Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 244/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL Operator 2928
SECTIA CIVILĂ
DOSAR NR.-
DECIZIA CIVILĂ NR.244 /
Ședința publică din 16 martie 2009
PREȘEDINTE: Daniela Calai
JUDECĂTOR 2: Maria Petria Martinescu
JUDECĂTOR 3: Marinela
GREFIER:
S- luat în examinare recursul declarat de pârâții și împotriva deciziei civile nr.746/5.11.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș - Secția Civilă în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamanta, având ca obiect ieșire din indiviziune.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru reclamanta intimată avocat și pârâtul recurent, lipsă fiind pârâta recurentă.
Procedura legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat în termen și este legal timbrat cu suma de 13,5 lei taxă judiciară de timbru și 0,5 lei timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se comunică 1 exemplar de pe motivele de recurs cu reprezentanta reclamantei intimate.
Reprezentanta reclamantei intimate arată că se opune cererii de suspendare formulată în cauză de către pârâții recurenți.
Nemaifiind alte cereri formulate, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Pârâtul recurent solicită admiterea cererii de suspendare formulată în cauză, admiterea recursului conform motivelor invocate în scris la dosar, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentanta reclamantei intimate solicită respingerea recursului și menținerea deciziei atacate ca legală și temeinică, conform concluziilor scrise depuse la dosar, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Prin decizia civilă nr.746/5.11.2008 Tribunalul Timiș - Secția Civilă a respins apelul declarat de pârâții și împotriva sentinței civile nr.9668/18.07.2008 pronunțată de Judecătoria Timișoara.
Pentru a hotărî astfel tribunalul a avut în vedere faptul că prin sentința civilă nr.9668/18.07.2008, pronunțată în dosarul nr-, Judecătoria Timișoaraa admis acțiunea civilă formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții și, a constatat că reclamanta și pârâții sunt coproprietari asupra terenului înscris în CF nr.317, nr.top.1188/42-44/a în suprafață de 1255 mp, reclamanta având o cotă de 13/16 parte teren bun comun), iar pârâții o cotă de 3/16 parte, a dispus sistarea stării de coproprietate asupra acestui teren conform concluziilor și răspunsului la obiecțiuni din raportul de contraexpertiză efectuat în cauză de experții, și G, prin dezmembrarea parcelei nr.top.1188-42-44/a după cum urmează:nr.top.1188-41-44/a/1 reprezentând teren în suprafață de 826 mp a fost atribuit reclamantei (bun comun), iar nr.top.1188/41-44/a/2 reprezentând teren în suprafață totală de 429 mp a fost atribuit pârâților; au fost obligați pârâții să plătească reclamantei o sultă de 35.719,28 lei pentru suprafață de 194 lei, precum și suma de 1128,375 lei, reprezentând cota din onorariu de experți, fiind compensate onorariile avocațiale.
Prima instanță a reținut că reclamanta împreună cu pârâții sunt coproprietari asupra terenului înscris în CF nr.317 nr.top.1188/42-44/a în suprafață de 1255 mp, reclamanta având o cotă de 13/16 (bun comun) iar pârâții o cotă de 3/16 parte din teren.
Față de disp.art.728 și art.6735alin.2 pr.civ. și având în vedere starea de fapt reținută mai sus, instanța a dispus ieșirea din indiviziune asupra terenului înscris în CF nr.317 nr.top.188/42-44/a conform concluziilor și răspunsului la obiecțiuni din raportul de contraexpertiză efectuat în cauză de experții, și G, stabilind că nr.top.1188/42-44/a/1 reprezentând teren în suprafață totală de 826 mp, se atribuie în proprietatea exclusivă a reclamantei ca bun comun, iar nr.top.1188-42-44/a/2, reprezentând teren în suprafață totală de 429 mp se atribuie în proprietatea exclusivă a pârâților.
Reținând că edificiile pârâților exced dreptului acestora de proprietate asupra terenului supus partajării și că pentru o normală folosință a construcțiilor aflate în proprietatea pârâților, aceștia au nevoie de o suprafață de teren de 194 mp mai mare decât întinderea dreptului lor de proprietate, prima instanță a obligat pârâții să plătească reclamantei o sultă totală de 35.719,28 lei, corespunzătoare suprafeței de 194 mp teren care le-a fost atribuită în plus.
In drept, hotărârea primei instanțe a fost întemeiată pe art.728 Cod civil, art.6735alin.2 pr.civ.
Impotriva hotărârii au formulat apel pârâții și, arătând că hotărârea dată nu este temeinică și legală, prima instanță neluând în seamă actele depuse la dosar în timpul procesului.
Motivele de apel nu au fost detailate ulterior și nu a fost motivat în drept.
Intimata reclamantă nu a formulat întâmpinare.
In apel nu au fost solicitate și administrate probe noi.
Instanța de apel a constat că, prima instanță a reținut în mod corect, din analiza extrasului de carte funciară nr.317, că reclamanta este proprietar asupra unei cote de 33/16 din terenul cu număr cadastral 1188/42-44/a, în suprafață de 1255 mp, situat în-, iar pârâții și asupra restului de 3/16 din terenul supus partajului.
Chiar dacă pârâții au apreciat că titlul reclamantei asupra terenului este nelegal, câtă vreme acest titlu nu a fost desființat în mod corect prima instanță a admis cererea de partaj între părți: faptul că Statul Român ar face demersuri pentru a fi întabulat asupra terenului proprietatea reclamantei nu ar avea, pe de altă parte, vreun efect asupra situației juridice a pârâților coproprietari, schimbându-se doar persoana cu care aceștia s-ar judeca, în sensul că ieșirea din indiviziune s-ar dispune între pârâți și Statul Român, în loc de a fi dispusă între pârâți și reclamanta.
Astfel fiind, în mod corect prima instanță a dispus sistarea stării de coproprietate asupra terenului între reclamantă și pârâți.
Cât privește modalitatea de partaj aleasă, aceasta este de asemenea corectă și impusă de dsp.art.6755alin.2 pr.civ. conform cărora împărțeala se va face în natură, prin formarea de loturi și atribuirea lor, iar în cazul în care loturile nu sunt egale ca valoare, acestea vor fi întregite printr-o sumă de bani.
Câtă vreme expertiza întocmită în cauză a stabilit fără echivoc că terenul este comod partajabil în natură, nu există nici o rațiune pentru ca acesta să fie atribuit în totalitate pârâților, cu eludarea prevederilor legale anterior menționate, mai cu seamă că aceștia dețineau și o cotă de proprietate mai mică decât reclamanta.
Prima instanță a protejat interesele pârâților prin soluția pronunțată, atribuind acestora o suprafață de teren mai mare decât cea care li s-ar fi cuvenit conform cotei de proprietate, tocmai pentru ca pârâții să beneficieze de o normală folosință a construcțiilor aflate pe terenul respectiv.
Impotriva acestei decizii au declarat recurs în termen legal pârâții și considerând-o ca fiind netemeinică și nelegală întrucât instanța nu a luat în considerare înscrisurile false, de care s-a folosit Viscu și în mod greșit a respins apelul lor în loc să suspende judecarea lui astfel cum ei au solicitat.
S-a mai arătat că falsurile au permis înstrăinarea către respectiva persoană a terenului proprietatea Statului Român, pe care recurenții îl dețineau ca și chiriași și care se află în spatele casei lor cumpărate de la fostul proprietar.
Cererea de suspendare a judecății a fost reiterată și în recurs.
Prin concluziile scrise formulate în cauză intimata a solicitat, în principal, constatarea recursului ca nul pentru nemotivare și, în subsidiar, respingerea lui ca nefondat.
Curtea a luat în discuție, cu prioritate excepția nulității recursului, pe care a respins-o ca neîntemeiată câtă vreme, din dezvoltarea motivelor acestuia - chiar și în absența indicării unui temei legal (justificată de asistența calificată a unui apărător ales)-, conform art.306 alin.3 pr.civ. poate fi identificat ca motiv de recurs art.304 pct.9 pr.civ. referitor la nelegalitatea hotărârii, de altfel invocată generic de către recurenți.
Examinând decizia atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, potrivit art.306 alin.2 pr.civ. sub toate temeiurile de nulitate și pe baza tuturor probelor de la dosar, se constată că recursul declarat în cauză este nefondat.
Rezultă astfel că instanțele anterioare au procedat la soluționarea cererii de sistare a indiviziunii cu privire la terenul de 1255 mp din T,-, din CF 317 ind nr.top.1188/42-44/a, potrivit propunerilor menționate în raportul de expertiză care au ținut cont, în principal, de titlurile pe care și le opun părțile reciproc, de cotele lor părți ideale precum și de modul de folosință a acestui teren.
Datele menționate în CF demonstrează că pârâții sunt proprietarii unici ai casei și anexelor însă asupra terenului ce face obiectul partajului nu au decât o cotă ideală de 3/16, atribuită prin Ordinul Prefectului jud.T, cealaltă cotă de 13/16 fiind în proprietatea reclamantei.
Chiar și în ipoteza în care actele juridice care au condus la dobândirea dreptului de proprietate de către aceasta din urmă ar fi desființate, această soluție ar conduce la restabilirea situației anterioare de CF prin reînscrierea ca titular a Statului Român, ceea ce nu este în măsură să-i favorizeze în nici un fel pe pârâți care nu au vocație legală de a dobândi cealaltă cotă de 3/16 din teren, simplul fapt de a fi fost anterior chiriașii respectivului teren nefiind să-i îndreptățească la o astfel de solicitare.
Prin urmare, existența pe rol a acțiunii pe care pârâții au formulat-o pentru anularea actelor juridice de care s-a folosit reclamanta (și autorii săi în drepturi) pentru a-și justifica dreptul de proprietate, nu ar putea influența în nici un fel soluționarea acțiunii de față, motiv pentru care în mod corect s-a procedat la soluționarea cauzei fără a se dispune suspendarea judecării apelului astfel cum, solicitaseră aceștia, cerere reiterată, în mod nejustificat, și în recurs.
Pentru aceste considerente, apreciind că decizia civilă nr.746/5.11.2008 a Tribunalului Timiș este rezultatul corectei interpretări și aplicări a legii la cauza dedusă judecății, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat împotriva acesteia de către pârâții și.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiat recursul declarat de pârâții și împotriva deciziei civile nr.746/5.11.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș - Secția Civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 16 martie 2009.
PRESEDINTE, JUDECATOR, JUDECATOR,
- - - - - -
GREFIER
Red.DC/17.03.2009
Dact.GK/2 ex./19.03.2009
Inst.fond.: jud.
Inst.apel: jud.;
Președinte:Daniela CalaiJudecători:Daniela Calai, Maria Petria Martinescu, Marinela
