în cauză se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită, conform art. 87 și urm. Cod procedură civilă.
Grefierul de ședință se referă asupra cauzei, învederând că prin încheierea de ședință din data de 30 mai 2001 a fost suspendată judecarea cauzei, conform art. 47 alin.1 din Legea nr. 10/2001.
Se mai arată că, avocat pentru recurentul reclamant G, prin procurist, astăzi, la studiul dosarului, a lăsat la dosarul cauzei precizări și un set de înscrisuri (filele 48-59), în copie, într-un singur exemplar, cu privire la stadiul de soluționare în procedura Legii nr. 10/2001, cât și împuternicirea avocațială seria - nr. 07047 din 03 aprilie 2008.
Instanța, constată că în precizările depuse la dosar de către apărătorul recurentului reclamant, au fost puse concluzii atât asupra excepției de perimare, cât și pe fondul cauzei.
Deliberând, repune cauza pe rol și, constatând că nu sunt motive de amânare a cauzei, rămâne în pronunțare asupra sesizării de perimare și pe fondul recursului.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată la 14.07.1997, reclamanții G și au solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Județean C, anularea deciziilor nr.303/24.06.1986 și nr.39/10.02.1987 emise de fostul Comitet Executiv al Consiliului Popular al județului C, prin care a fost preluat în proprietatea statului imobilul situat în C,-, -S5,.A,.1,.5, cu consecința repunerii părților în situația anterioară.
La primul termen de judecată reclamanții au solicitat completarea cadrului procesual pasiv prin chemarea în judecată, în calitate de pârâți, și a Statului Român prin Ministerul Finanțelor, a C și a Municipiului C prin Primar.
Prin sentința civilă nr.6130/14.05.1998 Judecătoria Constanțaa admis acțiunea și a dispus anularea deciziilor nr. 303/24.06.1986 și nr.39/10.02.1987 emise de fostul Consiliu Popular al județului C reținând în motivare că cele două acte administrative nu au fost legal comunicate reclamanților și că, pe cale de consecință, nu a operat un transfer legal al dreptului de proprietate în favoarea statului, conform prevederilor Decretului nr.223/1974.
Tribunalul Constanțaa admis apelurile declarate împotriva acestei sentințe prin decizia civilă nr.2732/03.11.1999, prin care a desființat hotărârea atacată și a trimis cauza la Judecătoria Constanța pentru soluționare pe fond.
S-a avut în vedere că principalul capăt de cerere este restituirea (revendicare), și nu a fost soluționat, și că cererea de anulare a deciziilor de preluare nu mai poate fi soluționată în temeiul Legii nr.1/1967 pentru că acest act normativ a fost abrogat.
Prin sentința civilă nr.6094/18.05.2000 Judecătoria Constanțaa respins acțiunea reclamanților și a admis cererea de intervenție în interes alăturat pârâților C, Consiliul Județean C și Municipiul C, formulată în apel d e numitul.
La pronunțarea hotărârii s-a reținut că dispozițiile Decretului nr.223/1974 nu condiționau transferul dreptului de proprietate de comunicarea deciziei administrative și că, pe cale de consecință, actele atacate în speță au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice, în sensul că au transferat proprietatea apartamentului în litigiu în patrimoniul statului.
Reținând că reclamanții nu au făcut dovada vreunei cauze de nulitate a deciziilor atacate, instanța a apreciat că acțiunea acestora este în totalitate nefondată.
Apelul declarat împotriva acestei sentințe de reclamanți a fost respins ca nefondat de Tribunalul Constanța prin decizia civilă nr.108/22.01.2001 în considerentele căreia s-a reținut că, deși transferul dreptului de proprietate asupra apartamentului în litigiu nu a operat prin efectul legii - cum în mod eronat a reținut instanța de fond - ci în temeiul celor două decizii de preluare, care au caracter constitutiv de drepturi, acest aspect nu este de natură să schimbe soluția atacată pentru că pârâții au făcut dovada comunicării actelor atacate, care și-au produs în acest fel efectele.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții G și și au criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie susținând, în esență, că dovada comunicării celor două decizii de preluare a fost în mod nelegal reținută.
Au arătat recurenții că borderoul de expediție nr.152/03.07.1986 nu face dovada primirii deciziei nr.303/1986 de către, destinatarul ei, în condițiile în care nu există confirmarea de primire semnată personal de destinatar, iar din borderou nu rezultă care este adresa la care s-a comunicat actul.
Pe de altă parte, comunicarea deciziei nr.303 către este lipsită de relevanță pentru că ea a fost emisă după plecarea din țară a reclamantului G, deci privea cota lui indiviză din imobil, iar decizia nr.39/1987, care o viza pe cealaltă reclamantă, nu a fost niciodată comunicată.
Au mai arătat recurenții că, pe cale de consecință, cele două decizii administrative nu au rămas definitive decât în 1997, când le-au fost legal comunicate, iar apartamentul în litigiu nu a fost trecut cu titlu în proprietatea statului; totodată, în urma intrării în vigoare a Decretului nr.9/1989 cele două acte administrative nu mai pot fi menținute, iar verificarea legalității lor trebuie făcută în raport cu ordinea de drept de la momentul comunicării.
La primul termen de judecată în recurs din 30.05.2001 instanța a dispus, la cererea reclamanților, suspendarea soluționării cauzei conform art.47 alin.1 din Legea nr.10/2001.
La 31.03.2008 biroul arhivă al Curții de APEL CONSTANȚAa solicitat repunerea pe rol a litigiului în vederea examinării excepției de perimare a recursului, ca urmare a rămânerii lui în nelucrare mai mult de un an.
Prin cererea formulată la 14.05.2008 reclamanții au solicitat constatarea perimării recursului și au arătat că apartamentul în litigiu, situat în C,-, le-a fost restituit prin sentința civilă nr.492/26.02.2007 a Tribunalului Constanța care se află în curs de executare, în sensul predării bunului prin protocol.
S-au atașat cererii adresa nr.49456/27.03.2008 a Primăriei C, sentința civilă nr.492/26.02.2007 a Tribunalului Constanța și decizia civilă nr.198/06.06.2007 a Curții de APEL CONSTANȚA.
Cauza a fost repusă pe rol la termenul din 14.05.2008.
Conform art.137 alin.1 din Codul d e procedură civilă instanța a analizat cu prioritate excepția perimării recursului și a constatat că nu este întemeiată pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art.248 alin. 1 din Codul d e procedură civilă, cererea de recurs se perimă de drept dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an.
În cauză, recursului declarat de reclamanți împotriva deciziei civile nr.108/22.01.2001 a Tribunalului Constanțaa fost suspendat conform art.47 alin.1 din Legea nr.10/2001, normă care instituie un caz de suspendare legală facultativă, care durează până la finalizarea procedurii instituită de Legea nr.10/2001, respectiv atât a fazei administrative, declanșată de notificarea adresată unității deținătoare, cât și a fazei judiciare, în care dispoziția emisă de entitatea deținătoare este supusă controlului judiciar.
Procedura de restituire întemeiată pe prevederile Legii nr.10/2001 a fost declanșată de reclamanți la data notificării, când aceștia au și optat pentru suspendarea acțiunii în revendicare, și s-a finalizat la data de 06 iunie 2007, când Curtea de APEL CONSTANȚAa pronunțat decizia civilă nr. 198/06.06.2007, prin care a respins apelul declarat împotriva sentinței civile nr. 492/26.02.2007 a Tribunalului Constanța, ce dispusese restituirea în natură a apartamentului în litigiu către reclamanți; totodată, cererea de repunere pe rol a acțiunii în revendicare a fost formulată la data de 31 martie 2008, înainte de împlinirea termenului de perimare de 1 an, care a început să curgă la 06 iunie 2007.
Pe cale de consecință, atâta vreme cât perimarea sancționează numai neglijența manifestată prin abandonarea procesului, iar în speță judecata a fost suspendată conform art. 47 din Legea nr. 10/2001, până la soluționarea definitivă a procedurii prevăzute de acest act normativ, este exclusă vina părții pentru lăsarea acțiunii în nelucrare și cum de la data pronunțării hotărârii din apel și până la cea a invocării excepției de perimare a recursului nu s-a depășit durata stabilită de art.248 alin.1 din Codul d e procedură civilă, nu se justifică perimarea cererii de recurs.
Pe fondul recursului, din analiza actelor dosarului se rețin următoarele:
Prin acțiunea dedusă judecății în cauză reclamanții au invocat existența dreptului lor de proprietate asupra imobilului situat în C,-, -S5,.A,.1,.5 și au pretins recunoașterea acestui drept, încălcat prin preluarea abuzivă a bunului în proprietatea statului conform Decretului nr.223/1974, și anularea deciziilor administrative de preluare emise în temeiul actului normativ menționat.
Anterior soluționării irevocabile a acțiunii de față, reclamanții au solicitat restituirea imobilului în procedura reglementată de Legea nr.10/2001, iar prin sentința civilă nr.492/26.02.2007 a Tribunalului Constanța, rămasă definitivă prin decizia civilă nr.198/C/06.06.2007 a Curții de APEL CONSTANȚA, Primarul municipiului C și Municipiul C au fost obligați să le restituie apartamentul în natură, cu consecința restituirii de către reclamanta a sumei de 49.040 lei, reactualizată potrivit normelor nr.OUG184/2002.
Din adresa nr.49456/27.03.2008 a Primăriei municipiului C rezultă că s-a pornit executarea silită a acestei hotărâri judecătorești și că, urmare a primirii somației emisă în acest sens de și în dosarul de executare nr. 467/2007, a fost întocmit raportul de evaluare a sumei ce se impune a fi restituită de către reclamanta, iar imobilul din C,-, -S5,.A,.1,.5, "se poate radia, iar reclamanții pot fi puși în posesie".
Rezultă, deci, că reclamanții au optat pentru utilizarea procedurii legii speciale și că în cadrul acesteia li s-a stabilit, prin hotărâre judecătorească definitivă, dreptul la restituirea în natură a apartamentului; în acest context, instanța investită cu soluționarea acțiunii în revendicare întemeiată pe prevederile dreptului comun nu mai poate analiza legalitatea preluării imobilului revendicat, și nici valabilitatea actelor administrative de preluare pentru că aceste aspecte au fost examinate în litigiul anterior și au intrat în puterea lucrului judecat, nemaiputând fi contrazise printr-o hotărâre judecătorească ulterioară, chiar întemeiată pe dispozițiile dreptului comun.
Realizarea dreptului de proprietate pe o altă cale stabilită de lege atrage imposibilitatea invocării lui în acțiunea în revendicare de drept comun, iar această constatare are drept consecință admiterea recursului și modificarea hotărârilor atacate conform art.312 alin.1 coroborat cu art.304 pct.9 din Codul d e procedură civilă, în sensul respingerii acțiunii în revendicare ca rămasă fără obiect.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge sesizarea de perimare.
Admite recursul civil formulat de recurenții reclamanți: G, prin procurist, cu domiciliul în C,-, -.A,.12 și -, prin procurist, cu domiciliul în C,-, -.A,.12, împotriva deciziei civile nr. 108, pronunțată de Tribunalul Constanța la data de 22 ianuarie 2001, în dosarul nr. 4160/2000, în contradictoriu cu intimații pârâți CONSILIUL LOCAL C, MUNICIPIUL C PRIN PRIMAR și CONSILIUL JUDEȚEAN C, toți cu sediul în C,-, cu sediul în C,-, -8, parter, STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR B, cu sediul în B, sector 5,- și prin C, cu sediul în C, b-dul -.-, nr.18 și intimatul intervenient, domiciliat în C,-, -.5, având ca obiectanulare decizie.
Modifică în tot decizia și sentința, în sensul că respinge acțiunea în revendicare ca fiind rămasă fără obiect.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 14 mai 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - -
- -
Grefier,
- -
Red.hot.jud.fond
Red.dec.jud.
Red.dec./tehnored.jud.rec./13.06.2008
Gref.AB/2 ex./23.06.2008
Președinte:Mihaela PopoacăJudecători:Mihaela Popoacă, Costea Monica, Irina Bondoc
