Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 1690/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL TG-
SECȚIA CIVILĂ DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.1690/
Ședința publică din 9 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Nemenționat
Judecător:
Judecător:
Grefier:
Pe rol pronunțarea asupra recursului declarat de reclamantul G, domiciliat în Târnăveni,-,.9, județul M, împotriva deciziei civile nr.372 din 4 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
In lipsa părților.
dezbaterilor și susținerile în fond ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 5 noiembrie 2009, care face parte integrantă din prezenta decizie pronunțarea fiind amânată pentru data de astăzi 9 noiembrie 2009.
CURTEA DE APEL
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târnăveni în dosarul nr- reclamantul Gac hemat în judecată pe pârâta solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 200.000 lei cu titlu de daune morale.
Prin sentința civilă nr. 40/15 ianuarie 2008 Judecătoria Târnăveni a respins ca nefondată acțiunea reclamantului.
Împotriva acestei sentințe a declarat, în termen legal, apel reclamantul.
Prin decizia civilă nr. 372/4.12.2008, Tribunalul Mureșa anulat ca insuficient timbrat apelul declarat de reclamantul
Pentru a pronunța această decizie, Tribunalul a reținut că la termenul de judecarea apelului din data de 18 septembrie 2008, instanța a stabilit, conform art. 11 din Legea nr. 146/1997 obligația reclamantului de a achita taxa de timbru în sumă de 2591 lei și conform art. 20 alin. 5 din același act normativ taxa de timbru de 5182 lei datorată în primă instanță.
La termenul de judecată din 13 noiembrie 2008 reclamantul, prin avocat, a depus o chitanță privind achitarea taxei judiciare de timbru în sumă de 300 lei și a solicitat admiterea în parte a apelului.
Reținând că această cerere nu poate fi primită, date fiind prevederile art. 20 alin.4 din Legea nr. 146/1997 și în temeiul art. 20 alin.3 din Legea nr. 146/1997 a anulat apelul ca insuficient timbrat.
Împotriva acestei decizii a formulat, în termen legal, recurs reclamantul, arătând că hotărârea atacată a fost urmare a aplicării greșite a legii.
Motivarea recursului s-a bazat, în esență, pe prevederile art. 24 lit. o din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997.
Examinând hotărârea atacată în raport cu motivele invocate și din oficiu conform art. 306 (2) Cod procedură civilă, Curtea reține următoarele:
Potrivit art. 24 lit. o din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997, sunt scutite de taxele judiciare de timbru, cererile și acțiunile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, referitoare la cauzele penale, inclusiv despăgubirile civile pentru daune materiale și morale decurgând din acestea, formulate cu prilejul soluționării dosarului penal sau prin acțiune civilă separată introdusă la instanța civilă potrivit dispozițiilor art. 19 și 20 din Codul d e procedură penală sau ca urmare a amnistiei intervenite în cursul procesului penal.
În cauză, reținem că reclamantul a formulat plângere penală împotriva pârâtei, pentru insultă și calomnie, plângere ce a constituit obiectul dosarului nr. 453/2006 înregistrat pe rolul Judecătoriei Târnăveni. Plângerea penală a fost înregistrată la data de 28 martie 2006, reclamantul constituindu-se totodată parte civilă cu suma de 200.000 RON reprezentând daune morale.
Dată fiind Legea nr. 278/04.07.2006 care a abrogat art. 205 și 206 Cod penal, instanța penală s-a pronunțat asupra plângerii penale în sensul achitării pârâtei-inculpate în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. b Cod procedură penală, lăsând nesoluționată acțiunea civilă.
În consecință este evidentă incidența în cauză a prevederilor art. 24 lit. o anterior amintite, cererea de despăgubiri constând în daune morale, fiind formulată în cadrul unei cauze penale, decurgând dintr-o cauză penală. Faptul că ulterior formulării plângerii penale, faptele obiect al acesteia, au fost dezincriminate, nu face inaplicabil textul de lege menționat. La data formulării plângerii penale și constituirii de parte civilă, faptele erau prevăzute ca infracțiuni potrivit art. 205 și 206 Cod penal.
Or, art. 24 lit. o) se referă la despăgubiri formulate cu prilejul dosarului penal, dosar constituit anterior apariției Legii nr. 278/2006. În consecință, aceste despăgubiri sunt pe deplin aplicabile în cauză.
În raport de considerentele arătate, Curtea constată incidența în cauză a dispozițiilor art. 312 alin.3 Cod procedură civilă, urmând a admite recursul reclamantului G și a dispune casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului Tribunalului Mureș.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul G, domiciliat în Târnăveni,-,. 9, județul M, împotriva deciziei civile nr. 372 din 4 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș.
Casează integral decizia atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, Tribunalul Mureș.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 09 noiembrie 2009.
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored.
4 exp./17.12.2009
Jud.fond.
Jud.tr.;
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
