Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 409/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR- (272/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL B SECTI A III A CIVILA
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA CIVILA NR.409.
Ședința publică de la 2 martie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Daniela Adriana Bînă
JUDECĂTOR 2: Ioana Buzea
JUDECĂTOR 3: Doinița
GREFIER -
***** *****
Pe rol se află soluționarea cererii de revizuire formulată de revizuenții și, împotriva deciziei civile nr.1777 din 04.12.2008, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a III-a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații MUNICIPIUL B PRIN PRIMARUL GENERAL, STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și ADMINISTRAȚIA FONDULUI IMOBILIAR.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă consilier juridic, pentru intimatul Municipiul B prin Primarul General, în baza delegației depuse la dosar lipsind revizuenții, și intimații Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, Administrația Fondului Imobiliar.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței depunerea, prin serviciul registratură de către revizuenta, la data de 27.02.2009, a chitanței nr.-, în cuantum de 10 lei, reprezentând taxa de timbru aferentă cererii de revizuire și 0,3 lei timbru judiciar.
Curtea, din oficiu, pune în discuția părților aspectul inadmisibilității cererii de revizuire în raport de dispozițiile art.323 al.1 Cod de procedură civilă.
Reprezentantul intimatului Municipiul B prin Primarul General apreciază ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire în raport de dispozițiile art.323 al.1 Cod de procedură civilă.
CURTEA,
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 5 B la data de 07.02.2007, reclamanții și au chemat în judecată pe pârâții Primăria Municipiului B prin Primarul General, Municipiul B reprezentat prin Primarul General și Ministerul Economiei și Finanțelor, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acestora la restituirea prețului actualizat pentru apartamentul nr.10 situat în B,-,.2, sector 5, achiziționat prin contractul de vânzare-cumpărare nr./17.11.1997, la plata contravalorii investițiilor făcute în apartament, precum și la plata diferenței de preț din valoarea de circulație a imobilului și prețul actualizat al acestuia.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că la, data de 17.11.1997 au încheiat în baza Legii nr.112/1995 un contract de vânzare-cumpărare pentru apartamentul nr.10 situat în B- etaj 2 sector 5. Au mai arătat reclamanții că prin decizia civilă nr.297/02.07.2002 a Curții de Apel București, definitivă și irevocabilă a fost admisă acțiunea în revendicare formulată de numiții și, fiind obligați să le lase acestora în proprietate și posesie apartamentul menționat. Până la pronunțarea deciziei civile menționate, reclamanții au efectuat o serie de lucrări de îmbunătățire a imobilului în sensul schimbării și modernizării instalațiilor sanitare și electrice, vechi de peste 70 de ani, sporind astfel valoarea imobilului. Potrivit art.50 alin.3 din Legea nr.10/2001, Ministerul Economiei și Finanțelor este obligat la restituirea prețului actualizat. De asemenea, s-a precizat că sunt îndeplinite condițiile pentru angajarea răspunderii vânzătorului pentru evicțiune, existând o tulburare de drept provenind de la un terț, tulburarea are o cauză anterioară vânzării; cauza de evicțiune nu a fost cunoscută de reclamanți la data încheierii contractului, nefiind chemați în judecată sau notificați de către terțul evingător, fiind astfel aplicabile prevederile art.1334 Cod civil.
La termenul de judecată din 06.06.2007, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Administrația Fondului Imobiliar, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor în ceea ce privește primul capăt de cerere pentru considerentele expuse în încheierea de ședință de la acea dată.
Prin sentința civilă nr.2129/19.03.2008, Judecătoria sectorului 5 Baa dmis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Statul Român, a respins acțiunea formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin Ministerul Economiei și Finanțelor, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, a respins acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâta Administrația Fondului Imobiliar, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, a respins primul capăt de cerere formulat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, ca fiind formulat împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâtul Municipiul B, a obligat pe pârâtul Municipiul B la plata către reclamanți a sumei de 19.019,06 lei, reprezentând prețul actualizat achitat conform contractului de vânzare-cumpărare nr.1757/17.11.1997, a obligat pe pârâtul Municipiul B la plata către reclamanți a sumei de 603.053,94 lei, reprezentând diferența dintre preț și valoarea de circulație a imobilului situat în B,-,.2,.10, sector 5.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Statul Român, prin Ministerul Economiei și Finanțelor, nefiind îndeplinită cerința desființării prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă a contractului de vânzare-cumpărare încheiat de reclamanți, nu sunt incidente în cauză prevederile art.50 alin.3 din Legea nr.10/2001. Pe de altă parte, chiar dacă în cauză pârâtul Statul Român este reprezentat de Ministerul Economiei și Finanțelor, conform art.25 alin.2 din Decretul nr.31/1954, cele două persoane juridice sunt distincte, având în vedere prevederile art.25 alin.1 și art.26 lit.a din același act normativ.
Pe fondul cauzei instanța a reținut că prin efectul admiterii acțiunii în revendicare potrivit deciziei civile nr.297/02.07.2002 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a IV-a Civilă, au devenit incidente dispozițiile art.1337 Cod civil, referitoare la obligația de garanție a vânzătorului pentru evicțiune și ca efect al obligației de garanție ce incumbă vânzătorului Municipiul B, acesta a fost obligat, conform art.1344 Cod civil, să plătească reclamanților diferența între preț și valoarea lucrului la momentul evicțiunii, indiferent de cauza care a produs excedentul de valoare sau dacă acesta a fost sau nu previzibil ori vânzătorul a fost de bună sau de rea credință.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul Municipiul B prin Primar General, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea apelului, apelantul arată că potrivit Legii nr.112/1995 și HG nr.20/1996, precum și Normelor de aplicare a Legii nr.112/1995, sumele obținute din vânzarea apartamentelor nu au fost însușite de către Primăria Municipiului B, ci s-au constituit venit extrabugetar aflat la dispoziția Ministerului Economiei și Finanțelor. Deși apelantul a figurat ca parte contractantă, prețul efectiv al vânzării nu a fost încasat de acesta, ci de Ministerul Economiei și Finanțelor și de care a încasat comisionul de 1%.
A susținut, de asemenea, că nu s-a dovedit că instituția a cunoscut sau nu cauza de evicțiune anterior încheierii contractului de vânzare cumpărare.
Mai arată apelantul că, în mod greșit prima instanță a admis capătul de cerere privind plata diferenței dintre prețul achitat și valoarea de piață a apartamentului ca efect al evicțiunii, deoarece art.1356 cod civil stipulează în mod clar că "dacă vânzătorul cunoștea viciile lucrului, el nu poate fi obligat decât pentru restituirea prețului și pentru spezele făcute de cumpărător cu ocazia vânzării".
A susținut că nu sunt aplicabile dispozițiile garantării pentru evicțiune. De asemenea, apelantul arată că în mod greșit prima instanță a apreciat că răspunderea pentru evicțiune presupune restituirea diferenței între prețul achitat la încheierea contractului de vânzare-cumpărare și valoarea de piață a apartamentului, deoarece pârâții la momentul dobândirii imobilului nu au plătit apartamentul la prețul pieții, ci la un preț infinit mai mic, calculat în funcție de anumiți indici de calcul, iar această diferență de preț reprezintă de fapt o îmbogățire fără just temei a reclamanților.
Prin decizia civilă nr. 1019 A din 30.06.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, s-a admis apelul formulat de apelantul - pârât Municipiul B reprezentat prin Primarul General; a fost schimbată în parte sentința apelată în sensul că s-a respins acțiunea și s-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței.
Împotriva deciziei civile de mai sus a declarat recurs recurenții - reclamanți și.
Prin decizia civilă nr. 1777 din 04.12.2008 Curtea de Apel București - Secția a III-a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie, a respins, ca nefondat recursul declarat de recurenții - reclamanți și împotriva deciziei civile nr.1019 A din 30.06.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă.
Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea a reținut că la data de 17.11.1997 între Primăria Municipiului B - -, în calitate de reprezentant al vânzătorului, pe de o parte și reclamanți în calitate de cumpărători, pe de o parte, s-a încheiat, în baza Legii nr.112/1995 contractul de vânzare-cumpărare nr.1757/17.11.1997, având ca obiect apartamentul nr.10 situat în B,-,.2, sector 5, în schimbul unui preț în sumă de 46.061.186 lei ROL.
Ulterior, se mai reține în motivarea deciziei, pronunțată de instanța de recurs, prin decizia civilă nr. 297 din 02.07.2002 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a IV-a Civilă s-a admis acțiunea în revendicare formulată de succesorii fostului proprietar și s-a dispus obligarea reclamanților din prezenta cauză să lase acestora în deplină proprietate și liniștită posesie apartamentul sus menționat. Decizia civilă menționată mai sus a devenit irevocabilă prin decizia civilă nr.935 din 18.04.2006 a Curții de Apel București - Secția a III-a Civilă.
Așa cum s-a arătat, în cadrul acțiunii în revendicare nu s-a constatat nulitatea actului de vânzare-cumpărare, prin urmare, nu sunt incidente în cauză prevederile art.50 alin.3 din Legea nr.10/2001.
Curtea apreciază că în cauză nu sunt îndeplinite cerințele evicțiunii, art.1337 Cod civil, în ceea ce privește condiția potrivit căreia cauza evicțiunii să nu fi fost cunoscută de cumpărător.
Astfel, prin decizia civilă nr. 297/02.07.2002 s-a reținut reaua - credință a reclamanților de astăzi la încheierea contractului de vânzare-cumpărare, pârâții de atunci în cauza având ca obiect revendicarea. Având cunoștință de pericolul evicțiunii, înseamnă că au acceptat riscul și problema răspunderii vânzătorului nu se pune, contractul având sub acest aspect un caracter aleatoriu.
Împotriva deciziei civile de mai sus a formulat cerere de revizuire revizuienții și.
În motivarea cererii de revizuire s-a criticat contradicția evidentă dintre dispozitivul și considerentele deciziei atacate cât și faptul că instanța de recurs a lăsat nesoluționat capătul de cerere privitor la restituirea prețului actualizat al imobilului, iar soluțiile primite de excepțiile lipsei calității procesuale pasive sunt greșite, instanța de apel nu lămurește problema primului capăt de cerere și anume, care dintre pârâți plătește prețul actualizat al imobilului și, deși aceste critici au fost invocate în afara instanței de recurs, aceasta le-a respins ca fiind nefondate.
În drept, au fost indicate dispozițiile art.322 din Codul d e procedură civilă.
Cererea de revizuire este inadmisibilă.
Potrivit cu dispozițiile art.322 din Codul d e procedură civilă, promovarea căii extraordinare de atac a revizuirii împotriva unei hotărâri pronunțate tot într-o cale extraordinară de atac, cea a recursului, nu se poate face decât în condițiile strict și limitativ prevăzute de lege.
Or, așa cum rezultă din examinarea motivelor mai sus expuse, acestea nu se regăsesc între cazurile prevăzute de art.322 pct.1 -9 din Codul d e procedură civilă ci sunt critici care vizează fondul cauzei (și care nu pot fi examinate pe calea revizuirii) ori care țin de lămurirea dispozitivului hotărârea pronunțate de instanța de apel și care, de asemenea, nu pot fi cercetate de instanța învestită cu revizuirea unei decizii irevocabile.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată revizuienții și împotriva deciziei civile nr.1777 din 04.12.2008 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a III-a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie în contradictoriu cu intimații - pârâți MUNICIPIUL B REPREZENTAT DE PRIMARUL GENERAL, STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și ADMINISTRAȚIA FONDULUI IMOBILIAR.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 02.03.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red.
Tehnodact.
Ex.2/10.03.2009
Secția a III-a Civ. -
-
-
Președinte:Daniela Adriana BînăJudecători:Daniela Adriana Bînă, Ioana Buzea, Doinița
