Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 195/2009. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI
Dosar nr- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 195
Ședința publică din data de 29 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Ioana Cristina Țolu
JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Dan Andrei Enescu
- - -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta - B, (fostă -), prin reprezentant legal - și Asociații, cu domiciliul ales la B,-,.3,.7, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 3068 din 5 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul pârât R, cu domiciliul în Scăieni,-, jud.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că recurenta pârâtă a depus la dosar concluzii scrise, la care atașat în copie, un set de acte, respectiv: adresa nr.1231 din 27 martie 2008 emisă de Ministerul Muncii, Familie și Egalității de Șanse - Direcția de Muncă și Protecție Socială a Municipiului B, Hotărârea Comisiei Paritare a - - cu din data de 31 martie 2008, adresa nr.938 din 1 aprilie 2008 - - - Departamentul Resurse Umane privind evoluția salariului mediu de bază în perioada 2003-2007, contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007-2010 încheiat conform art.10 și 11 din Legea nr.130/1996, republicată, înregistrat la Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familie cu nr.2895/21/ din 29 decembrie 2006, publicat în Partea a Va nr.5 din 29 ianuarie 2007, certificatul de înscriere mențiuni emis de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București eliberat la data de 4 aprilie 2008 și încheierea nr.28702 din 2 aprilie 2008 pronunțată în dosarul nr.-/2008 de judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București privind modificarea denumirii recurentei-pârâte din - "" - în " " -
Curtea, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și după deliberare a pronunțat următoarea decizie:
CURTEA
Deliberând asupra recursului formulat de reclamanta - - B, împotriva sentinței civile nr.3068/2008 a Tribunalului Prahova, constată următoarele:
- 2 -
Reclamanta Bac hemat în judecată civilă pe pârâtul R, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligat la plata sumei de 2.297,40 lei reprezentând suplimentări ale drepturilor salariale incluse în salariul de bază al pârâtului, achitate lunar în perioada 2005-2007, actualizate.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că pârâtul a avut calitatea de salariat al societății reclamante până la data de 26.05.2007, iar conform art.168 din Contractul colectiv de muncă încheiat de SNP și salariați până în anul 2003, cu ocazia sărbătorilor de Paște și C aceștia beneficiau de o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de baza mediu, iar după constituirea în anul 2002 a - ca urmare reorganizării prin divizare a SNP, la nivelul celui dintâi s-a încheiat în octombrie 2003 un contract colectiv de muncă care a prevăzut în același mod ca la societatea reorganizata includerea suplimentărilor salariale în salariul de baza al fiecărui salariat prevăzându-se în mod expres faptul că pentru anul 2003, aceste suplimentări au fost introduse în salariul de baza al fiecărui salariat, această clauză contractuală regăsindu-se într-o formă identică în toate contractele colective de munca încheiate în anul 2004, 2005, 2006, si 2007.
A mai arătat reclamanta că în cursul acestor ani s-a menținut și clauza referitoare la includerea suplimentărilor în salariul de baza și dintr-o simplă eroare nefiind modificat anul în cursul căruia se făcea plata acestor drepturi și drept urmare, în respectarea acestei obligații contractuale, s-a inclus în martie 2003 suplimentările salariale ce reprezenta 1/2 din primele cumulate acordate anterior, ulterior în perioada 2004-2005 acestea regăsindu-se prin menținerea lor în salariul de bază, situație prevăzută în evidența contabilă a societății reclamante rezultând cu claritate achitarea unor sume lunare mai mari decât salariul cuvenit, tocmai ca urmare a includerii acestor suplimentări.
S-a mai arătat că prin sentința civilă nr.997/28.03.2008 a Tribunalului Prahova, rămasă definitivă și irevocabilă, reclamanta a fost obligată la plata către pârât sumei de 2.550 lei reprezentând drepturi salariale Paște si pe perioada 2005-2006 și Paști 2007, astfel că acestea au fost achitate de două ori, fiind îndeplinite condițiile îmbogățirii fără justă cauză.
În temeiul art.115 - 118 cod pr. civ. pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii.
În motivarea întâmpinării pârâtul a arătat că prin sentința civilă nr.997/28.03.2008, rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia nr.1310/24.06.2008 a Curții de APEL PLOIEȘTI, reclamanta din prezenta cauză a fost obligată la plata sumei de 7.700 lei, reprezentând drepturi salariale cuvenite și neacordate cu titlu de prime de paște și C, actualizate cu rata inflației la zi.
În raport de această hotărâre judecătorească, pârâtul a invocat și excepția autorității de lucru judecat.
Părțile au depus la dosar acte.
La termenul de judecată din data de 05.12.2008, tribunalul a pus în discuție excepția autorității de lucru judecat, invocată de pârât pe cale de întâmpinare.
S-a reținut că excepția prevăzută de art. 1201 cod civil ca o prezumție legală absolută irefragabilă și de art. 166 Cod pr. civilă ca o excepție de fond
- 3 -
peremtorie și absolută și că este lucru judecat atunci când a doua cerere are același obiect, este întemeiată pe aceiași cauză și este între aceleași părți făcută între ele și în contra lor în aceiași calitate.
Așadar pentru a verifica dacă există sau nu putere de lucru judecat trebuie observată tripla identitate de elemente la care se referă art. 1201 Cod civil și anume: părți, obiect și cauză.
Tribunalul a constatat că prin sentința civilă nr.997/28.03.2008 a Tribunalului Prahovaa fost admisă acțiunea formulată de R, pârâtul din litigiul de față împotriva -, reclamanta din prezenta cauză și s-a dispus obligarea pârâtei de a achita reclamantului R suma brută de câte 7.700 lei reprezentând prima de C pe anii 2005-2006 și prima de Paște pe perioada 2005-2007, sumă ce va fi actualizată potrivit indicelui de inflație de la date scadentei fiecărei sume și până la plata efectivă.
Hotărârea mai sus menționată a rămas irevocabilă, prin respingerea recursului, prin decizia nr.1310/24.06.2008 a Curții de APEL PLOIEȘTI, Secția conflicte de muncă și asigurări sociale.
În speța dedusă judecății, reclamanta solicită obligarea pârâtului care a figurat ca parte și în cauza soluționată, prin sentința civila nr.997/28.03.2008, la plata sumei de 2.297,40 lei, reprezentând suplimentări ale drepturilor salariale incluse în salariul de baza al pârâtului achitate lunar în perioada 2005-2007.
În aceste condiții tribunalul a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de textul legal menționat, existând identitate între părți, obiect și cauză, reclamanta neputând schimba caracterul irevocabil al unei hotărâri judecătorești intrat în puterea lucru judecat.
Pentru aceste considerente prin sentința sus-menționată excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâtă a fost admisă și pe cale de consecință acțiunea reclamantei a fost respinsă ca inadmisibilă.
Împotriva acestei sentințe reclamanta a declarat recurs criticând soluția ca netemeinică și nelegală în sensul că în mod greșit instanța de fond nu a pus în discuție din oficiu problema competenței teritoriale exclusive prev. de art. 284 alin.2 Codul muncii și nu a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului București.
Cea de-a doua critică a recursului se referă la greșita admitere a excepției privind autoritatea de lucru judecat, întrucât nu există identitate de obiect și de cauză pentru că ceea ce s-a solicitat prin acțiune reprezintă sumele incluse în salariu în contul primelor de Paști și de C încasate de pârât și nu sumele prevăzute prin hotărâre judecătorească și aceasta pentru că, prin plata sumelor prevăzute în hotărâre, sumele menționate în acțiune au caracterul unei plăți nedatorate.
Examinând soluția prin prisma actelor și lucrărilor de la dosar, a criticilor formulate de recurentă și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea constată că nu este afectată legalitatea și temeinicia acesteia, așa după cum se va arăta în continuare:
Într-adevăr potrivit art.284 alin. 2 Codul muncii, cererile privind conflictele de muncă se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința, ori, după caz, sediul, numai că în noțiunea de sediu urmează a fi interpretată în lumina disp. art.7 Cod pr.civilă care la
- 4 -
alin.2 stabilesc deopotrivă competența instanței de la locul unde persoana juridică de drept privat are o reprezentanță pentru obligațiile ce urmează a fi executate în acel loc, ori sub acest aspect, Curtea constată că obligația de plată a salariului care face obiectul litigiului s-a executat pa raza teritorială a Tribunalului Prahova care a fost legal investit.
Nici cel de-al doilea motiv al recursului nu este întemeiat având în vedere faptul că atunci când instanța a admis acțiunea reclamantului prin sentința civilă nr.997/2008 a Tribunalului Prahova, rămasă definitivă și irevocabilă și care constituie hotărârea în raport cu care se apreciază existența ori inexistența autorității de lucru judecat, au fost avute în vedere sumele încasate efectiv de reclamant cu titlu de drepturi salariale pentru că numai în raport de aceste plăți se putea aprecia în ce măsură primele de Paște și C au fost achitate cu consecința că aceste plăți nu pot fi din nou puse în discuție, fiind evident faptul că recurentă -reclamantă în acțiunea de față încearcă să eludeze disp. art.1201 Cod civil.
De aceea, chiar dacă reclamanta a susținut în cursul soluționării cauzei că suma pretinsă reprezintă o plată nedatorată, această plată vizează tocmai sumele reprezentând prime de Paști și de C asupra cărora o instanță judecătorească s-a pronunțat în mod definitiv și irevocabil.
Față de aceste considerente recursul se privește ca nefondat și urmează a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de pârâta - B, (fostă -), cu sediul social în B,- bis, sector 1 și cu sediul procesul ales la - & ASOCIAȚII, cu sediul în B,-,.3,.7, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 3068 din 5 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul-pârât R, domiciliat în Scăieni,-, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 ianuarie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Dan Andrei Enescu
- - - - - - - -
Grefier,
- 5 -
Operator de date cu caracter personal
Număr de notificare 3120
red. AB/DV
2 ex/26.02.2009
f- - Tribunalul Prahova
-
Președinte:Ioana Cristina ȚoluJudecători:Ioana Cristina Țolu, Dan Andrei Enescu