Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 17/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILA NR. 17/
Ședința publică din 12.01. 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Paulina Georgescu
JUDECĂTOR 2: Eleonora Spiridon
JUDECĂTOR 3: Irina Bondoc
Grefier - -
S-au luat în examinare recursurile civile declarate de recurentii-pârâti - Constanta,-.-.78..32 CONSILIUL LOCAL C, MUNICIPIUL C PRIN PRIMAR, și CONSILIUL JUDEȚEAN C, - Constanta,- - împotriva deciziei civile nr.92/26.02.2008 pronunțată în dosarul civil nr- al Tribunalului Constanta în contradictoriu cu intimatii-reclamanti și - cu domiciliul ales la av.str.- cel nr.60 și intimatii-pârâti C,-.-.18.parter,Constanta,-..15...9,1902 Pl. - 5. USA și STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE,
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 05.01.2009 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată ce face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA
Asupra recursurilor civile de față;
Reclamanții și au chemat în judecată pe pârâtii Consiliul Judetean C și Statul Român prin Ministerul Finantelor Publice, pentru ca în contradictoriu cu acestia și prin hotărâre judecătorească să se constate nulitatea absolută a deciziei nr.4/15.01.1985 a fostului Consiliu Popular al Judetului Constanta; constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare nr.26873/13.04.1996; revendicarea apartamentului situat în Constanta,-.-.78..32 cu obligarea pârâtilor la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea actiunii, reclamantii învederează instantei că, în baza contractului de construire nr.13601/77 și a contractului de împrumut nr.-/1977, au construit apartamentul situat în Constanta,-.-.78..32, pentru care s-a emis titlul de proprietate nr.9538/10.04.1979.
Fostul Consiliu Judetean Constanta, prin decizia nr.4/1985 a dispus trecerea fără plată în proprietatea statului a acestui apartament.
Prin contractul de vânzare-cumpărare nr.26873/13.04.1996 încheiat cu Constanta, pârâtii și au cumpărat acest apartament.
Reclamanții au mai arătat că, acest contract de vânzare-cumpărare nr.26873/13.04.1996 este lovit de nulitate absolută, întrucât pârâtii au cumpărat de la un neproprietar; decizia nr.4/1998 emisă de Biroul Permanent al Comitetului Executiv al fostului Consiliu Popular al Judetului Constanta este lovită de nulitate absolută întrucât nu a fost comunicată niciodată reclamantilor.
Pe parcursul cercetării judecătoresti, reclamantii au arătat că se judecă în contradictoriu cu Consiliul Local al Municipiului Constanta prin Primar și cu Constanta care nu are calitate procesuală pasivă în capătul de cerere privind constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare nr.26873/13.04.1996.
Cererea de garantie formulată împotriva Consiliului Local Constanta a fost disjunsă până la solutionarea irevocabilă a prezentei cauze.
După mai multe cicluri procesuale, Judecătoria Constanta, prin sentința civilă nr.564/2004 a constatat nulitatea absolută a deciziei nr.4/1985 a Consiliului Popular al Judetului Constanta, a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr.26873/13.09.1996, a obligat pe pârâtii, și să lase reclamantilor în deplină proprietate și posesie apartamentul din litigiu; s-a respins cererea formulată de reclamanti în contradictoriu cu pârâtii Statul Român prin Ministerul Finantelor și Constanta ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesual pasivă; s-a respins capătul de cerere privind obligarea pârâtilor la plata cheltuielilor de judecată.
Pronunțând această hotărâre, instanta de fond a retinut pe baza probelor administrate faptul că, trecerea în proprietatea statului a apartamentului proprietatea reclamantilor s-a făcut în baza Decretului nr.223/1974 care nu constituie un titlu legal de preluare în condițiile în care era contrar dispozițiilor Constituției din anul 1965.
De asemenea, instanta de fond a mai retinut că, reclamantii în actiunea în revendicare și-au dovedit titlul de proprietate asupra imobilului spre deosebire de pârâti care nu justifică un titlu legal asupra acestuia și s-a mai demonstrat că pârâtii sunt cumpărători de rea credință.
Tribunalul Constanta prin decizia civilă nr.92/26.02.2008 a respins ca nefondate apelurile declarate de Consiliul Judetean Constanta, Consiliul Local Constanta, Municipiul Constanta prin Primar și împotriva sentintei civile nr.564/2004 a Judecătoriei Constanta, apreciind că hotărârea instantei de fond este legală și temeinică.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal au declarat recurs, Consiliul Judetean Constanta, Consiliul Local Constanta și Municipiul Constanta prin Primar,.
1.În motivele de recurs Consiliul Judetean Constanta, critică hotărârile pronunțate precizând că nu au un fundament legal. Decizia contestată a fost emisă cu respectarea mentiunilor prevăzute în Decretul nr.223/1974 în vigoare la acea dată. În momentul în care reclamantii au hotârât să nu se mai întoarcă în țară și-au asumat toate consecintele. Nu mai era nevoie de comunicarea deciziei, din moment ce își stabiliseră domiciliu în străinătate.
2.Municipiul Constanta prin Primar și Consiliul Local Constantaîn motivele de recurs învederează instantei faptul că, în mod gresit instantele au retinut nulitatea deciziei de trecere în proprietatea statului chiar dacă decizia nu a fost comunicată reclamantilor, nu este lovită de nulitate absolută. Acestia nu au indicat un alt domiciliu în străinătate, pretul apartamentului nu fusese achitat integral, deci preluarea în proprietatea statului s-a făcut în mod valabil.
Nu poate fi apreciată vânzarea apartamentului din litigiu, ca fiind nulă. B credință a cumpărătorului a existat, a fost dovedită. Imobilul face parte din patrimoniul Municipiului Constanta și a fost vândut corect în baza Legii nr.112/1995. Cumpărătorii cunoșteau că apartamentul a fost dobândit de stat iar valabilitatea titlului statului trebuie apreciată în raport de probele administrate.
3.În recursul declarat deaceasta învederează faptul că, decizia de trecere în patrimoniul statului a fost emisă în baza Decretului nr.223/1974. Comunicarea acestui act nu este obligatorie, întrucât din continutul actului normativ nu rezultă acest lucru. Reclamantii nu au indicat niciodată locul unde să fie comunicată decizia.În Legea nr.10/2001 se face mentiunea că" pentru imobilele vândute proprietarilor li se vor acorda despăgubiri".
Actiunea în revendicare este inadmisibilă în situația de față, întrucât a fost formulată după apariția Legii nr.10/2001. Vânzarea apartamentului s-a făcut în anul 1997 cu respectarea cerintelor Legii nr.112/1995, iar titlul recurentei este preferabil titlului reclamantilor.
Recurenta precizează că este cumpărător de bună credință, întrucât declaratiile martorilor au fost părtinitoare.
Instanta nu a făcut aplicarea art.6 alin.2 din Legea nr.213/1998.
Examinând criticile formulate în temeiul dispozițiilor art.304 pct.9 Cod pr.civilă curtea retine următoarele:
1.Referitor la recursul declarat de Consiliul Judetean Constanta
În speța de față pentru apartamentul situat în Constanta, -, -.78...2..32 reclamantii au dobândit dreptul de proprietate conform titlului de proprietate nr.9538/10.04.1979. Imobilul a trecut în proprietate fără plată prin decizia nr.4/15.01.1985 emisă de fostul Consiliul Popular al Judetului Constanta, care a fost închiriat lui și conform contractului de închiriere nr.2436/1984. Familia a cumpărat acest apartament în care locuiau conform contractului de vânzare-cumpărare nr.26873/1996 încheiat cu Consiliul Local Constanta în baza Legii nr.112/1995.
Trecerea în proprietatea statului s-a făcut prin decizia nr.4/1985 a fostului Consiliul Popular al Judetului Constanta în baza Decretului nr.223/1974. Această decizie nu a fost comunicată reclamantilor, așa cum prevedeau dispozițiile legale în vigoare la data emiterii actului administrativ. Decretul nr.223/1974 statuează că obligatia comunicării deciziei este imperativă și numai astfel titularul dreptului deposedat are la dispoziție garantii efective și concrete pentru a se apăra și nu formale.
A admite contrariul, înseamnă a nesocoti dispozițiile din Constituție privind accesul liber la justiție și deci dreptul oricărei persoane de a se adresa instantelor judecătoresti în cazurile în care îi sunt încălcate drepturile, cu deosebire cele fundamentale (cum este în speță dreptul de proprietate).
Decizia administrativă nr.4/1985 are un caracter constitutiv de drepturi și în acest scop este obligatorie pentru validitatea sa, comunicarea este necesară spre a putea fi atacată și a rămâne ori nu definitivă.
Necomunicarea deciziei administrative și punerea ei în executare prin preluarea bunului echivalează cu o expropriere de fapt, în baza unui titlu nevalabil și deci, anulabil, atât pe cale principală, cât și pe calea exceptiei, în cadrul actiunii în revendicare.
Împrejurarea că reclamantii au rămas în străinătate, iar preluarea s-a făcut de stat fără plată, nu sunt împrejurări care să afecteze valabilitatea titlului statului.
Scopul urmărit de legiuitor și reglementat prin Decretul nr.223/1974 este acela ca persoana vizată în decizia administrativă să ia cunoștință de măsura dispusă și să poată exercita împotriva acesteia calea de atac prevăzută în actul administrativ.
Prin urmare, necomunicarea deciziei reclamantilor i-a privat pe acestia de o serie de drepturi pe care legea le conferă, iar instanța de fond în mod corect a constatat nulitatea absolută a Deciziei nr.4/1985 a Consiliului Popular al Judetului Constanta, iar recursul este nefondat.
2.Referitor la recursul declarat de Consiliul Local Constanta și Municipiul Constanta prin Primar
În legătură cu nulitatea deciziei nr.4/1985 de trecere în proprietatea statului a imobilului s-a raspuns în considerentele arătate mai sus.
Referitor la nulitatea contractului de vânzare-cumpărare nr.26873/1996 încheiat între Consiliul Local Constanta și familia, trebuie mentionat faptul că, nulitatea absolută a unui act nu produce nulitatea subsecventă a actului următor, dacă subdobânditorul este de bună credință ca în cazul chiriasului proprietar.
La revenirea în țară a reclamantilor acestia au început procedura de contestare a actului administrativ, iar martorii audiati au învederat instantei faptul că, reclamantii au pus în vedere pârâtilor să nu cumpere apartamentul deoarece vor să-l câștige pe cale legală. Chiar dacă reclamantii nu au notificat pe pârâti, aceasta nu înseamnă că pârâtii sunt cumpărători de bună credință.
Rezultă cu certitudine că înainte de pornirea demersurilor judiciare, pârâtii au cunoscut în mod clar intentiile reclamantilor însă nu au tinut seama de discutiile purtate, au cumpărat apartamentul din litigiu asumându-și un risc. Orice subdobânditor al unui imobil preluat de stat în perioada anterioară anului 1989, putea să aibă un dubiu, o îndoială cu privire la legalitatea titlului statului asupra acelui bun, simpla ignorantă nu-i conferă calitatea de dobânditor de bună credință.
Instantele au retinut în mod corect reaua credință a familiei în dobândirea apartamentului și prin urmare recursul declarat de Consiliul Local Constanta și Municipiul Constanta prin Primar este nefondat urmând a fi respins.
3.Referitor la recursul declarat de
Problemele ridicate în legătură cu contestarea deciziei administrative nr.4/1985 emisă de Consiliul Judetean Constanta au fost analizate în considerentele anterioare.
În ceea ce priveste admisibilitatea actiunii în revendicare întemeiată pe dispozițiile art.480 Cod civil, după intrarea în vigoare a Legii nr.10/2001, instanta de apel a retinut în mod corect, faptul că norma specială se aplică numai în cazul retrocedărilor de imobile preluate abuziv de stat.
În speța de față, în raport de chiriasul cumpărător al bunului care nu este cel care a preluat imobilul, proprietarul neposesor nu are altă cale de ocrotire a deptului său de proprietate decât calea actiunii în revendicare în temeiul dispozițiilor art.480 Cod civil.
Reclamantii au făcut dovada pozitivă în sensul că sunt titularii dreptului de proprietate asupra bunului revendicat, iar pârâtii sunt posesorii nelegitimi.
Potrivit art.6 alin.(1) din Legea nr.213/1998 "fac parte din domeniul public sau privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale și bunurile dobândite de stat în perioada 6.03.1945 - 22 decembrie 1989, dacă au intrat în proprietatea statului în temeiul unui titlu valabil, cu respectarea Constituției, a tratatelor internationale la care România era parte și a legilor în vigoare la data preluării lor de către stat, iar conform alin.(3) al aceluiași articol "instantele judecătoresti sunt competente să stabilească valabilitatea titlului".
Așadar, instantele judecătoresti sunt abilitate în continuare, respectiv și după intrarea în vigoare a Legii nr.10/2001, să solutioneze actiuni pe calea dreptului comun, în temeiul art.6 din Legea nr.213/1998, în vederea stabilirii caracterului preluării imobilelor de către stat.
În speța de față, titlul statului privind preluarea apartamentului din litigiu, respectiv decizia de preluare, a fost contestat, respectiv preluarea abuzivă a imobilelor, constatându-se nulitatea deciziei.
Prin urmare, în mod corect s-a apreciat de instanta de apel, că actiunea în constatarea caracterului abuziv al preluării de către stat al unui imobil este admisibilă și după intrarea în vigoare a Legii nr.10/2001, motiv pentru care recursul declarat de este nefondat urmând a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile civile declarate de recurentii-pârâti - Constanta,-.-.78..32 CONSILIUL LOCAL C, MUNICIPIUL C PRIN PRIMAR, și CONSILIUL JUDEȚEAN C, - Constanta,- - împotriva deciziei civile nr.92/26.02.2008 pronunțată în dosarul civil nr- al Tribunalului Constanta în contradictoriu cu intimatii-reclamanti și - cu domiciliul ales la av.str.- cel nr.60 și intimatii-pârâti C,-.-.18.parter,Constanta,-..15...9,1902 Pl. - 5. USA și STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 12.01.2009.
Președinte Judecători
- - - -
- -
Grefier
- -
Jud.fond:
Jud.apel:;
Red.dec.jud.
Tehnored.gref.- 2 ex.
14.01.2009
Președinte:Paulina GeorgescuJudecători:Paulina Georgescu, Eleonora Spiridon, Irina Bondoc
