Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 162/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie

Dosar nr-

DECIZIA NR. 162

Ședința publică din data de 23 octombrie 2009

PREȘEDINTE: Constanța Ștefan C -

JUDECĂTOR 2: Niculae Gherghina

Grefier - - -

Pe rol fiind pronunțarea asupra apelului declarat de reclamanta Direcția Județeană Pentru Tineret - prin, cu sediul în Târgoviște,-, județul,împotriva sentinței civile nr.1310 din 10 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în contradictoriu cu pârâți Direcția Silvică Târgoviște, cu sediul în Târgoviște,-, județul D, Ocolul Silvic P, cu sediul în P,-, județul D, Ministerul Agriculturii, Pădurilor Și Dezvoltării Rurale B, cu sediul în B, sector 3,- și Regia Națională A Pădurilor B, cu sediul în B, sector 1,-.

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din 16 octombrie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință care face parte integrantă din prezenta, când instanța având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului, a amânat pronunțarea pentru azi data de mai sus, dându-se următoarea decizie:

CURTEA:

Examinând apelul civil de față, constată următoarele.

Prin cererea înregistrată la data de 1.03.2007, sub nr-, reclamanta Direcția Județeană pentru Tineret Dac hemat în judecată pe Ministerul Agriculturii,Pădurilor și Dezvoltării Rurale, Regia Națională a Pădurilor, Direcția Silvică Târgoviște și Ocolul Silvic P, solicitând obligarea acestora la plata sumei de 900.000 lei reprezentând prejudiciu cauzat " " prin distrugerea vilelor B și D, ca urmare a alunecărilor de teren din anul 2005, și închiderea A pentru a nu pune în pericol viața copiilor.

In motivarea cererii s-a arătat că, potrivit Regulamentului din 25.09.2003, Regia Națională a Pădurilor avea obligația de a lua măsuri pentru a nu fi distruse acele clădiri, regie în structura căreia funcționează Direcția Silvică Târgoviște și Ocolul Silvic

In drept cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.1000 alin.1 Cod civil.

Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca nefondată cu motivarea că, în calitatea sa de ordonator principal de credite, potrivit nr.OG22/2002 acesta este obligat să dispună toate măsurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare, nu numai pentru asigurarea bugetelor proprii, ci și ale instituțiilor din subordine, așa cum este Regia Națională a Pădurilor Romsilva.

La rândul său și Direcția Silvică Târgoviște a formulat întâmpinare solicitând respingerea acțiunii ca nefondată arătând că nu sunt întrunite cerințele art.1000 alin.1 cod civil privind răspunderea civilă delictuală și anume: existența unei fapte ilicite, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul.

Reclamanta a depus la dosarul cauzei, în copie, nota de constatare din 31.05.2004 dată în completarea celei din 26.05.2004 care a fost întocmită în baza Ordinului nr.328/7.08.2002 a Prefectului D privind constituirea colectivului de verificare a măsurilor întreprinse de primari și comisiile locale de apărare împotriva dezastrelor, pentru prevenirea și înlăturarea efectelor fenomenelor meteorologice periculoase; o altă notă de constatare din 14.12.2005, adresa nr.261/ 10.06.2004 emisă de Agenția teritorială a taberelor și turismului școlar D către Direcția Silvică D de înaintare a notelor de constatare mai sus arătate, adresa nr.69/ 17.02.2005 a aceleași agenții solicitând luarea de măsuri pentru a stopa alunecările de teren și adresa nr.1631/ 29.07.2004 a Inspectoratului Județean în Construcții D către Direcția Silvică Târgoviște solicitând efectuarea unei expertize geologice și întocmirea unui proiect de consolidare a versantului care se află în imediata vecinătate a taberei " ".

Pârâta Direcția Silvică Târgoviște a depus procesul-verbal din 6.04.2005 de stabilire a volumului pierderilor înregistrate în urma acțiunii unor factori dăunători de către imobilele ce aparțin taberei " ", o notă de constatare nr.3681/ 11.04.2005 privind aceleași pagube întocmită de Comitetul județean pentru situații de criză al județului D, procesul-verbal de control nr.627/ 11.06.2004 încheiat de Inspectoratul Județean în Construcții D, adresa nr.10582/ 5.08.2004 a Direcției Silvice Târgoviște către Regia Națională a Pădurilor- Romsilva prin care se solicită acordarea de fonduri pentru efectuarea de lucrări de amenajare și consolidare și nota privind curgerea noroioasă de la " " elaborate de Institutul de cercetări și Amenajări Silvice.

In cauză s-au luat interogatorii părților potrivit dispozițiilor art.222 Cod procedură civilă, s-a administrat proba cu înscrisuri și s-au efectuat două expertize tehnice în specialitatea construcții civile.

La termenul de judecată din 3.06.2009, când au avut loc și dezbaterile pe fond, pârâta Direcția Silvică Târgoviște a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Ocolului Silvic P, excepție ce a fost admisă avându-se în vedere că, potrivit art.6 alin.10 lit."a " din HG229/2009 privind reorganizarea Regiei Naționale a Pădurilor- Romsilva și aprobarea regulamentului de organizare și funcționare ocoalele silvice sunt subunități din structura organizatorică a unităților din cadrul Romsilva, care nu au organe proprii de conducere, astfel că nu pot sta în judecată ca pârâte, așa cum cer dispozițiile art.41 al.2 Cod procedură civilă.

Tribunalul Dâmbovița, prin sentința civilă nr.1310 din 10 iunie 2009 admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ocolului Silvic P și a respins acțiunea formulată de reclamanta Direcția Județeană pentru Tineret D, în contradictoriu cu pârâții Direcția Silvică Târgoviște, Ocolul Silvic P, Regia Națională a Pădurilor B și Ministerul Agriculturii Pădurilor și Dezvoltării Rurale

Examinând cauza pe fond, instanța a reținut că reclamanta a solicitat obligarea pârâților la plata sumei de 476.556 lei rezultată din expertiza tehnică judiciară efectuată în cauza reprezentând prejudiciu cauzat prin distrugerea vilelor B și C ale și beneficiu nerealizat ca urmare a nefolosirii.

Reclamanta a invocat ca temei de drept al acțiunii dispozițiile art.1000 alin.1 Cod civil privind răspunderea pentru prejudiciul cauzat de lucrurile ce sunt sub paza noastră cu motivarea că, începând cu data de 20.05.2004 s-au produs alunecări de teren pe versantul N-E din vecinătatea, unitate care face parte din rețeaua Direcției Județene pentru Tineret

Pentru declanșarea răspunderii prevăzute de art.1000 alin.1 Cod civil, victima trebuia să facă dovada prejudiciului, precum și a raportului de cauzalitate dintre " fapta lucrului" și prejudiciu.

Totodată, reclamanta trebuia să facă dovada că pârâta Regia Națională a Pădurilor-Romsilva era paznicul juridic al lucrului care a produs prejudiciul, în cauză pârâta, potrivit al.1 din Regulamentul de Organizare și Funcționare fiind doar un gestionar al fondului forestier proprietate publică a statului, nefiind și proprietar al terenului care, prin alunecare a produs pagubele reclamate.

Cu privire la " fapta lucrului" cauzată de prejudiciu, din notele de constatare depuse la dosarul cauzei nu s-a stabilit cu certitudine cauza alunecărilor de teren care au creat prejudicial, iar în procesul-verbal întocmit la data de 6.04.2005 de către Direcția Silvică Târgoviște și Comitetul Județean pentru Situații de Urgență D s-a menționat că fenomenul de curgere noroioasă rezultat al ruperilor, prăbușirilor, alunecărilor de teren, a produs pagubele arătate de reclamantă, dar unitatea care gestionează obiectivul nu se face vinovată de acestea, mai mult, s-a constatat că nu s-au executat lucrări silvice sau de altă natură care să declanșeze acest fenomen.

Totodată, proiectanți din cadrul Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice și au constatat că fenomenul de curgere noroioasă a fost generat și menținut ca urmare a:

-existenței unui substrat litologic alcătuit din nisipuri moderat cimentate așezat pe un de argilă;

-pantei mari a versantului ( peste 40 %);

-unor perioade de timp bogate în precipitații;

-existenței unei rețele de galerii de mină abandonată, situată la adâncimi diferite, care probabil au început să se prăbușească.

De asemenea,s-a mai precizat în nota efectuată în luna iulie 2004, că fenomenul a devenit activ cu circa 8 ani în urmă, când s-au produs ruperi și prăbușiri de versant urmare de alunecare cu arborii existenți pe teren.

După recuperarea unei părți a masei lemnoase căzută s-a procedat la reîmpădurirea cu salcâm a terenurilor ceva mai stabile.

Ca atare, mențiunea din nota de constatare încheiată la 31.05.2004 în sensul că " o cauză importantă a alunecărilor o constituie defrișările anterior efectuate în zonă nu are suport probator, aceste afirmații fiind făcute de persoane care nu sunt de specialitate și care, de-altfel nu au indicat când anume și cine a efectuat defrișările și pe ce suprafață de teren."

Reclamanta a mai depus la dosarul cauzei și notele de constatare din 26.05.2004 și 14.12.2005 care nu au stabilit persoana vinovată sau lucrul care a produs prejudicial ci doar s-a constatat existența acestuia, și care,de altfel,nu a fost contestat.

Astfel, cât timp nu s-a dovedit și nu s-a stabilit în concret ce anume a provocat alunecările de teren care au produs prejudiciul, s-a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.1000 alin.1 Cod civil.

De altfel, nu s-a stabilit dacă alunecările de teren aveau caracter previzibil și dacă pârâta Regia Națională a Pădurilor-Romsilva era cea care trebuia să le anticipeze pentru a putea fi în prezența unei fapte a lucrului și nu a unei cauze exoneratoare de răspundere, cum ar fi forța majoră.

O altă cauză de exonerare ar fi și fapta victimei care nu a făcut dovada că, la momentul edificării construcțiilor avea toate avizele necesare, inclusiv cele referitoare la studiul de fezabilitate asupra terenului, dar și la situația juridică a terenului pe care s-a edificat, respectiv persoana sau instituția proprietară a terenului, dacă există un contract de închiriere, pentru ce suprafață de teren sau dacă sunt doar simpli tolerați.

Față de toate aceste considerente, apreciindu-se că în cauză nu s-a făcut dovada potrivit art.1169 Cod civil, a îndeplinirii condițiilor prevăzute de art.1000 alin.1 Cod civil, text de lege menționat în mod expres de reclamantă, tribunalul a respins acțiunea.

Impotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta, criticând-o pe motive de netemeinicie și nelegalitate, susținând că în mod greșit instanța de fond a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1000 alin. 1 Cod civil, în realitate pârâții au cunoscut încă din anul 2004 starea generatoare de prejudiciu.

Existența vinei în comiterea faptei ilicite rezidă în aceea că, în cadrul acestor instituții s-a hotărât să nu se ia toate măsurile necesare pentru împiedicarea producerii prejudiciului și pentru amplificarea fenomenului generator.

Arată că, alunecările de teren s-au produs începând cu data de 20 mai 2004 pe versantul Nord- din vecinătatea taberei, iar la sesizarea reclamantei, Comisia Județeană de Apărare împotriva dezastrelor s-a deplasat la fața locului în data de 24 mai 2004, respectiv 26 mai 2004 când s-au întocmit note de constatare prin care au fost stabilite cauzele alunecărilor de teren cât și măsuri concrete ce urmau a fi luate pentru a nu fi afectate toate clădirile ce aparțineau reclamantei.

In conformitate cu cele consemnate în notele de constatare, Direcția Silvică Târgoviște a solicitat Regiei Naționale a Pădurilor prin adresa nr. 10582 din 5.08.2004 susținerea financiară a lucrărilor propuse prin studiul de prefezabilitate întocmit de Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice la data de 6.07.2004 înregistrat sub nr. 5006 așa cum rezultă și din adresa nr. 1964 din 24.02.2005 Direcția Silvică Târgoviște - administratorul suprafeței, executa lucrări de consolidare a terenului în baza unor programe investiționale cu finanțare de la bugetul de stat, programe anulare ce sunt stabilite și aprobate de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

Este adevărat, că Direcția Silvică Târgoviște în anul financiar 2005 prin adresa nr. 1982 din 24.02.2005 solicită susținere financiară pentru efectuarea lucrărilor, includerea în lista investițiilor finanțate de la bugetul de stat a sumei de 9 miliarde lei, iar la data de 18.10.2005 Direcția Silvică Târgoviște informează faptul că deși este inclus în programul de investiții și obiectivul,consolidare, nu a întocmit studiul de fezabilitate și nu poate fi elaborat proiectul tehnic de execuție a lucrărilor.

Deși Ministerul Agriculturii recunoaște la interogatoriu că în buget s-a aprobat suma de 215.000 lei în anul 2005 cu destinația stabilită, nu s-a confirmat cheltuirea acestei sume pentru a împiedica prăbușirea versantului.

In ceea ce privește întinderea pagubei, la dosar există suficiente probe din care rezultă existența prejudiciului, a faptei ilicite ce este dovedită de notele de constatare, iminența pericolului fiind cunoscută de către Ministerul d e resort.

Apelanta susține că acțiunea este admisibilă întrucât pârâtele și-au însușit greșeala constând în extragerea de masă lemnoasă de pe versant care a generat alunecările de teren și nu au întreprins măsurile dispuse în notele de constatare întocmite de instituțiile abilitate în acest sens, ceea ce au dus la distrugerea celor două clădiri, vilele B și D, iar cea de a treia clădire, Aaf ost închisă pentru că prezenta pericol de prăbușire.

Critică sentința și pentru faptul că u s-a ținut cont de obligațiile legale a fiecărui pârât, că ordinele date au încălcat legea și că măsurile indicate prin notele scrise nu au fost luate cu bună știință.

Cât privește argumentul că reclamanta nu a făcut dovada edificării construcțiilor cu avizele necesare, apelanta susține că nu este real întrucât instanța putea pune în vedere acesteia să depună la dosarul cauzei actele doveditoare edificării construcțiilor în condițiile legii.

Intimatele-pârâte Direcția Silvică Târgoviște și Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale au formulat întâmpinare la apelul declarat de reclamantă, prin care au solicitat respingerea acestuia întrucât în cauză nu s-a făcut dovada de către reclamantă a îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 1000 alin. 1 pentru angajarea răspunderii acestora.

Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, sentința criticată prin apelul formulat, constată că nu este afectată temeinicia și legalitatea acesteia, apelul fiind nefondat și urmează a fi respins deoarece:

Răspunderea pentru lucruri, reglementată de art. 1000 alin. 1 Cod civil, ce reprezintă temeiul prezentei acțiuni este o răspundere delictuală - ca formă a răspunderii civile ce este guvernată de principiul legalității.

Răspunderea delictuală este urmarea prejudiciului creat, printr-o faptă ilicită care constituie, în afara unei legături juridice preexistente între victimă și autor, nesocotirea obligației generale de a nu păgubi pe altul.

De regulă, fapta ilicită generatoare de prejudiciu conduce la obligarea reparării lui numai în cazul când este culpabilă, în sensul săvârșirii ei cu intenția de a păgubi sau din cauza lipsei unei atitudini diligente a făptuitorului.

Pe lângă condițiile generale ale răspunderii delictuale intervin și condiții speciale pentru angajarea răspunderii pentru prejudiciile cauze de lucruri, respectiv prejudiciul, raportul de cauzalitate dintre lucruri și prejudiciu și lucrul să se afle în paza juridică a unei persoane.

In cauză, ceea ce a determinat pretinsul prejudiciu reclamantei, sunt alunecările de teren din anul 2005 pe versantul Nord- din vecinătatea, care face parte din rețeaua Direcției Județene pentru Tineret D, care sunt împrejurări externe, neimputabile persoanelor juridice chemate să răspundă și care constituie cauze care exclud existența raportului de cauzalitate.

Susținerea reclamantei-apelante că fenomenul s-a produs datorită,defrișărilor masive, efectuate de pârâta Direcția Silvică Târgoviște nu se confirmă întrucât expertiza tehnică de specialitate silvicultură efectuată în cauză reține faptul că tăierile de masă lemnoasă s-au făcut în conformitate cu prevederile amenajamentului silvic, că nu s-au făcut tăieri abuzive, mai mult expertul se referă la existența a două galerii de mină, amplasate în ua62A la 150 metri de.

Cu adresa nr. 8095 din 21.06.2004, Direcția Silvică Târgoviște a solicitat Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice B elaborarea unui studiu care să stabilească soluția tehnică pentru stoparea fenomenului, studiu ce a fost întocmit de proiectanți în baza constatărilor din teren și s-a materializat prin,nota privind curgerea noroioasă de la -.

In acest studiu s-au stabilit cauzele care au concurat la producerea fenomenului de curgere noroioasă: existența unui de argilă, panta mare a versantului, precipitații abundente, existența sub terenul afectat de curgerea noroioasă a unei rețele de galerii de mină abandonate.

De asemenea, în acest studiu s-a apreciat că fenomenul de curgere noroioasă este un fenomen dependent de o serie de factori naturali, pe care omul nu-i poate modifica, favorizat probabil și de exploatarea zăcământului de cărbune din subteran, concluzionându-se că pagubele produse sun rezultatul calamităților naturale.

Mai mult, prin procesul verbal de constatare și stabilire a volumului pierderilor înregistrate în urma acțiunii unor factori dăunători nr. 3538 din 6.04.2005, încheiat între Direcția Silvică Târgoviște și Comitetul Județean pentru Situații de Urgență D, se constată că fenomenul de curgere noroioasă este datorat ruperilor, prăbușirilor și alunecărilor de teren, iar în urma analizei efectuate de comisie, s-a apreciat că, nu s-au executat lucrări silvice sau de altă natură care să declanșeze acest fenomen,

Dat fiind că, alunecarea de teren antrenat și masa lemnoasă existentă, Ocolul Silvic a procedat la recuperarea parțială a masei lemnoase din suprafața afectată, iar ulterior s-au efectuat împăduriri cu salcâmi, aspect ce rezultă din adresa nr. 5286 din 15.06.2004 a Ocolului Silvic

Rezultă așadar din probele dosarului că nu există o culpă a pârâtelor în declanșarea fenomenului de curgere noroioasă, că au existat factori concurenți, externi care au determinat acest fenomen și că pârâta Direcția Silvică Târgoviște a făcut toate demersurile pentru remedierea situației, motiv pentru care în mod corect acțiunea reclamantei a fost respinsă.

De aceea urmează ca în baza disp. art. 296 Cod pr.civilă să fie respins apelul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta Direcția Județeană Pentru Tineret - prin, cu sediul în Târgoviște,-, județul,împotriva sentinței civile nr.1310 din 10 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în contradictoriu cu pârâți Direcția Silvică Târgoviște, cu sediul în Târgoviște,-, județul D, Ocolul Silvic P, cu sediul în P,-, județul D, Ministerul Agriculturii, Pădurilor Și Dezvoltării Rurale B, cu sediul în B, sector 3,- și Regia Națională A Pădurilor B, cu sediul în B,-, sector 1.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică azi, 23 octombrie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

C - - -

GREFIER,

- -

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr. 3120

Tehnored. Gh.N/CO

7 ex./10.11.2009

f- Trib.

-

Președinte:Constanța Ștefan
Judecători:Constanța Ștefan, Niculae Gherghina

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 162/2009. Curtea de Apel Ploiesti