Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 282/2008. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILA NR. 282/
Ședința publică de la 27 noiembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Paulina Georgescu
JUDECĂTOR 2: Vanghelița Tase
Grefier - -
S-au luat în examinare apelurile civile declarate de:
- apelanta reclamantă și apelantul intervenient --, cu domiciliul ales la Cabinetul de avocat din B,-,. 8, sect. 3;
- apelanta pârâtă " " C, cu sediul în C, bd. - -, nr. 144,în contradictoriu cu intimata SRL.
împotriva sentinței civile nr. 2189 din 7.12.2007 pronunțată de Tribunalul Constanța - secția civilă - în dosarul nr- ( nr. format vechi 5500/1999), având ca obiect revendicare imobiliară.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 10.11.2008 și au fost consemnate în încheierea din acea dată ce face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanta având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 17.11.2008;24.11.2008 și 27.11.2008.
CURTEA
Asupra cererilor de apel;
Reclamanta, a chemat în judecată "" C pentru a îi lăsa în deplină proprietate și liniștită posesie imobilul situat în C,- bis, compus din teren în suprafață de 5.998 mp. și construcții.
În motivare a arătat că este unica moștenitoare a defunctului care a fost proprietarul imobilului revendicat, dobândind proprietatea prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 14669/19.07.1923 în privința terenului în timp ce construcțiile - moara "" și anexele acesteia, au fost construite ulterior.
A mai arătat că deși imobilul nu a fost niciodată trecut în proprietatea statului, prin Decizia nr. 251/1990 acesta a fost transmis de Primăria Municipiului C în administrarea C iar apoi, prin aplicarea nr.HG 834/1991 terenul a fost atribuit în proprietatea pârâtei.
În final, a arătat că, comparând cele două titluri, titlul său este preferabil fiind un contract de vânzare-cumpărare autentic în timp ce titlul pârâtei provine de la un neproprietar.
Pentru termenul din 3.05.2007 reclamanta a depus precizări în sensul că imobilul revendicat a avut în timp adresa și pe--40, 38 bis, șoseaua - 38-40 și șoseaua - 38 bis. De asemenea, pentru același termen a solicitat introducerea în cauză a " " C care a cumpărat de la pârâtă două suprafețe de teren care fac parte din suprafața de teren revendicată, cu construcțiile aferente. Ca urmare, s-a solicitat obligarea acestei societăți să îi fie lăsate în deplină proprietate și liniștită posesie un teren de 250,24 mp. și construcția edificată pe acesta - nr. cadastral 10895 și un teren de 280,06 mp. și construcția edificată pe acesta - nr. cadastral 1945. În motivare s-a arătat că respectivele contracte de vânzare-cumpărare a fost încheiat în mod abuziv și cu rea credință întrucât exista prezenta acțiune în revendicare în curs de soluționare.
La termenul din 31.05.2007 reclamanta a depus o completare la cererea formulată împotriva " " solicitând să îi lase în deplină proprietate și liniștită posesie și suprafața de 240 mp. de teren cu construcția edificată pe acesta, identificat cu nr. cadastral -. În motivare s-a arătat că în timpul derulării prezentului proces a fost înstrăinată de către pârâtă și această suprafață de teren. Tot pentru termenul din 31.05.2007 reclamanta a depus precizări cu privire la imobilul revendicat, în sensul că în contradictoriu cu "" revendică imobilul cu nr. cadastral - - Carte funciară - -, compus din teren în suprafață de 5.190 mp. și construcțiile edificate pe acesta identificate cu indicativele C1, C2, C4 -, iar în contradictoriu cu " " revendică imobilul cu nr. cadastral - - carte funciară - compus din teren de 240 mp. și construcția C3, imobilul cu nr. cadastral 10895 - carte funciară 31642, compus din teren de 250 mp. și construcția - punct termic "" și imobilul cu nr. cadastral 1945 - carte funciară 5481 compus din teren de 280,06 mp. și construcția - spălătorie mecanică.
Prin sentința civilă nr. 2189 din 7.12.2007 Tribunalul Constanțaa respins ca nefondată excepția lipsei calității procesual active.
A respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta și intervenientul forțat -, în contradictoriu cu pârâta "" C și intervenientul forțat " "
Tribunalul, cu privire la excepția lipsei calității procesual active a reclamantei invocată de pârâta "" C, a reținut că, calitatea procesual activă presupune identitatea dintre persoana reclamantului și titularul dreptului apărat prin formularea acțiunii.
În materia revendicării, problema calității procesuale, dacă este raportată la calitatea de proprietar, antamează fondul cauzei, vizând însăși dovedirea dreptului de proprietate și eventual preferința față de dreptul invocat de pârât. Ca urmare, aceasta constituie o chestiune de fond care nu poate fi analizată pe cale de excepție.
În acțiunea în revendicare, problema calității se poate pune fără a antama fondul, numai în cazul în care reclamantul însuși invocă altă calitate decât cea de proprietar sau se invocă existența altor coproprietari care nu au formulat acțiunea.
Ca urmare, față de motivarea excepției, a fost analizat numai aspectul privind existența și a altor moștenitori.
Sub acest aspect, s-a reținut mai întâi că prin cererea înregistrată la 02.11.1999, reclamanta a solicitat introducerea în cauză a lui în calitate de comoștenitor și coproprietar al imobilului revendicat în temeiul art.57 Cod pr. civilă, acesta fiind introdus în cauză.
Prin urmare excepția a fost respinsă ca nefondată.
Cu privire la fondul cauzei, s-a constatat că reclamanta nu a probat dreptul său de proprietate.
Astfel, din copia certificată sub nr. 11326/30.10.1998 și eliberată de Direcția Județeană Ca A rhivelor Naționale, rezultă că în Registrul de proprietăți, la nr. 5059/441/19.07.1923 a fost transcris actul de vânzare-cumpărare autentificat prin procesul verbal nr. 14669/19.07.1923 prin care a vândut lui un imobil situat pe șoseaua -, trecut în planul de parcelare al Cartierului Industriei Mici din C formând careul 234 în suprafață de 5998 mp.
Reclamanta a depus certificatul de calitate de moștenitor nr. 100/1999 eliberat de C din care rezultă ca moștenitor unic de pe urma defuncților și,.
Pe de altă parte, în certificatul de calitate de moștenitor din 16.09.2005 întocmit de notarul public - Queens -, depus în traducere legalizată la BNP sub nr.288/12.01.2007, cu prevăzută de Convenția d l Haga din 1961, rezultă că reclamanta este comoștenitoare alături de i de pe urma defuncților și.
Reclamanta a depus o copie dactilografiată a unui certificat de naștere în copie legalizată la un notar public din, care nu poate fi identificat din conținutul înscrisului, din care rezultă că certificatul de naștere are nr. - și a fost eliberat de Sfatul Popular al Orașului C și că numita este fiica numiților și.
Din copia dactilografiată a unui certificat de căsătorie și legalizată la un notar public din, care nu poate fi identificat din conținutul înscrisului, din care rezultă că certificatul de căsătorie eliberat de Sfatul Popular al Raionului seria cj nr. - atestă că numita -, fiica lui s-a căsătorit cu.
Așadar, reclamanta, apare conform certificatului de căsătorie și a celui de naștere, ca fiind fiica lui, în timp ce în certificatele de calitate de moștenitor depuse apare ca moștenitoare a lui, deși certificatele de calitate de moștenitor în mod necesar au fost întocmite avându-se în vedere certificatul de naștere și certificatul de căsătorie.
Pe de altă parte, numele pretinsului autor al reclamantei, în oricare din cele două variante, nu corespunde cu numele cumpărătorului imobilului revendicat, astfel cum apare în registrul de proprietăți -.
S-a remarcat faptul că în adresa nr. 2197/20.08.2004 emisă de Arhivele Naționale - Direcția Județeană C, se arată că în documentele referitoare la naționalizarea mijloacelor de producție nu figurează moara "" din C--40, proprietatea lui.
S-a constat astfel că reclamanta nu a probat că autorul său și cumpărătorul care figurează în contractul de vânzare-cumpărare invocat drept titlu de reclamantă este una și aceeași persoană și că astfel, prin moștenire, reclamanta ar fi dobândit dreptul de proprietate transmis de vânzător prin contractul de vânzare-cumpărare invocat drept titlu de proprietate, situație care îl privește și pe intervenientul.
Împotriva sentinței civile a tribunalului au declarat apel reclamanta - și intervenientul --, precum și pârâta "" C, criticând soluția ca fiind nelegală.
1. Astfel, reclamanta și intervenientul își motivează cererea de apel, arătând că sunt moștenitorii legali ai autorilor lor și că toate documentele de stare civilă, înscrisurile fiscale și declarațiile autentificate la notariat au concis că numele autorului a fost înscris în unele acte greșit - fiind armean - dar toate duc către aceeași persoană și aceeași proprietate.
Diferențele în scrierea și transcrierea numelui s-au datorat caracterului fonetic al limbii armene, astfel că același nume apare înscris în forme diferite, prin transcrierea greșită a numelui de către funcționari.
În acest sens, se exemplifică cu documente ce emană de la instituții diferite, dar în care numele autorului apelanților este scris diferit.
Astfel, în adresa nr. 76713/16.06.2003 a Consiliului Local C - Serviciul impozite și taxe și alte venituri ale bugetului local, Agenția fiscală nr. 3, prin care se comunică istoricul de rol fiscal pentru imobilul din C,- fost- bis, numele autorului este trecut, iar în adresa nr. 89235/22.08.2005 a aceluiași serviciu se comunică istoricul de rol pentru același imobil, dar pe numele.
Prin urmare, funcționarii publici au greșit numele autorului apelanților.
Reclamanta este fiica lui, proprietarul imobilului din litigiu, care cumpărând terenul în suprafață de 5998. în anul 1923 ce forma careul 234 edificat mai multe construcții printre care și moara "" din-, C, fapt confirmat de înscrisuri și declarații de martori.
Terenul a fost dobândit prin actul autentificat sub nr. 14669/19.07.1923 și transcris la nr. 5059/19.07.1923 pe numele lui - în realitate numele corect fiind, iar în diferite documente numele este înscris diferit, dar cu aceeași fonetică.
Imobilul pretins este compus din:
- teren intravilan în suprafață de 5190. pe care sunt edificate mai multe construcții enumerate de la 1 la 13 și care se află în posesia pârâtei "" și poartă nr. cadastral - iar în Cartea funciară este transcris la nr. -;
- teren intravilan în suprafață de 240. pe care se află edificate construcții -garaj- și poartă nr. cadastral - iar în Cartea funciară este transcris la nr. - și se află în posesia " ";
- teren intravilan în suprafață de 250,24. și construcții punctul termic "" și poartă nr. cadastral 10895 iar în Cartea funciară este transcris la nr. 31642 și se află în posesia " ";
- teren în suprafață de 280,06. cu construcții spălătorie mecanică, poartă nr. cadastral 1945 iar în Cartea funciară nr. 5481 și se află în posesia " "
Întregul imobil, a fost preluat abuziv, fără titlu valabil de către Statul Român, astfel că pârâtele au dobândit imobilul de la un neproprietar. Aceasta fiind situația apelanții precizează că titlul lor de proprietate este preferabil titlurilor celor două pârâte, întrucât provine de la un proprietar al cărui titlu nu a fost niciodată contestat.
Existența construcțiilor pe terenul pretins, situat în C,- ( fost - nr. 38 bis, fost - nr. 38-40) este confirmată de adresa nr. 89235/22.08.2005 eliberată de Serviciul public de impozite și taxe al Consiliului Local C și planul de situație existent la nivelul anului 1936 anexat adresei nr. 13807/1998 eliberată de Primăria C, din care rezultă existența pe teren a construcțiilor în perioada 1942 - 1950 și care au fost identificate și în prezent, prin raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert ing..
Titlurile pârâților, provin de la un neproprietar, iar la baza lor au stat istoricul de rol, care confirmă că imobilul a fost naționalizat, iar prin adresa nr. 13807/27.04.1998 a Primăriei C, se presupune că bunul a trecut în proprietatea statului în baza Legii nr. 119/1948 și nu figurează în lista unităților de producție care au fost trecute în administrarea primăriei. Împrejurarea că în unele adrese se menționează că moara "" nu figurează în proprietatea autorului este infirmată, alături de alte probe, de chiar pârâta " " care atestă că moara "" a fost naționalizată în baza Legii nr. 119/1948 - în realitate fiind preluată abuziv și fără un titlu valabil de Statul Român.
Față de această situație, conform art. 2 al.1 lit. "a" teza a-II-a din Legea nr. 10/2001 și a capitolului 1 pct. 1 lit. "e" din Normele de aplicare a Legii 10/2001, rezultă că emitentul certificatului de atestare a dreptului de proprietate, adică Statul Român, nu avea nici un drept de a înstrăina ceva ce nu i-a aparținut niciodată cu titlu valabil, încălcând și prevederile art. 969 Cod civil.
2. Apelanta "", în apelul formulatcritică soluția, sub aspectul respingerii excepției lipsei calității procesual active a reclamanților.
Astfel, reclamanții au dovedit că au dobândit cetățenia și prin urmare au primit despăgubiri, potrivit Acordului dintre România și din 1960, inclus și în Legea 10/2001.
Nu există dovezi că reclamanții sunt moștenitorii autorului și că personal ar fi făcut demersuri pentru dobândirea dreptului de proprietate, cererea de revendicare fiind semnată de avocat.
De asemenea, numele părților este incorect și incomplet și nu apar detaliate în actele oficiale, la fel ca și cel al proprietarului imobilului.
Se invocă de apelantă excepția de inadmisibilitate a acțiunii în revendicare în ce privește moara și anexele sale prin prisma de persoană îndreptățită.
Examinând motivele de apel și verificând probele administrate instanța reține următoarele:
Reclamanții sunt descendenți ai lui care a fost proprietarul imobilului revendicat din C,- bis, compus din suprafața de teren de 5998. și construcții. În prezent imobilul se află în posesia pârâților "" și " "
Proprietarul imobilului revendicat și descendenții ( care au fost trei dar ulterior a decedat un frate) sunt de origine armeană. Reclamanții au emigrat în în anul 1962 și respectiv 1969, păstrându-și cetățenia română.
Apelanții reclamanți prin probatoriile existente la dosar și-au dovedit calitatea de moștenitori ai proprietarului bunului revendicat.
Numele autorului a fost scris în perioade de timp diferite la instituții diferite, diferit, ca efect al pronunției numelui care duce în final la același nume. Faptul că în toate documentele de stare civilă, cât și în actul de proprietate apare numele de scris sub diferite forme:, sau H sau sub alte forme în care apare în acte, este ca efect al foneticii limbii armene (de două feluri: occidentală și orientală) care duce la aceeași pronunție a numelui.
Identitatea numelui ce aparține aceleiași persoane a fost dovedită în instanță cu actele de stare civilă, actele de proprietate, declarații notariale și declarații de martori, precum și înscrisuri oficiale: diplome, atestate etc. și planșe foto (filele 62-79 dosar apel și filele 101-136 dosar apel).
Pe cale de consecință, din aceleași înscrisuri rezultă și calitatea de moștenitori legali ai reclamanților ( reclamanta plus intervenientul).
Dovedindu-și calitatea de moștenitori, reclamanții au probat și calitatea procesual activă în prezenta cauză care a fost promovată prin angajarea aceluiași apărător și confirmată prin prezența în instanță a reclamantei - - fila 92 încheierea de ședință din 2.06.2008 - cât și prin împuternicirea avocațială nr. - din 17.09.2008 semnată personal de reclamantul --.
Aceiași reclamanți, prin declarațiile pe propria răspundere date în fața Notarului Public al Statului, și cu de la Haga, autentificate sub nr. - -B și respectiv nr. - -B de către Norman, au dovedit că statul american nu le-a acordat despăgubiri pentru imobilul din C,- (filele 110-114 dosar apel).
Mai mult, a decedat la 6.01.1947 iar preluarea abuzivă a imobilului a avut loc în anul 1948, iar din acea dată și până în anul 1950 figurează ca titular de rol fiscal, autorul reclamanților care a achitat impozitele în continuare (prin descendenții săi). Fondul Industriei s-a înființat mai târziu și nu s-au făcut probe că apelanții au primit despăgubiri de la Statul Român sau Statul American.
În concluzie, reclamanții și autorul lor apar sub diferite nume scrise, dar pronunțate sunt același nume, fapt dovedit cu înscrisuri și martori. Reclamanții sunt frați, au același tată și aceeași mamă () iar cel de-al treilea descendent a decedat, fapt dovedit cu certificatul de deces și martori.
Prin urmare, identitatea și calitatea procesuală a apelanților s-a dovedit, în cauză fiind aplicabilă regula conform căreia faptele notorii se dovedesc prin probarea doar a notorietății, iar nu și a tuturor faptelor care au dus la formarea notorietății ( prof. univ. G - Drept civil, pag. 101).
Reclamanții în nume personal au angajat apărător și au promovat prezenta acțiune, au semnat personal și reclamanta - a fost prezentă la instanța de apel, legitimându-se cu acte de stare civilă și pașaport și a confirmat că a dat procură fiului său să acționeze în numele mamei sale și să semneze în numele ei și pentru ea oriunde este necesar semnătura sa fiindu-i opozabilă.
De asemenea, alături de calitatea de moștenitori, apelanții au dovedit că autorul lor a fost proprietarul bunului revendicat, compus din 5960,30. teren și construcții, din care și moara "". Autorul reclamanților, de notorietate fiind, se ocupa cu produse de morărit și panificație - filele 63,91, 105-106, 121-135 și 149-155 dosar apel.
Astfel, terenul a fost cumpărat cu actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 14669/19.07.1023 și transcris sub nr. 5059/19.07.1923 și forma careul 234 actual-.
Prin adresele nr. 76713/16.06.2003 și respectiv nr. 89235/22.08.2005 emise de Consiliul Local C, Serviciul impozite și taxe și alte venituri ale bugetului local, Agenția fiscală nr. 3, se comunică istoricul de rol fiscal al imobilului, din care rezultă construcțiile existente.
Drept urmare, imobilul trecut în planul de parcelare Cartierul Industriilor Mici a fost trecut în proprietatea statului fără un titlu valabil, abuziv, astfel încât reclamanții sunt îndreptățiți la restituirea în natură a bunului care în prezent se află în posesia pârâtelor. Imobilul a fost în proprietatea statului până la intrarea în vigoare a Legii 10/2001 - 14.02.2001 - termen la care "" era acționar în societatea și ulterior a concesionat toate activele către C "COM AUTO" la data de 20.09.2001 ( după apariția Legii 10/2001).
Mai mult, pârâtele încă din anul 1999 aveau cunoștință de procesul în revendicare al reclamanților.
Pe cale de consecință, reclamanții apelanți au dedus judecății încălcarea dreptului lor de proprietate în calitate de succesori ai defunctului tată, pentru imobilul din C,- bis.
Conform art. 3 cod civil " Judecătorul care va refuza de a judeca sub cuvânt că legea nu prevede, sau că este întunecată sau neîndestulătoare, va putea fi urmărit culpabil de denegrare de dreptate".
Acest text coroborat cu art. 6 al.1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care prevede că orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială investită de lege, are drept scop asigurarea unui raport rezonabil de proporționalitate între scopul urmărit și mijloacele alese.
Procedura aleasă de reclamanți nu este inadmisibilă, cum susține apelanta "", în caz contrar s-ar încălca dreptul de acces la justiție, drept garantat de art. 21 din constituția României și art. 3 Cod civil, iar din prisma art. 6 al.1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului limitarea adusă acestui drept afectează însăși substanța dreptului de proprietate al reclamanților ( cauzele și alții contra României - hotărârea din 26.11.2002, Faimblat contra României - hotărârea din 13.01.2009).
Drept urmare, dreptul la un proces echitabil este garantat tuturor persoanelor la fel și dreptul la respectarea bunurilor proprii.
În acest sens, art. 1 din Protocolul 1 al Convenției stipulează că " nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional".
În consecință reclamanții au un bun în sensul art. 1 Protocolul 1 din Convenție și sunt îndreptățiți la restituirea acestuia în natură, ei fiind deposedați în mod abuziv de stat, care ulterior a transmis bunul (după anul 2001) unor societăți comerciale, iar reclamanții se află în imposibilitatea de a obține folosința bunului pretins.
Prin urmare apelanții reclamanți care și-au dovedit calitatea procesual activă, sunt îndreptățiți la restituirea bunului revendicat.
În conformitate cu disp. art. 269 Cod pr. civilă, instanța va admite cererea de apel a reclamanților, va schimba în parte sentința apelată și pe fond va admite acțiunea și va obliga pârâta intimată "" C și intimata intervenientă " " C să lase în deplină proprietate și posesie imobilul din C,- 38 bis, compus din 5998. teren plus construcții.
Va respinge ca nefondat apelul declarat de pârâta ""
Va menține restul dispozițiilor sentinței care recunoaște calitatea procesual activă a apelanților reclamanți.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul civil declarat de apelanta reclamantă - și apelantul intervenient --, cu domiciliul ales la Cabinetul de avocat din B,-,. 8, sect. 3, în contradictoriu cu intimata pârâtă " " C, cu sediul în C, bd. - -, nr. 144 și intimata intervenientă, cu sediul în constanța,-, împotriva sentinței civile nr. 2189 din 7.12.2007 pronunțată de Tribunalul Constanța - secția civilă - în dosarul nr- ( nr. format vechi 5500/1999).
Schimbă în parte sentința apelată și admite acțiunea și obligă pârâta "" C și intimata intervenientă " " C să lase în deplină proprietate și posesie reclamanților, imobilul din C,- bis, compus din 5998. teren plus construcții.
Respinge apelul civil declarat de apelanta pârâtă "" C împotriva aceleiași sentințe.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 27 noiembrie 2008.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
Jud.fond
Red.dec.jud.
14.01.2009
Dact gref.
6 ex./ 17.02.2009
Președinte:Paulina GeorgescuJudecători:Paulina Georgescu, Vanghelița Tase