Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 278/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILĂ Nr. 278/
Ședința publică de la 11 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ligia Vîlcu
JUDECĂTOR 2: Anca Pîrvulescu
JUDECĂTOR 3: Cristina Ștefăniță
Grefier - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamant ) împotriva sentinței civile nr. 291/Ap/30.10.2008, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 26 februarie 2009, când părțile prezente au pus concluzii conform celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru data de 4 martie, apoi pentru astăzi 11 martie 1009.
CURTEA
Constată că prin decizia civilă nr. 291/2008, Tribunalul Brașova admis apelul declarat de pârâții G, - în calitate de moștenitori ai defunctei, decedată în cursul procesului -, - în calitate de moștenitoare a defunctei, decedată în cursul procesului -, - în nume propriu și în calitate de moștenitor al defunctei, decedată în cursul procesului -, și - în calitate de moștenitori ai defunctei - împotriva sentinței civile nr.2238/05.03.2008 pronunțată de Judecătoria Brașov în dosarul civil nr- pe care o schimbă în parte în sensul că:
A admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Municipiul B prin Primar.
A respins acțiunea civilă formulată și precizată de reclamanta (fosă ) în contradictoriu cu pârâtul MUNICIPIUL B prin PRIMAR ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În considerente s-a reținut că în acțiune se solicită, în contradictoriu cu Municipiul B, cu SC SRL B și cu apelanții pârâți arătați, a se constata că este moștenitoarea celor două proprietare tabulare cărora statul le-a preluat imobilul în baza decretelor arătate, că imobilul a trecut în proprietatea Statului Român fără titlu, constatarea nulității absolute a contractelor de vânzare-cumpărare încheiate de apelanții pârâți cu SC SRL B în temeiul Legii nr.112/1995, restabilirea situației anterioare de CF, înscrierea în evidențele funciare a dreptului de proprietate al apelantei reclamante și obligarea pârâților să-i lase în deplină posesie și proprietate imobilul.
Din modul cum a fost redactată acțiunea apelantei reclamante rezultă că aceasta nu a înțeles să cheme în judecată și Statul Român deși acesta era înscris în cartea funciară ca titular al dreptului de proprietate asupra imobilului obiect al litigiului, ci numai Municipiul B și SC SRL
Ori Municipiul B nu are înscris vreun drept în favoarea sa care să-i confere calitate procesuală în prezentul litigiu, reținerea primei instanțe în sensul că Municipiul B are calitate procesuală pasivă "întrucât este de evidența și notorietatea situației ca, în aceste cazuri, acest pârât să aibă calitate procesuală pasivă" neputând fi primită.
Nu se poate reține nici că Municipiul B ar fi dobândit dreptul de proprietate privată conform art. 4 și 6 din Legea nr. 213/1998.
Conform dispozițiilor art. 4 din actul normativ precizat, domeniul privat al statului sau unităților administrativ teritoriale este alcătuit din bunuri aflate în proprietatea lor și care nu fac parte din domeniul public. Asupra acestor bunuri statul sau unitățile administrativ teritoriale au drept de proprietate privată. Din analiza acestui text de lege rezultă că el reglementează în mod expres și distinct domeniul privat al statului de cel al unităților administrativ teritoriale și care nu se confundă.
În același mod se pune problema și în cazul reglementat de art.6 din Legea nr.213/1998, cu deosebirea că se referă la imobilele preluate de stat în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.
Aceste texte de lege nu pot constitui temei pentru considerarea ca făcând parte din domeniul privat al unității administrativ teritoriale imobilele ce aparțin de domeniul privat al statului.
De asemenea, potrivit art.121 alin.1 din Legea nr.215/2001 a administrației publice locale, domeniul privat al unităților administrativ teritoriale este alcătuit din bunuri mobile și imobile, altele decât cele prevăzute la art.120 alin.1 (cele din domeniul public), intrate în proprietatea acestora prin modalitățile prevăzute de lege. Art.644 și 645.civ. precizează modurile prin care se dobândește proprietatea. În lipsa unei legi, proprietatea se dobândește prin succesiune, ori convenție translativă și, în cazuri excepționale, prin accesiune, incorporațiune, ocupațiune și uzucapiune.
Anterior Legii nr.215/2001, în perioada când apelanții pârâți au perfectat contractele de vânzare-cumpărare era în vigoare Legea nr.69/1991 a administrației publice locale,care dispunea în mod similar cu privire la regimul domeniului privat al statului sau unităților administrativ teritoriale, iar în art.127 se prevedea în mod expres că trecerea bunurilor în domeniul privat al orașelor se face prin hotărâre a Guvernului, în condițiile legii patrimoniului public și privat.
Analizând dispozițiile legale prezentate rezultă fără putință de tăgadă că și în situația în care dobândirea dreptului de proprietate s-ar face pe baza sau în puterea legii, trebuie să existe o hotărâre a Guvernului care să delimiteze domeniul privat, ori un alt act translativ de proprietate potrivit dreptului comun, în speță nefăcându-se dovada existenței unui asemenea act.
Această concluzie se impune deoarece prin legi speciale (Decretul Lege nr.61/1991, Legea nr.85/1992, Legea nr.112/1995, Legea nr.10/2001) s-a creat posibilitatea pentru chiriași de a cumpăra, prin unitățile specializate, locuințele deținute și, în consecință, acestea nu pot fi incluse în domeniul privat al Municipiului Dacă imobilul ar aparține domeniului privat al municipiului nu se cunoaște temeiul legal al vinderii locuințelor către apelanții pârâți, întrucât unitatea specializată - SC SRL B - a fost mandatată la înstrăinare de către stat și nu de către această unitate administrativ teritorială, iar prețul încasat s-a virat în contul special al Ministerului Economiei și Finanțelor conform art.13 alin.6 lit. a din Legea nr.112/1995.
Așa fiind, cum municipiul este o persoană juridică distinctă de Statul Român, cu patrimoniu și buget propriu, cu organe proprii de conducere și cu statut juridic distinct față de Statul Român, iar, în speță, Municipiul B nu este titularul unui drept înscris în cartea funciară, ori nici un drept real nu poate exista și nu poate fi opus nimănui dacă nu este înscris în cartea funciară, tribunalul constată că Municipiul B nu are calitate procesuală pasivă în cauză.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta criticând-o pentru nelegalitate în temeiul art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, întrucât judecata asupra calității procesuale pasive a Municipiului B trebuie realizată strict în raport cu prevederile legale incidente și a practicii judiciare corespunzătoare momentului formulării cererii.
Spre acest final se solicită casarea cu trimitere a hotărârii atacate.
Celelalte motive de critică privesc fondul cauzei.
În cauză, SC SRL a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului.
Recursul este fondat.
Petitul 2 al acțiunii formulate de reclamantă poartă asupra constatării preluării imobilului în litigiu de către stat, fără titlu. Prin urmare, raportul juridic civil menționat s-a născut între reclamantă și stat prin municipiul B prin primar.
Raportul juridic subsecvent poartă asupra constatării nulității absolute contractelor de vânzare cumpărare încheiate între societatea specializată în înstrăinarea imobilelor și chiriașii acestora.
Părțile celui de al doilea raport juridic fiind terți nu au legitimarea procesuală și nici interesul născut și actual de a interveni în litigiul având ca obiect lipsa titlului statului, cu atât mai mult cu cât, acesta nu a înțeles să reitereze excepția lipsei calității procesuale a reprezentantului său și în apel, hotărârea primei instanțe dobândind putere de lucru judecat în această privință.
Pe de altă parte, dreptul de acces la o instanță, astfel cum este prevăzut de art. 6/1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului a fost vizibil știrbit, reclamanta după opt ani de judecată văzându-și cererea respinsă pe o excepție ce a primit rezolvări diferite prin interpretarea legilor, datorită practicii neunitare și succesiunii de legi în materia restituirilor de imobile, cauze ce au determinat crearea unui mecanism iluzoriu de recunoaștere a dreptului pretins, de distrugere a esenței sale.(cauza Lungoci România Broniowschi Polonia; România)
De altfel, Legea 213/98, în vigoare la data promovării acțiunii realizează descentralizarea între stat și unitățile administrativ teritoriale, statuând în art. 6, în mod expres că " fac parte din domeniul public sau privat al statului sau al unităților administrativ - teritoriale și bunurile dobândite de stat în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, dacă au intrat în proprietatea statului în temeiul unui titlu valabil, cu respectarea Constituției, a tratatelor internaționale la care România era parte și a legilor în vigoare la data preluării lor de către stat.
Bunurile preluate de stat fără un titlu valabil, inclusiv cele obținute prin vicierea consimțământului, pot fi revendicate de foștii proprietari sau de succesorii acestora, dacă nu fac obiectul unor legi speciale de reparație.
Instanțele judecătorești sunt competente să stabilească valabilitatea titlului".
Considerentul din decizia recurată conform căruia nu există o hotărâre de guvern care să delimiteze domeniul privat nu poate fi reținut, o hotărâre a executivului neputând adăuga la lege decât cu încălcarea principiului separației puterilor în stat.
Referirea la actele normative în vigoare la data încheierii contractelor de vânzare cumpărare rămâne fără suport datorită amestecului nepermis între raporturile juridice, așa cum a fost menționat deja.
Față de cele mai sus expuse, în temeiul art. 312 alin. 5 Cod procedură civilă, cauza va fi trimisă spre judecarea fondului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta ( ) împotriva deciziei civile nr. 291/2008 a Tribunalului Brașov pe care o casează.
Trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 11 Martie 2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red LV 18.03.2009
Tehnored AG 20.03.2009/ 3 ex
Jud apel
Președinte:Ligia VîlcuJudecători:Ligia Vîlcu, Anca Pîrvulescu, Cristina Ștefăniță
