Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 3/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL Operator 2928
SECTIA CIVIL
DOSAR NR.-
DECIZIA CIVIL NR. 3/
Ședința public din 14 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Marinela Giurgincă
JUDECĂTOR 2: Maria Petria Martinescu
JUDECĂTOR 3: Rujița
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul împotriva deciziei civile nr.398/A/17 mai 2007 pronunțat de Tribunalul Timi ș în dosarul nr- și a sentinței civile nr.10746/30 noiembrie 2005 pronunțat de Judec toria Timi șoara în dosarul nr.2060/C/2005, în contradictoriu cu pârâții intimați, -, și -, pentru acțiune în simulație.
La apelul nominal fcut în ședinț public, se prezint pentru reclamantul-recurent avocat și avocat, iar pentru pârâta-intimat - se prezint avocat în substituirea avocat, lips fiind celelalte prți.
Procedura complet.
Recursul a fost declarat în termen legal și a fost legal timbrat cu suma de 1070 lei reprezentând tax judiciar de timbru și timbru judiciar în sum de 0,75 lei.
Dup deschiderea dezbaterilor și verificarea actelor și lucrrilor dosarului, reprezentanta pârâtei-intimate depune la dosar concluzii scrise din care se comunic 1 ex. cu reprezentanții reclamantului-recurent.
Nemaifiind alte cereri formulate, Curtea constat cauza în stare de judecat și acord cuvântul asupra recursului.
Reprezentanții reclamantului-recurent solicit admiterea recursului, modificarea în totalitate a deciziei atacate, în sensul admiterii acțiunii, conform motivelor invocate în scris la dosar, cu cheltuieli de judecat.
Reprezentanta pârâtei-intimate solicit respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotrârii atacate ca legal și temeinic, conform concluziilor scrise depuse la dosar.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de faț, reține urmtoarele:
Prin acțiunea înregistrat pe rolul Judec toriei Timi șoara sub nr.2060/9.02.2005, reclamantul a chemat in judecata parații, si solicitând instanței s se constate simulația contractului de vânzare-cumprare încheiat la data de 29.09.1993 si autentificat de notariatul de Stat al Județului T sub nr. 43626 privind imobilul situat in,-, înscris în 109 cu nr. top 126/2, in sensul ca adevratul cumprtor este reclamantul, precum si sa se dispun radierea intabulrii de pe numele paratei 3 si intabularea pe numele reclamantului a imobilului menționat, cu cheltuieli de judecata.
În motivarea acțiunii, reclamantul a artat ca la data de 11 iulie 1993 încheiat cu parații si un înscris sub semntura privat, intitulat contract de vânzare-cumprare, prin care a convenit sa cumpere imobilul din,-, contra sumei de 62.500 DM. Înțelegerea a fost perfectata la data întocmirii înscrisului, ocazie cu care a achitat vânztorilor avansul in suma de 30.000 DM, urmând ca restul de bani sa-l achite data încheierii actului autentic de vânzare-cumprare.
Reclamantul, fiind cetțean de origine, a încheiat acest act pe numele de R, cu c în acest mod va putea cumpra teren, care, conform legislației din România, nu poate fi achiziționat de cetțeni strini. De faț la întocmirea acestui act a fost si parata cu care reclamantul intenționa sa se cstoreasc si care a semnat in calitate de martor asistent.
La data de 29.09.1993, prțile s-au prezentat la Notariatul de Stat T unde li s-a adus la cunoștința ca in calitate de cetțean reclamantul nu poate cumpra terenul si atunci, in înțelegere cu pârâta, reclamantul a acceptat sa cumpere aceasta in numele su, urmând ca ulterior sa fie gsita calea legala pentru a intra in posesia si proprietatea imobilului. In baza acestei înțelegeri a fost achitat vânztorilor si restul de bani.
Ulterior, parata nu a mai recunoscut înțelegerea si s-a pretins proprietara, negând, in ciuda evidentelor, ca reclamantul ar fi cumprat imobilul sau ca ar fi pltit prețul de achiziționare a acestuia.
Reclamantul a mai artat ca a acționat-o in judecat pe pârâta pentru anularea contractului, insa, constatându-se c reclamantul a achitat contravaloarea imobilului, acțiunea a fost respins, in considerentele sentinței fcându-se referire direct c în speț ar fi incidente dispoz.art.1175 civ.
In drept, reclamantul a invocat dispoz. art.111 pr.civ. si art.1175 civ.
La termenul de judecata din 2.06.2005 reclamantul a învederat instanței ca paratul a decedat, cauza fiind suspendata la data de 30.06.2005 in baza dispoz.art.243 alin.1 pr. civ. pentru indicarea moștenitorilor. Cauza a fost repusa pe rol in urma depunerii de ctre reclamant a copiei certificatului de deces (48) si in urma indicrii de ctre acesta a moștenitorilor paratului decedat, - si lldico (45).
Parata nu a formulat întâmpinare in conformitate cu disp. art.118 pr. civ. dar a depus la dosar declarația autentificata sub nr.898 din 3.06.2005 de BNP din O prin care a artat ca achieseaz la pretențiile reclamantului (47). Astfel, a artat ca a încheiat cu reclamantul antecontractul de vânzare-cumprare din 11 iulie 1993 prin care a convenit sa vând imobilul proprietatea sa si a fiului sau din,-, jud. La data la care a încheiat actul menționat, a primit de la reclamant suma descrisa ca avans in antecontractul de vânzare-cumprare, prețul total al vânzrii casei si terenului fiind de asemenea menționat tot in antecontract. Antecontractul sub semntura privata a fost semnat de parata
in calitate de martor. Ulterior, la data de 29.09.1993 s-a întocmit actul autentic de vânzare-cumprare pe numele paratei care a cumprat în numele reclamantului, acesta neputând sa cumpere pe atunci si terenul, fiind cetțean. Reclamantul a achitat si restul de bani si a suportat chiar și contravaloarea transcrierii, având deplina încredere in parata cu care urma sa se cstoreasc. Tot reclamantul a pltit o alta suma convenita in antecontractul de vânzare-cumprare.
Deși legal citați, parații - si lldico, succesorii defunctului, nu au formulat întâmpinare și nu s-au prezentat in fata instanței de fond si nu au propus probe in aprare.
Parata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii si a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune. În motivarea poziției sale procesuale, parata a artat ca in conformitate cu disp. art.3 din Decretul nr. 167/1958 termenul general de prescripție este de 3 ani, termen care curge de la data la care se naște dreptul de acțiune, in speța data de 29.09.2003, dat autentificrii contractului de vânzare-cumprare. Este adevrat ca reclamantul își întemeiaz acțiunea pe disp. art.111 pr. civ. dar in realitate prezenta acțiune este in realizare, si nu in constatare, solicitându-se inclusiv radierea dreptului de proprietate al paratei din cartea funciara.
Totodat, a artat ca nu se poate retine existenta simulației întrucât nu sunt îndeplinite condițiile generale ale acesteia, inclusiv intenția comuna a prtilor de a simula. De asemenea, trebuie îndeplinite si condițiile particulare ale fiecrei forme de simulație, in speța simulația prin interpunere de persoana. Condiția esențiala a acestei forme de simulație este aceea ca acordul simulator sa existe între cele trei persoane participante la aceasta operațiune juridica, iar in speța acest acord lipsește. Chiar in Sentința civila nr.5174 din 3 aprilie 1997 Judec toriei Timi șoara, invocat de reclamant în acțiune, instanța a artat c nu s-a dovedit existența acordului simulatoriu.
In ședința publica din 27.10.2005 instanța a respins excepția prescripției dreptului la acțiune invocat de pârâta prin întâmpinare.
Prin sentința civil nr. 10746/30.11.2006, Judec toria Timi șoara a respins acțiunea civila formulata si precizata de reclamantul in contradictoriu cu parații, -, și și s-a luat act ca pârâții nu au solicitat cheltuieli de judecat.
Pentru hotrî astfel, prima instanța a reținut ca, din extrasul CF nr.109 rezulta ca parata este titulara dreptului de proprietate asupra imobilului situat in nr.125, compus din casa si teren intravilan in suprafața de 2014. nr.top126/2. Parata a dobândit dreptul de proprietate menționat prin contractul de vânzare-cumprare autentificat de Notariatul de Stat al Județului T sub nr.43626/29.09.1993 (7) încheiat cu parata si cu, actualmente decedat.
Anterior încheierii acestui act juridic translativ de proprietate a fost încheiat contactul de vânzare-campare sub semntura privata din 11 iulie 1993 intre vânztorii si, pe de o parte, si, pe de alta parte ( fiind numele reclamantului înainte de schimbarea acestuia pe cale administrativa in, așa cum rezulta din dovada de la fila 9 din dosar). Actul juridic menționat a fost semnat in calitate de martor de parata, acest aspect rezultând din coroborarea rspunsului dat de aceasta la întrebarea 1 din interogatoriu (72) întrucât nu a contestat semntura sa conform art.177 alin.1 pr. civ, cu declarația autentificata a paratei (46).
Conform clauzelor convenției sub semntura privata, aceasta este in realitate un antecontract de vânzare-cumprare sub semntura privata a imobilului situat in,-, jud. T încheiat intre proprietarii de la acea data, in calitate de promitenți si reclamant, in calitate de beneficiar al promisiunii. In antecontract s-a menționat prețul la care ar fi urmat sa fie vândut imobilul, 62.500 DM, consemnându-se ca s-a achitat de ctre reclamant avansul de 30.000 DM, restul de 32.500 DM urmând sa fie pltit la încheierea actelor legale de vânzare cumprare la Notariatul de Stat al Județului T .
Pentru a fi in prezenta unei simulații prin interpunere de persoana, așa cum a susținut reclamantul in acțiune, prima instanț a reținut c trebuie sa existe cumulativ urmtoarele elemente: contractul public, aparent, prin care se creeaz o aparenta juridica ce nu corespunde realitții, contractul secret, contraînscrisul care corespunde voinței reale a pârtilor si prin care se anihileaz aparenta juridica creata prin actul public, acesta trebuind sa fie încheiat concomitent sau, eventual, înainte de încheierea contractului public, si urmrirea de ctre prțile din contractul aparent, in mod conștient, ca efectele sa se produc fata de o terța persoana creia i se asigura anonimatul tocmai prin simularea persoanei.
Antecontractul de vânzare cumprare sub semntura privata din 11 iulie 1993 nu poate constitui actul secret, contraînscrisul simulației întrucât, daca prțile ar fi avut atunci voința de a simula, ar fi menționat în cuprinsul sau ca urmeaz sa se încheie actul public in forma autentica in care cumprtor sa figureze parata, dar ca, in realitate, adevratul beneficiar al contractului va fi reclamantul. Deoarece o atare mențiune lipsește, este evident ca voința pârtilor din antecontract a fost sa încheie sub forma autentica contractul de vânzare-cumprare având ca obiect imobilul din,- si ulterior au aflat de interdicția conform creia cetțenii strini nu pot dobândi in România terenuri prin acte intre vii. Aceasta stare de fapt rezulta de altfel cu claritate din coroborarea declarației autentificate a vânztoarei-pârâte (46) cu declarațiile celor trei martori audiați in cauza (74-76).
Reclamantul nu a dovedit conform art.1169 civ. ca a existat un alt act juridic încheiat intre parți care sa constituie contraînscrisul absolut necesar pentru existenta simulației in speța de fata.
Dup încheierea antecontractului de vânzare cumprare sub semntura privata, prțile nu au putut încheia contractul de vânzare in forma autentica din cauza interdicției existente pentru cetțenii strini de a dobândi terenuri in România prin acte intre vii. Ca urmare, parata a încheiat cu vânztorii, in calitate de cumprtoare, contractul de vânzare-cumprare a imobilului in litigiu. Din declarațiile paratei si ale martorilor audiați rezulta ca banii achitați de parata ca preț al imobilului i-au fost dați acesteia de ctre reclamant in considerarea viitoarei lor casatorii, acesta având încredere in parata ca, in caz de litigiu, aceasta va recunoaște acest aspect si ii va ceda dreptul de proprietate asupra imobilului, in actul autentic precizându-se doar ca parata a înmânat banii vânztorilor, dar fr a se menționa proveniența acestei sume.
S-a mai reținut de ctre prima instanț c nu a fcut obiectul prezentului litigiu si nici obiectul probațiunii problema stabilirii titlului cu care i-a fost data de reclamant paratei suma de bani achitata ca preț al imobilului (donație, împrumut, etc), in funcție de acest titlu reclamantul având la îndemân o cale de acțiune in justiție pentru recuperarea acestei sume, bineînțeles cu condiția de a-si proba pretențiile.
Insa este evident ca, in speța, nu a existat o simulație prin interpunere de persoana, așa cum a susținut reclamantul in acțiune, lipsind voința pârtilor în sensul producerii efectelor contractului de vânzare-cumprare fata de o alt persoana decât cumprtorul din contract. Din declarațiile date in prezentul litigiu, prima instanț a conchis c, în realitate, reclamantul s-a înțeles cu parata ca aceasta sa cumpere imobilul, pltindu-i cu banii reclamantului, avându-se vedere viitoarea cstorie programata intre aceste doua parți si faptul ca urma sa locuiasc împreuna in imobil si sa-si traiul in comun.
Impotriva acestei sentințe, reclamantul a declarat apel, solicitând admiterea acestuia, cu consecința schimbrii soluției și admiterii demersului su judiciar.
În esenț, apelantul a susținut c prima instanț a interpretat probatoriul a administrat, ajungând la greșita concluzia c ar fi intenționat s cumpere imobilul intimatei pe numele acesteia, în considerarea încheierii unei viitoare cstorii cu aceasta. Totodat, a artat c nu se pune problema unei fraude la lege, întrucât, în calitate de cetțean strin, avea dreptul s cumpere case, interdicția operând numai pentru terenuri, astfel c acțiunea sa este admisibil mcar în parte, pentru imobilul-cas, urmând s dobândeasc un drept real de superficie pentru teren.
Intimata a depus întâmpinare, solicitând pe aceast cale respingerea apelului, pentru motivele redate în corpul actului procedural.
Prin decizia civil nr.398/11.05.2007, pronunțat de Tribunalul Timi ș în dosarul nr-, a fost respins apelul declarat de ctre reclamantul, împotriva sentinței civile nr.10746/30.11.2005, pronunțat in dosar nr. 2060/2005, de Judectoria T, în contradictoriu cu parații-intimați, -, .
Pentru a hotrî astfel, instanța de apel a reținut c prima instanț a pronunțat o hotrâre legal și temeinic.
Caracteristic simulației prin interpunere de persoane este faptul c ambele prți din contractul aparent urmresc în mod conștient, ca efectele s se produc faț de o terț persoan creia i se asigur anonimatul tocmai prin simularea persoanei. Ori, în speț, intimata nu recunoscut niciodat c ar fi încheiat actul public - contractul de vânzare-cumprare cu intenția ca efectele s se produc în persoana apelantului. prin interpunere de persoane presupune cu necesitate, dovedirea intenției de a simula, în ceea ce o privește pe persoana interpus - intimata, care îns a semnat actul sub semntur privat numai în calitate de martor.
Pe de alt parte, reluând recapitulativ actele și lucrrile dosarului ( însuși petiționarul recunoaște c a urmrit dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului), se impune cu îndestultoare evidenț concluzia c reclamantul-apelant a urmrit fraudarea dispozițiilor imperative ale Constituției României, în forma în vigoare la data încheierii actului public, potrivit crora, cetțenii strini și apatrizi nu puteau dobândi, prin cumprare, dreptul de proprietate asupra terenurilor în România ( fostul art.41 alin.2 ). S-a instituit astfel o incapacitate special de a cumpra, a crei înclcare era sancționat cu nulitatea absolut, motiv pentru care apelantul-reclamant a încercat s recurg la interpunerea de persoane.
Or, valabilitatea simulației este recunoscut cu condiția respectrii dispozițiilor imperative ale legislației în vigoare, ordinii publice și bunelor moravuri, fiind pe deplin aplicabile dispozițiile art.5 cod civil care zic c" nu se poate deroga prin convenții și dispoziții particulare, la legile care intereseaz ordinea public și bunele moravuri. Altfel, spus, limitele unei simulații licite sunt ordinea public și bunele moravuri. În cazul în care se urmrește eludarea unor dispoziții legale imperative sau prohibitive, simulația un caracter ilicit, sancțiunea fiind nulitatea absolut a acesteia.
fcând de faptul c, așa cum, în mod judicios a reținut și prima instanț în corpul hotrârii apelate, petiționarul nu a fcut dovada acordului simulator, intenției de a simula, în ceea ce îi privește pe ceilalți participanți la încheierea antecontractului de vânzare-cumprare. Și aceasta pentru c, în actul secret nu se face nici-o mențiune referitoare la împrejurarea c, în realitate, adevratul cumprtor și, în consecinț, proprietar al imobilului - cas și teren ce au fcut obiectul vânzrii, urmeaz a fi reclamantul-apelant și nu intimata-pârât. Reclamantul are îns posibilitatea ca, pe calea unui alt demers judiciar, s solicite de la intimat suma de bani pretins a fi acordat acesteia pentru cumprarea imobilului în litigiu, bineînțeles, sub rezerva disp. art. 1169 cod civil.
Faț de cele expuse, tribunalul, în temeiul art.296 pr. civ. a respins apelul declarat de ctre reclamantul împotriva sentinței civile nr.10746/ 30.11.2005, pronunțat în dosar nr. 2060/2005, de Judectoria T, în contradictoriu cu parații-intimați, -, și.
Impotriva deciziei civile nr.398/A/17 mai 2007 pronunțat de Tribunalul Timi ș în dosarul nr- și a sentinței civile nr.10746/30 noiembrie 2005 pronunțat de Judec toria Timi șoara în dosarul nr.2060/C/2005, a declarat recurs în termen legal la 20.09.2007, reclamantul, solicitând în temeiul disp.art.304 pct.9 pr.civ. admiterea recursului, modificarea în tot a ambelor hotrâri și rejudecând, pe fond, admiterea acțiunii civile astfel cum a fost formulat.
In motivarea recursului, reclamantul a artat c în mod greșit cele dou instanțe de judecat au respins acțiunea civil cu motivarea c nu a fcut dovada simulației prin interpunere de persoane, în condițiile în care pârâta nu a recunoscut niciodat c ar fi încheiat actul autentic de vânzare-cumprare cu intenția ca efectele lui s se produc faț de persoana reclamantului.
Reclamantul susține c instanța de apel, în mod greșit și-a însușit în totalitate opinia instanței de fond, persistând în greșeala de analizare a cauzei ca și când el a fost parte în contractul autentic de vânzare-cumprare încheiat la 29.09.1993, situație în care evident c nu se poate vorbi de simulație, întrucât: pe de o parte, din cuprinsul actului secret reprezentat de antecontractul de vânzare-cumprare din 11.07.1993 nu rezult c, în realitate, reclamantul a fost adevratul cumprtor și nu pârâta. Intrucât el nu a fost parte în acest contract, susține c-i sunt aplicabile regulile generale de probațiune, specifice terților și consacrate de literatura și practica judiciar, sens în care putea dovedi simulația prin orice mijloc de prob, fr s fie necesar existența vreunui contraînscris.
A mai precizat c, dând eficienț disp.art.1203 civ. doctrina și jurisprudența au consacrat mai multe excepții de la regula dovedirii prin contraînscris a actului secret (voinței reale), printre acestea numrându-se și imposibilitatea moral de a-l întocmi.
Reclamantul a fcut o expunere pe larg a condițiilor și împrejurrilor în care s-a încheiat contractul autentic de vânzare-cumprare, subliniind c acesta a consemnat ca fiind cumprtor pe pârâta, concubina lui la vremea respectiv, întrucât el era cetțean și potrivit legislației în vigoare nu putea cumpra terenul aferent casei de locuit.
Tot în acest sens, reclamantul a susținut c în mod greșit instanțele au reținut c imobilul locuinț a fost cumprat de reclamant pentru pârâta, în considerarea faptului c urmau s se cstoreasc, întrucât, precizeaz acesta, într-o astfel de situație nu ar mai fi încheiat și nu se mai justific antecontractului de vânzare-cumprare din 11 iulie 1993, unde a fost consemnat adevratul cumprtor, respectiv reclamantul.
S-a mai subliniat c tocmai relația de concubinaj ce urma s se concretizeze într-o cstorie cu pârâta, a fost motivul pentru care reclamantul nu a încheiat cu aceasta un contraînscris, îns intenția real de achiziționare a imobilului pentru el a rezultat fr dubiu din depozițiile martorilor audiați.
Pentru aceste considerente, reclamantul a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a ambelor hotrâri și rejudecând pe fond, admiterea acțiunii civile.
Pârâta intimat, prin întâmpinare, a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotrârii atacate ca legal și temeinic.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate de reclamant, în raport de actele depuse la dosar și disp.art.299, 304 pct.9 pr.civ. rap.la art.1175 și urm. civ. Curtea constat c este fondat pentru urmtoarele considerente:
Reclamantul a avut o relație de concubinaj cu pârâta, împrejurare ce rezult din susținerile reclamantului invocate prin cererea introductiv și care se coroboreaz întocmai cu depozițiile martorilor audiați.
La data de 11.07.1993, reclamantul a încheiat cu numiții și un contract de vânzare-cumprare sub semntur privat (fila 8 dosar fond), potrivit cruia reclamantul a cumprat de la sus-numiții imobilul situat în, str. -, nr.45, cu prețul de 62.500 DM, din care s-a achitat în ziua respectiv, cu titlu de avans, suma de 30.000 DM, restul de preț de 32.500 DM urmând s fie achitat la data încheierii actelor legale de vânzare-cumprare.
In penultimul aliniat al acestui înscris sub semntur privat s-a fcut mențiunea expres a încheierii antecontractului în prezența prților și a "martorului asistent ", aceasta fiind cea care a și semnat înscrisul, în calitatea avut de martor asistent.
La data de 29.09.1993, între vânztorii și și numita s-a încheiat contractul autentic de vânzare-cumprare nr.43626/29.09.1993, având ca obiect același imobil consemnat în antecontractul de vânzare-cumprare încheiat la 11.07.1993, respectiv casa și terenul aferent din, str. -, nr.5.
Prin cererea introductiv de instanț, reclamantul a solicitat instanței ca prin hotrârea ce se va pronunța, s se constate c, contractul autentic de vânzare-cumprare încheiat la 29.09.1993, este simulat în sensul c adevratul cumprtor al imobilului cas și terenul aferent este reclamantul, iar pârâta a fost consemnat în cuprinsul acestui act datorit împrejurrii fortuite, necunoscut de reclamant la data încheierii antecontractului de vânzare-cumprare, de imposibilitate a dobândirii în proprietate de terenuri în România, în condițiile în care el este cetțean strin.
Acțiunea prin care se stabilește c actul este simulat se numește acțiune în simulație, actul aparent este fictiv. este operațiunea juridic ce const în încheierea unui act juridic aparent, menit s dea impresia crerii unei situații juridice diferit de cea real, și încheierea concomitent a unui alt act juridic, secret, precizând adevratele raporturi juridice per care prțile înțeleg s le stabileasc în realitate.
In funcție de elementul asupra cruia poart aparența înșeltoare creat, simulația poate îmbrca forma: fictivitții, deghizrii ori interpunerii de persoane.
In speța de faț, se regsește ipoteza interpunerii de persoane în sensul c în contractul autentic de vânzare-cumprare încheiat în 29.09.1993, a fost trecut ca și cumprtor numita, prin interpunere de persoane, în sensul c adevratul cumprtor al imobilului situat în, str. -, nr.5, este reclamantul. Aceast concluzie este susținut în cauz și dovedit în principal cu antecontractul de vânzare-cumprare a aceluiași imobil încheiat la data de 11.07.1993, unde cumprtor apare reclamantul, iar pârâta este consemnat ca prezent în calitate de martor asistent, calitate în care a și semnat acest înscris sub semntur privat (fila 8 dosar fond).
Susținerea reclamantului potrivit creia el este adevratul cumprtor al imobilului, și c numai imposibilitatea dobândirii ca și cetțean strin în proprietate a terenului aferent imobilului cas cumprat, l-a determinat ca la încheierea în forma autentic a contractului de vânzare-cumprare s o treac pe pârât la rubrica cumprtor, este explicabil și prin natura relației de concubinaj notoriu pe care el o avea cu pârâta în perioada respectiv, confirmat și prin probele testimoniale administrate.
De asemenea, nu se poate reține c intenția reclamantului a fost aceea de a-i cumpra pârâtei o cas, în considerarea cstoriei ce urma s se încheie între prți, întrucât este evident c într-o astfel de situație, în antecontractul de vânzare-cumprare încheiat în luna iulie 1993 ar fi fost normal s o treac ca și cumprtoare pe aceasta. Ori tocmai consemnarea în acest înscris sub semntur privat a lui, ca și cumprtor, dovedește intenția real de cumprare a imobilului cas cu teren pentru sine, și în nici un caz pentru altul.
In condițiile în care, la momentul perfectrii actelor a luat cunoștinț de legislația în vigoare ce nu permitea cetțenilor strini dobândirea de terenuri în proprietate, și bazându-se pe relația de concubinaj avut cu pârâta, ce presupunea (între altele), și o încredere în persoana acesteia, reclamantul, de comun acord cu pârâta, a fost de acord ca în contractul autentic de vânzare-cumprare s fie trecut numele ei, deși imobilul a fost cumprat de reclamant, pentru sine, prețul fiind achitat în mod exclusiv de ctre acesta.
Proba simulației este în sarcina celor care au interesul s invoce actul secret, cci pân la dovada contrar, actul aparent este considerat ca exprimând realitatea. Prțile pot înltura actul aparent, fcând dovada simulației prin înfțișarea unui contraînscris cuprinzând actul secret ce reflect realitatea, printr-un început de dovad scris completat cu martori sau prezumții, potrivit dreptului comun în materie de probe.
In speța dedus judecții, rezult fr dubiu c actul sub semntur privat încheiat în iulie 1993 reflect realitatea în sensul c adevratul cumprtor este reclamantul, așa cum s-a și consemnat în conținutul acestui înscris, pârâta fiind prezent și semnând actul ca și martor.
Doctrina și practica judiciar în materie au stabilit c simulația poate fi dovedit, inclusiv între prți, prin orice mijloc de prob, atunci când ea este ilicit ori imoral, când urmrește fraudarea legii, eludarea unor dispoziții legale imperative de ordine public, sau când s-a fcut prin dol sau violenț.
Nu se poate susține c prin aceast operațiune simulat, reclamantul a intenționat s comit o fraud la lege, întrucât legislația în vigoare îi permite s dobândeasc imobile - construcții în România, nu și terenuri, ori în cauz, el a cumprat o cas cu teren aferent, pentru teren, el având posibilitatea constituirii în favoarea sa a unui drept real de superficie.
In raport de aceste probe, și acte depuse la dosar, Curtea apreciaz c în mod nelegal cele dou instanțe de judecat au respins acțiunea civil formulat de reclamant cu motivarea c nu s-a fcut dovada interpunerii de persoan, fiind evident c adevratul cumprtor al imobilului în litigiu este reclamantul, consemnat în aceast calitate în actul sub semntur privat încheiat în iulie 1993, iar persoana interpus acestei calitți este pârâta, consemnat în actul autentic de vânzare-cumprare.
Pentru toate aceste considerente, Curtea apreciaz c cele dou hotrâri recurate sunt nelegale, rezultatul unei greșite aplicri dispozițiilor legale ce reglementeaz simulația, astfel c în baza art.299, 304 pct.9, art.312 alin.1 pr.civ. va admite recursul, va modifica în tot ambele hotrâri și rejudecând pe fond, va admite acțiunea civil, în sensul constatrii ca simulat a contractului autentic de vânzare-cumprare încheiat la 29.09.1993, c reclamantul are calitatea de cumprtor în acest contract autentic de vânzare-cumprare, cu consecința radierii dreptului de proprietate înscris în cartea funciar aferent imobilului, CF nr.109, nr.top.126/2 pe numele pârâtei și încrierea dreptului de proprietate asupra întregului imobil în favoarea reclamantului.
Vzând și disp.art.274 pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul împotriva deciziei civile nr.398/A/17 mai 2007 pronunțat de Tribunalul Timi ș în dosarul nr- și a sentinței civile nr.10746/30 noiembrie 2005 pronunțat de Judec toria Timi șoara în dosarul nr.2060/C/2005.
Modific în totalitate ambele hotrâri și rejudecând, pe fond, admite acțiunea civil, astfel:
Constat c contractul autentic de vânzare-cumprare autentificat de Notariatul de Stat Județean T sub nr.43.626/29.09.1993, având ca obiect imobilul înscris în CF nr.109 nr.top.126/2, este simulat.
Constat c reclamantul are calitatea de cumprtor în contractul autentic de vânzare-cumprare sus-menționat.
Dispune radierea dreptului de proprietate înscris în CF nr.109, nr.top.126/2, pe numele pârâtei și înscrierea dreptului de proprietate asupra acestui imobil în favoarea reclamantului prin cumprare.
Oblig pârâta s plteasc reclamantului suma de 1.000 lei RON cheltuieli de judecat în recurs.
Irevocabil.
Pronunțat în ședinț public azi, 14 ianuarie 2008.
PRESEDINTE, JUDECATOR, JUDECATOR,
- - - - - -
GREFIER,
Red.: /29.01.2008
Dact. // 2 ex./29.01.2008
Inst.fond.: jud.-
Inst.apel: jud. ,
Președinte:Marinela GiurgincăJudecători:Marinela Giurgincă, Maria Petria Martinescu, Rujița
