Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 179/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A IX-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.179
Ședința publică de la 26.03.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Carmen Georgeta Negrilă
JUDECĂTOR 2: Georgeta Stegaru
JUDECĂTOR 3: Melania
GREFIER -
Pe rol se află soluționarea contestației în anulare formulată de contestatorii intervenienți, SC SRL împotriva deciziei civile nr. 497/25.11.2008 pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI, Secția a IX a Civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală în contradictoriu cu intimatul reclamant MUNICIPIUL B PRIN PRIMAR GENERAL și intimații pârâți,.
La apelul nominal, făcut în ședință publică se prezintă intimatul pârât personal și prin avocat cu împuternicire avocațială nr.16512/23.02.2009, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Reprezentantul intimatului pârât invocă excepția inadmisibilității contestației în anulare, întrucât nici unul dintre motivele dezvoltate de contestatori nu se încadrează în articolele invocate, nu se indică motivul contestației, această cale fiind neavenită sancționează cu inadmisibilitatea. Solicită admiterea excepției astfel cum a fost formulat iar pe fond respingerea contestației în anulare ca inadmisibilă. Solicită cheltuieli de judecată.
Curtea, reține pe excepția inadmisibilității, contestația în anulare formulată de contestatorii intervenienți, SC SRL împotriva deciziei civile nr. 497/25.11.2008 pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI, Secția a IX a Civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală în contradictoriu cu intimatul reclamant MUNICIPIUL B PRIN PRIMAR GENERAL și intimații pârâți,.
CURTEA
Asupra contestației în anulare de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub numărul 134/2/07.01.2009, contestatorii și " "SRL au formulat contestație în anulare împotriva deciziei civile nr. 497/25.11.2008 pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală.
În motivarea contestației se arată în esență că s-a invocat, în fața instanței de recurs - prin primul motiv de recurs - că lipsa de interes reținută de instanța de apel în Decizia civilă nr. 616A/06.05.2008 pronunțată de Tribunalul Bucureștia fost motivată pe existența autorității de lucru judecat în ceea ce privește capătul de cerere privind constatarea nulității absolute a Contractului de vânzare-cumpărare nr. 4024/05.12.1997 ca urmare a pronunțării Deciziei civile nr. 903/13.04.2006 a Curții de APEL BUCUREȘTI.
Este adevărat că instanța a pus în discuția părților excepția autorității de lucru judecat și a respins această excepție, dar cum Decizia Tribunalului București nr. 616A/06.05.2008 s-a bazat tocmai pe admiterea, în mod greșit, a acestei excepții, în opinia contestatorilor instanța de recurs ar fi trebuit să admită acest motiv de recurs, și nu să respingă recursul.
Desființarea motivației care a stat la baza pronunțării deciziei din apel, avea drept consecință admiterea recursului și trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru că, în această situație, instanța de apel reținuse, în mod greșit, lipsa de interes.
În Decizia civilă nr. 616A/06.05.2008 pronunțată de Tribunalul București se arată că nu pot fi admise criticile Titlului de proprietate al numitului, deoarece "acestea au intrat în puterea lucrului judecat prin Decizia Civilă nr. 903/13.04.2006, pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI, prin care s-a respins în mod irevocabil acțiunea prin care s-a solicitat constatarea nulității absolute a titlului intimatului pârât din prezenta cauză, respectiva Contractului de vânzare cumpărare nr. 4024/05.12.1997".
Susțin contestatorii că motivarea în sensul celor arătate dovedește că instanța de apel nu a observat că în dosarul în care s-a pronunțat Decizia Civilă nr. 903/13.04.2006, nu au figurat aceleași părți și aceste hotărâri nu au fost pronunțate în contradictoriu cu apelantul - reclamant, proprietarul Municipiul B (ci cu Primarul sectorului 2), deci nu putea fi reținută puterea lucrului judecat în contradictoriu cu acesta, care justifică în continuare un interes legitim în prezenta cauză și căruia nu-l sunt opozabile aceste hotărâri.
Se mai arată că, prin cererea completatoare a acțiunii introductive de instanță s-a solicitat să se constate nulitatea absolută a Contractului de vânzare cumpărare nr. 4024/05.12.1997, ca act subsecvent al Certificatului de atestare al dreptului de proprietate nr.14484/06.11.1997, certificat a cărei nulitate absolută a fost constatată prin Sentința civilă nr. 3007/15.03.2002.
Instanța de recurs nu a avut în vedere aspectul că a intrat în puterea lucrului judecat nulitatea absolută a Certificatul de atestare al dreptului de proprietate nr. 14484/06.11.1997 a numitei pentru suprafața de 290. ce face obiectul prezentei acțiuni, act ce a stat la baza încheierii Contractului de vânzare cumpărare nr. 4024/05.12.1997.
Nulitatea absolută a certificatului de atestare a dreptului de proprietate a fost pronunțată și în contradictoriu cu Prefectura Municipiului B și a intrat în puterea lucrului judecat prin Sentința civilă nr. 3007/15.03.2002, definitivă și irevocabilă.
În pag. 5 Deciziei civile 405/27.03.2003 se menționează "cel mai puternic argument care susține soluția instanței de fond este faptul că reclamanta nu a moștenit de la suprafața de teren de 290 mp și ca atare nu avea dreptul să i se reconstituie dreptul de proprietate pentru această suprafață de teren în temeiul Legii 18/1991".
Prin urmare, nu poate fi considerată lipsită de interes o acțiune având ca obiect nulitatea absolută a unui act juridic, atâta vreme cât nulitatea absolută este de ordine publică și poate fi invocată de oricine, oricând.
Interesul este acela al păstrării imobilului în proprietatea Municipiului B, având în vedere că dintr-o eroare a fost restituit unei persoane care nu și-a dovedit dreptul de acordare a unor măsuri reparatorii, fapt dovedit de Sentința civilă nr. 3007/15.03.2002.
Susțin contestatorii instanța de recurs a greșit prin aceea că a statuat în sensul că recurentul nu ar obține un folos practic prin promovarea acțiunii în condițiile în care printr-o hotărâre judecătorească intrată în puterea lucrului judecat s-a stabilit că reclamantul nu a opus un titlu preferabil dreptului de proprietate.
În realitate, titlul de proprietate al intimaților și se întemeiază pe un act nul absolut, și nu s-a judecat nici capătul de cerere prin care s-a solicitat compararea cele două titluri de proprietate pentru că instanța s-a pronunțat numai asupra excepției lipsei de interes, iar hotărârea judecătorească reținută de instanța de recurs nu a avut ca obiect compararea titlurilor de proprietate.
Instanța ar fi trebuit să țină cont de primul capăt de cerere al acțiunii introductive și anume acela de a se compara cele două titluri de proprietate (al Municipiului B din 1947 și al numitului din 2001), nu să soluționeze pricina pe excepție, dat fiind faptul că aceste două titluri au fost arătate în clar și au fost depuse la dosarul cauzei.
Nu avea nici un sens ca și ceilalți moștenitori să mai depună Notificare pe Legea 10/2001 pentru restituirea proprietății din de nr. 1 în condițiile în care ar fi avut reprezentarea că sunt deplin proprietari prin restituirea pe cale judecătorească.
În drept, s-au invocat prevederile art. 318.pr.civ.
Contestație scutită de taxa de timbru.
Prin întâmpinarea formulată de către intimatul s-a susținut în esență că:
Față de prevederile art. 56.pr.civ. este neavenită contestația în anulare formulată de către contestatorii și SC SRL, pentru că cei doi contestatori au avut calitate de intervenienți accesorii la judecata în fond a cauzei.
De asemenea se susține inadmisibilitatea contestației în anulare pentru că aspectele relevate în motivarea acestei căi de atac repun în discuție soluția instanței de recurs pe aspecte care țin de fond și de interpretarea juridică făcută de aceeași instanță.
Mai arată intimatul că sunt nefondate susținerile dezvoltate de către contestatori în motivarea contestației în anulare promovate.
Analizând cu precădere excepția inadmisibilității contestației în anulare (excepție ce are caracter prioritar față de aprecierea asupra caracterului neavenit al căii de atac, în condițiile în care contestatorii au avut calitate de părți la judecata cauzei în recurs și, astfel, trebuie verificat cu precădere în ce măsură motivele de contestație se circumscriu celor legal reglementate. și numai apoi în ce măsură privesc drepturi proprii ale intervenienților contestatori sau drepturi ale părții în favoarea căreia aceștia au intervenit) potrivit cu exigențele art. 137 alin.1 pr.civ. Curtea constată caracterul fondat al acesteia.
Considerentele avute în vedere sunt următoarele:
Contestația în anulare este o cale de atac extraordinară care poate fi exercitată numai în situațiile expres și limitativ prevăzute de lege.
Potrivit art. 318.pr.civ. - temei legal invocat de contestatori, care leagă instanța potrivit exigențelor art. 129 alin. ultim pr.civ. "hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare".
Argumentele expuse de către contestatori nu pot fi circumscrise niciuneia dintre cele două situații expres stabilite prin norma enunțată, ele constituind în realitate critici privind însăși judecata ce a avut loc în fața instanței de recurs.
Pretinsele greșeli de judecată imputate instanței de recurs exced categoriei greșelilor materiale la care se referă art. 318 teza I-a, asemenea greșeli (materiale) fiind numai cele care privesc aspectele procedurale ale judecății în recurs, iar nu și acelea legate de judecata însăși.
Referirile la omisiunea de a analiza comparativ titlurile de proprietate exhibate de reclamant și pârâtul-intimat și la nesoluționarea pe fond a capătului de cerere referitor la constatarea nulității contractului de vânzare-cumpărare nr.4024/1997 privesc hotărârea instanței de fond, care a fost menținută prin respingerea căilor de atac.
În acest context, nu se poate reține că instanța de recursar fi omis, din greșeală,să analizeze vreunul dintre motivele de recurs, astfel cum se cere prin condiția de admisibilitate înscrisă în art. 318 teza a II-a pr.civ - normă specială care nu poate fi extinsă prin analogie asupra altor situații decât cele expres și limitativ stabilite de lege.
Concluzionând, Curtea constată că nu pot fi circumscrise criticile expuse de către contestatori vreuneia dintre situațiile speciale reglementate prin art. 318.pr.civ. astfel încât calea de atac extraordinară, de retractare, a contestației în anulare susținută prin asemenea motive nu îndeplinește condițiile de admisibilitate expres și limitativ stabilite de legiuitor.
Față de concluziile reținute și de dispozițiile legale menționate, Curtea va dispune respingerea contestației în anulare, ca inadmisibilă.
În temeiul art. 274.pr.civ. va obliga contestatorii la plata de cheltuieli de judecată, către intimatul, în cuantum de 2000 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorii intervenienți, SC SRL împotriva deciziei civile nr. 497/25.11.2008 pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI, Secția a IX a Civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală în contradictoriu cu intimatul reclamant MUNICIPIUL B PRIN PRIMAR GENERAL și intimații pârâți,.
Obligă contestatorii la 2000 lei cheltuieli de judecată intimatului.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 26.03.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Tehred.
2 ex/04.05.2009
Jud. apel TB 3
,
Președinte:Carmen Georgeta NegrilăJudecători:Carmen Georgeta Negrilă, Georgeta Stegaru, Melania
